Pe masa negocierilor Bucuresti - Bruxelles: Planul National de Relansare si Rezilienta (I)
Data: 16-31 martie 2021
Prezentăm, în cele ce urmează, cele mai relevante măsuri incluse în Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR), cu accent pe cele de maxim interes la nivel general şi pe cele care vizează în mod direct comunitatea inginerească. Reformele şi investiţiile incluse în document sunt grupate pe 30 de componente care acoperă toţi cei şase piloni ai Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, aşa cum a fost el adoptat de instituţiile europene. PNRR, în actuala formă, este - potrivit reprezentanţilor Guvernului - rezultatul unui amplu proces de consultare. Astfel, în luna februarie a.c., au avut loc 20 de consultări și dezbateri tematice cu cele 10 grupuri de lucru ale reprezentanților ministerelor stabilite pe domenii și 12 dezbateri tematice online cu partenerii din mediul de afaceri, ONG-uri, în care toți actorii implicați au fost invitați să trimită fișe cu propuneri în format standard. În total, au fost primite 1700 propuneri, din care 1470 ca urmare a consultării publice. Fiecare dintre acestea a fost analizată și, în măsura în care se încadra în obiectivele vizate de PNRR, a fost integrată în cele 30 componente. Autorii documentului au propus o alocare de 41,1 miliarde euro, reprezentând 141% din alocarea României atât din granturi, cât și împrumuturi pentru reforme care să producă schimbări structurale. Propunerea PNRR va fi negociată cu Comisia Europeană. Oficial, această negociere demarează la 1 mai 2021, însă discuţiile cu reprezentanţii Executivului comunitar au avut loc informal, pe componente, pe parcursul perioadei de elaborare a documentului.
Pilonul I - Tranziția verde
Propuneri de componente
◄ Sistemul național de gestionare a apei: acces la apă și canalizare, irigații, dezmlăștiniri, lucrări de combatere a eroziunii solului și intervenții active în atmosferă (bugetul iniţial de negociere: 4 miliarde euro)
Problemele identificate:
● România are un acces deficitar la apă în zonele rurale, precum și o cantitate și calitate scăzută ale apei potabile. Acțiunile legate de colectarea apelor uzate și conectarea la infrastructura publică de salubrizare nu sunt încă finalizate;
● România înregistrează dificultăți în ceea ce privește implementarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice, prevenirea inundațiilor și a altor pericole naturale;
● Agricultura este unul dintre sectoarele care contribuie în mod semnificativ la emisiile de gaze cu efect de seră.
Reforme şi investiţii:
♦ Reformarea politicilor naționale privind managementul schimbărilor climatice specifice, măsurilor de prevenție și protecție împotriva efectelor meteorologice severe, în acord cu politicile Uniunii Europene.
♦ Dezvoltarea sectorului de apă și apă uzată prin:
▪ Extinderea accelerată a rețelelor de apă și canal pentru UAT-urile mai mari de 2000 de locuitori;
▪ Demararea programului „prima conectare la apă și canalizare";
▪ Colectarea și tratarea apelor uzate urbane în UAT-urile mai mici de 2000 de locuitori folosind fosele comunitare.
♦ Creșterea gradului de adaptare a infrastructurii din domeniul de îmbunătățiri funciare și domeniul intervențiilor active în atmosferă la schimbările climatice, în scopul prevenirii și gestionării riscurilor legate de climă, precum și creșterea capacității de răspuns la condițiile de utilizare eficientă și protecție a surselor de apă.
♦ Consolidarea orientării de integrare a obiectivelor de mediu în vederea creșterii rezilienței instituționale la situațiile de criză și contribuția la îndeplinirea acestor obiective.
♦ Asigurarea unui managementul integrat al bazinelor hidrografice și consolidarea politicii de îmbunătățire și protecție a resurselor de apă și a biodiversității. Se au în vedere, între altele:
▪ Adaptarea la schimbări climatice prin modernizarea barajelor cu folosință complexă, creșterea capacităților de stocare și adaptarea exploatării pentru asigurarea condițiilor ecologice;
▪ Creșterea rezilienței și adaptarea la schimbări climatice în municipiul București prin reabilitarea nodurilor hidrotehnice de pe râul Dâmbovița, asigurarea condițiilor ecologice în Parcul Național Văcărești și pe râul Dâmbovița și punerea în siguranță a acumulării Buftea și realizarea acumulării nepermanente Crețu-Urziceanca pe râul Colentina;
▪ Întărirea capacității de intervenție prin dotarea cu utilaje/ echipamente pentru asigurarea sistemelor de măsurare in situ a parametrilor fizici ai construcțiilor hidrotehnice (echipamente geo-radar, geoelectrorezistive, drone LIDAR etc.).
♦ Creșterea eficacității prognozelor și avertizărilor meteorologice la apariția riscului de producere a inundațiilor prin dezvoltarea a 300 de stații meteorologice automate și autonome de suprafață și 100 de stații agrometeorologice.
◄ Managementul deșeurilor, colectare selectivă și economie circulară (bugetul iniţial de negociere: 1,3 miliarde euro)
Problemele identificate:
● O pondere foarte mare din deșeurile municipale ale României ajunge în continuare la depozitare. Ţara noastră trebuie să reducă cu cel puțin 75% deșeurile care ajung în gropile de gunoi, din totalul deșeurilor generate, până în anul 2025;
● Infrastructura este insuficientă, deși, din 2021, s-a introdus obligativitatea colectării separate pentru bio-deșeuri, din 2025 este obligatorie colectarea separată a textilelor, iar până în 2030 depozitarea la groapă trebuie redusă la sub 10% din totalul deșeurilor municipale generate;
● Economia circulară în România este încă într-o fază incipientă.
Reforme şi investiţii:
♦ Dezvoltarea unui management al deșeurilor eficient, inclusiv prin:
▪ Dezvoltarea, modernizarea și completarea sistemelor de management integrat al deșeurilor municipale (pentru SMID-uri și pentru localități neasociate);
▪ Dezvoltarea unor „insule ecologice" digitalizate pentru colectarea selectivă a deșeurilor la nivel local;
▪ Includerea în circuitul economic a materiilor prime secundare provenite din materialele recuperate de la populație sub formă de deșeuri;
▪ Crearea a două programe integrate, de logistică și comunicare, destinate gestionării deșeurilor, unul adresat operatorilor economici, iar altul pentru unitățile administrativ-teritoriale.
♦ Achiziționarea de scannere mobile pentru camioane și containere de deșeuri;
♦ Elaborarea și pilotarea Strategiei pentru economia circulară;
♦ Dezvoltarea și implementarea sistemului de garanție-depozit pentru ambalaje, inclusiv prin achiziționarea infrastructurii hardware și software;
♦ Valorificarea unor materiale din depozitele de deșeuri industriale;
♦ Controlul poluării mediului din sursă agricolă și reducerea gazelor cu efect de seră, inclusiv prin elaborarea și adoptarea Legii Naționale a Climei în urma revizuirii Strategiei României pe termen mediu și lung privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și adoptarea Planului de acțiune pentru reducerea emisiilor de gaz cu efect de seră în perioada 2021 - 2030.
◄ Transport feroviar și mobilitate urbană (bugetul iniţial de negociere: 5 miliarde euro)
Problemele identificate:
● Infrastructura de transport a României este subdimensionată, poluantă și slab întreținută, cu noduri urbane ce au o conectivitate slabă la rețelele de transport și o lipsă de intermodalitate;
● Infrastructura feroviară este depreciată, cu numeroase restricții, lipsă de soluții moderne funcționale și conectivitate slabă cu alte moduri de transport;
● Materialul rulant este vechi, iar sistemului îi lipsesc sisteme adecvate de gestionare a traficului, de furnizare de informații despre trafic în timp real, precum și un sistem de ticketing integrat.
Reforme şi investiţii:
♦ Optimizarea managementului traficului feroviar pe rețeaua națională și investiții aferente lucrărilor de modernizare a sectoarelor selectate din rețeaua TEN-T, cum ar fi: ▪ Arad - Timișoara - Caransebeș; ▪ Cluj - Episcopia Bihor; ▪ Brașov - Aeroport Brașov; ▪ Timișoara - Aeroport Timișoara; ▪ Trenul metropolitan Cluj-Napoca.
♦ Reînnoirea și electrificarea căii ferate prin măsuri de reformă (o nouă abordare strategică care include mecanisme de prioritizare a intervențiilor) și investiții (șine, traverse, macazuri, înlocuirea stratului de piatră), în special pentru tronsoanele selectate;
♦ Optimizarea mersului trenurilor de călători pe rețeaua feroviară națională, inclusiv prin următoarele intervenții: ▪ optimizarea mecanismului instituțional de gestionare a investițiilor în domeniul feroviar și de furnizare a serviciului public; ▪ achiziția de material rulant verde pentru rețeaua națională; ▪ modernizarea materialului rulant existent pe rețeaua feroviară națională; ▪ achiziția materialului rulant pentru rețeaua feroviară metropolitană și modernizarea punctelor de oprire;
♦ Creșterea eficienței mobilității urbane verzi prin dezvoltarea transportului cu metroul, inclusiv prin: ▪ achiziția sistemelor de management al consumului de energie electrică; ▪ achiziția de material rulant nou; ▪ construirea de noi magistrale de metrou în regiunea București-Ilfov și Cluj.
◄ Valul renovării - Fondul pentru reabilitarea verde și seismică (bugetul iniţial de negociere: 2,2 miliarde euro)
Problemele identificate:
● România deține un fond construit îmbătrânit, care necesită lucrări de renovare și consolidare atât din punct de vedere seismic, cât și energetic;
● Strategiile naționale de renovare pe termen lung și de reducere a riscului seismic, care vor pune în aplicare noua strategie europeană privind valul de renovări ale clădirilor, au nevoie de o finanțare consistentă pentru implementare;
● Trebuie reduse consumul primar de energie și emisiile cu efect de seră generate de fondul construit, atât la nivelul clădirilor publice, cât și al celor private;
● Obiectivul major al acestei componente este asigurarea rezilienței și sustenabilității fondului construit prin abordarea integrată a eficienței energetice, consolidării seismice, reducerii riscului la incendiu și tranziția spre clădiri inteligente.
Reforme şi investiţii:
♦ Realizarea unui cadru normativ simplificat și actualizat, care să sprijine implementarea investițiilor în tranziție spre clădiri verzi și reziliente;
♦ Realizarea registrului național digital al clădirilor;
♦ Consolidarea capacității profesionale a specialiștilor și muncitorilor în domeniul construcțiilor pentru realizarea de construcții cu performanțe energetice sporite;
♦ Dezvoltarea de centre-pilot pentru recuperarea materialelor de construcții istorice și reutilizarea lor;
♦ Schimbarea legislativă în vederea consolidării seismice a clădirilor din România;
♦ Formarea profesională pentru intervenția pe construcții cu valoare istorică și arhitecturală;
♦ Instituirea unui fond „renovation wave", care să finanțeze adecvat lucrări de îmbunătățire a fondului construit existent în următoarele domenii: eficiența energetică și/sau consolidarea seismică a clădirilor rezidențiale multifamiliale; eficiența energetică și consolidarea seismică a clădirilor publice ale autorităților sau instituțiilor publice centrale și locale; creșterea eficienței energetice a clădirilor istorice.
◄ Energie regenerabilă și eficiență energetică (bugetul iniţial de negociere: 1,3 miliarde euro)
Problemele identificate:
● Principalul sector care cauzează poluare atmosferică și emisii ridicate cu efect de seră rămâne sectorul energetic;
● Valoarea mare a emisiilor cu efect de seră din domeniul energiei este determinată de utilizarea de combustibili fosili;
● România și-a propus, prin Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021 - 2030 (PNIESC), ca ponderea energiei din surse regenerabile să ajungă la minimum 30,7% în anul 2030, având ca ținte intermediare 25,2% (în 2022), 26,9% (în 2025) și respectiv 28,4% (în 2028);
● În vederea atingerii obiectivelor, România trebuie să extindă capacitatea de energie din surse regenerabile până în 2030 cu aproximativ 6,9 GW în plus față de anul 2015, corelat cu scoaterea din operare a capacităților bazate pe cărbune.
Reforme şi investiţii:
♦ Actualizarea legislației primare și secundare pentru a include noile și viitoarele Directive și Regulamente ale UE;
♦ Actualizarea PNIESC conform recomandărilor Comisiei Europene și creșterea țintei de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 la 55%;
♦ Eliminarea barierelor din calea bancabilității proiectelor - permiterea contractelor bilaterale direct negociate;
♦ Decarbonarea producției de energie electrică, prin restructurarea marilor producători de energie care folosesc combustibilii solizi fosili (C.E.O./C.E.H.), asigurându-se utilizarea RES și tranzitoriu a gazelor naturale împreună cu alți combustibili alternativi;
♦ Reforme pentru integrarea bateriilor în sistemul energetic care să permită exploatarea beneficiilor aduse de acestea într-o cât mai mare măsură (servicii de sistem, demand response etc.);
♦ Consolidarea cadrului legal în vederea facilitării investițiilor, prin care să se asigure o decarbonare sustenabilă a sectorului energetic;
♦ Investiții in instalarea de electrolizatoare și digestoare anaerobe;
♦ Promovarea proiectelor care sunt sub limita rentabilității financiare;
♦ Finanțarea unor scheme pentru instalarea de E-SRE și gaze regenerabile descentralizate, inclusiv pentru îmbunătățirea accesului la energie în comunități dezavantajate;
♦ Implementarea unor investiții în domeniul energiei solare, în utilizarea hidrogenului și în cogenerare de înaltă eficiență;
♦ Implementarea unor sisteme energetice inteligente;
♦ Reforma sectorului industrial, a întreprinderilor mici și mijlocii și/sau a întreprinderilor mari prin creșterea indicatorului de eficiență energetică;
♦ Sprijinirea inovării prin finanțarea unor tehnologii noi, digitalizarea capacității verzi, proiecte demonstrative cu impact în creșterea eficienței energetice și reducerea gazelor cu efect de seră;
♦ Achiziția de platforme digitale de centralizare a datelor de consum/reducerea consumului/monitorizarea indicatorilor pentru fiecare echipament individual la nivelul operatorilor și/sau al ramurilor de activitate/digitalizare și transfer date la distanță;
♦ Investiții pentru noua industrie energetică în Valea Jiului și Gorj.
Pilonul II - Transformarea digitală
Propuneri de componente
◄ Cloud guvernamental și sisteme digitale interconectate în administrația publică, semnătură și identitate electronică, promovarea investițiilor cu valoare adăugată mare în TIC (bugetul iniţial de negociere: 2,59 miliarde euro)
Problemele identificate:
● Serviciile publice digitale din România rămân sub media UE, în parte din cauza coordonării reduse între instituțiile statului pentru o abordare integrată;
● Pandemia de COVID-19 a demonstrat nevoia de accelerare a digitalizării sectorului public în toate domeniile prioritare;
● Capacitățile existente nu sunt suficiente pentru asigurarea unui nivel ridicat de securitate a rețelelor și de gestionare adecvată a riscurilor cibernetice;
● Obiectivul principal al acestei componente este să interconecteze toate sistemele relevante din administrația publică într-un cloud guvernamental care să permită o interacțiune mai facilă cu cetățenii și cu mediul de afaceri;
● Obiectivele specifice urmărite prin intervențiile din cadrul componentei vizează: date credibile; date compatibile; registre naționale și depozite de date certe; centre de date și servicii de cloud; comunicații sigure, reziliente, de o capacitate adecvată; servicii publice digitale pentru cetățeni și companii.
Reforme şi investiţii:
♦ Standardizarea datelor guvernamentale prin operaționalizarea cadrului necesar pentru identificarea principalelor informații prelucrate de administrația publică (la nivel central și local), catalogarea acestora într-un sistem ierarhic de tip nomenclator, alegerea celor mai potrivite structuri de date pentru înregistrarea lor;
♦ Transformarea și consolidarea datelor guvernamentale pornind de la standardizare și prioritizând cele mai importante seturi de date, evaluând proceduri istorice de colectare, respectiv producerea acestora, precum și gradul de conformare, evaluare a exactității datelor prin compararea unor eșantioane semnificative statistic cu alte surse de date și orice altă metodă rezonabilă care să indice un grad de încredere specific acestora;
♦ Reforma arhitecturii datelor guvernamentale prin crearea și extinderea centrelor de date și servicii de cloud pentru instituții și îmbunătățirea conectării acestora, inclusiv prin centre de comunicații, conectare prin bucla locală de fibră optică și securitate cibernetică (inclusiv certificarea profesională în domeniul securității cibernetice), inclusiv: ▪ investiții în două perechi de centre de date și platforma de servicii de cloud; ▪ investiții în dezvoltarea aplicațiilor SaaS și migrarea aplicațiilor existente; ▪ investiții în bucla locală pentru conectarea instituțiilor publice;
♦ Cadru legal realizat pentru interoperabilitate astfel încât datele guvernamentale să poate fi utilizate, fără a fi necesară solicitarea actelor autentice de la cetățeni (fără hârtii pentru datele care există digital la instituții publice);
♦ Crearea unei linii de finanțare la dispoziția instituțiilor care, sub îndrumarea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, își vor schimba modul de lucru și cadrul juridic, astfel încât să treacă operațiunile în digital;
♦ Semnătură digitală și cetățenie electronică - Revizuirea legislației privind interacțiunea digitală dintre stat și cetățean, schimbarea normativelor privind arhivarea (operaționalizarea legislației privind arhivarea electronică) și legate de extinderea cărții de identitate electronică, a semnăturii digitale pentru populație și a domiciliului electronic, precum și susținerea achiziționării pe scară largă a semnăturii digitale în mediul public și privat;
♦ Crearea câte unui fond pentru cartea de identitate electronică şi pentru semnătura digitală;
♦ Creșterea interoperabilității serviciilor publice digitale și optimizarea operațiunilor în beneficiul cetățenilor. Se urmărește, în principal, digitalizarea următoarelor sisteme și domenii: sistemul de colectare a taxelor, inclusiv servicii de e-facturare și digitalizarea unor domenii conexe; sistemele aferente domeniilor muncă, protecție socială și pensii; domeniul mediului; domeniul justiției; sistemele aferente administrației agricole; domeniul cultural; sistemul de competențe digitale pentru funcția publică; sistemul de management în instituțiile de învățământ din domeniul apărare națională și ordine publică; autorității de reglementare și supraveghere; Smart City / Smart Village; autorități publice locale;
♦ Digitalizarea sănătății prin dezvoltarea sistemului informatic al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, dezvoltarea dosarului electronic al pacientului, un sistem digitalizat în domeniul asigurărilor medicale și operaționalizarea e-sănătății și telemedicinei, inclusiv prin pregătirea personalului medical, crearea registrelor medicale de boli, raportarea infecțiilor asociate asistenței medicale;
♦ Fonduri pentru: ▪ stimularea competitivității în afaceri cu accent pe inovare și digitalizare prin formarea și scalarea hub-urilor de inovare digitală și susținerea dezvoltării parcurilor științifice și tehnologice cu aplicații în domeniul digital; ▪ biblioteci ca hub-uri de învățare și dezvoltare de aptitudini digitale pe tot parcursul vieții; ▪ susținerea robotizării în administrație și în mediul de afaceri și promovării Inteligenței Artificiale (AI); ▪ introducerea în educația formală și non-formală a meseriilor digitale ale viitorului.