Importante momente aniversare tehnico-economice in 2025 (III)

Prezentăm - și în numărul de față - unele momente de seamă din istoria științei, tehnicii și economiei românești și nu numai, pe care le vom marca, în acest an, prin aniversări „rotunde". Astfel, în 2025 se împlinesc:

135 de ani de la:

▪ Înființarea, de către Regia Monopolurilor Statului, a Navigației Fluviale Române (N.F.R.), prima societate de navigație românească, pentru care achiziționează la început patru șlepuri și un remorcher, necesar transportului sării spre Serbia. În 1893, N.F.R. a organizat primele transporturi de călători și mărfuri între Brăila și Măcin, Brăila și Sulina, Călărași și Ostrov, Giurgiu și Rusciuk, Calafat și Vidin, iar în 1895 a cumpărat de la societatea austriacă Donau Dampfschifffahrtgesellschaft vasul „Orient" (mai târziu, denumit „Ștefan cel Mare"), la acea vreme cel mai mare vas de călători de pe Dunăre.

130 de ani de la:

▪ Efectuarea, de către Dimitrie Negreanu, împreună cu Mihail Mureșanu, a primelor măsurători geofizice în țara noastră și întocmirea unei hărți a elementelor magnetice. În același timp, studiază conductivitatea izvoarelor minerale;

▪ Înființarea, la București, a unui observator astronomic militar și a Institutului Geografic al Armatei, în cadrul căruia au început ridicările geodezice pentru întocmirea unei hărți de detaliu a țării noastre, prin măsurarea lungimii a trei baze geodezice: una la Gârla Mare (jud. Mehedinți), pe malul Dunării, a doua în apropierea orașului
București, între Ciorogârla și comuna Militari, iar a treia la Roman. Totodată, au început lucrările de nivelment de precizie pentru București;

▪ Punerea bazelor Societății „Gazeta matematică" și înființarea primei reviste de matematică din țara noastră, „Gazeta matematică", de către inginerii Ion Ionescu, Andrei Ioachimescu, Vasile Cristescu, cărora li s-a alăturat matematicianul Gheorghe Țițeica;

▪ Apariția Legii minelor, potrivit căreia, prin separarea dreptului de proprietate asupra subsolului de dreptul de proprietate asupra solului se proclama dreptul de proprietate al statului asupra subsolului minier, cu excepția țițeiului, ozocheritei și asfaltului, lăsate proprietarilor solului;

▪ Construirea liniei de centură a orașului București, care lega forturile de apărare a Capitalei, declarată cetate; avea un diametru de 22 km și era dublată de o șosea;

▪ Inaugurarea podului de cale ferată peste Dunăre Fetești - Cernavodă, construit după proiectul și în realizarea inginerului Anghel Saligny. Podul, a cărui piatră fundamentală a fost pusă în 1890, avea o lungime totală de 4088 m, fiind la acea vreme cel mai lung pod din Europa continentală și unul dintre principalele poduri metalice cu deschidere mare din lume - „arc de triumf peste bătrânul Danubiu", cum l-a numit Alexandru Vlahuță. La construcția podului s-au folosit pentru suprastructură grinzi cu console și, pentru prima dată, un material nou de construcție, oțelul moale, în locul fierului pudlat, care se întrebuința pe atunci la tablierele de poduri.