Din istoria ingineriei romanesti (Urmare din nr. trecut)

In Moldova, asemenea interferente sunt vizibile la biserici, dupa modelul Munteniei, ca de pilda luminarea absidelor cu cate trei ferestre fiecare, sau in interior, prin separarea naosului de gropnita prin trei arcade, in loc de zidul plin existent anterior. La ctitoria de la Secu (1602), fatadele sunt aproape la fel ca in Muntenia.
Biserica Stelea din Targoviste, construita la porunca lui Vasile Lupu, este exemplu de imbinare a elementelor moldovene si muntene.
Ctitoriile de zid ortodoxe din Transilvania se datoresc initiativei voievozilor munteni, Matei Basarab la Turnu Rosu si Porcesti langa Sibiu si Constantin Brancoveanu la Sambata de Sus (fig. 21), la Ocna Sibiului si in orasul Fagaras.
Ctitoriile smaltuite in Moldova secolului al XVIII-lea vadesc in structura, plan si plastica decorativa, o influenta a arhitecturii muntene, ca de exemplu la bisericile Precista si Proorocul Samoil din Focsani sau aceea din Farstici – judetul Vaslui (1721).
Dupa anul 1750, constructorii moldoveni, imbinand elementele traditionale cu cele aflate in monumentele Munteniei si completandu-le cu o ampla decoratie vegetala, izbutesc o noua sinteza exprimata in cateva monumente cu o expresie baroca de reala valoare artistica.
Mai multe biserici din vechea Tara a Fagarasului reflecta elemente din arhitectura Munteniei.
De relevat ca elementele clasicizante se regasesc in toate provinciile romanesti, la palate ca si la constructiile modeste de la orase si sate.
Si ca sa mai dam un exemplu contemporan, profesorul Dorin Pavel din Transilvania (Sebes) este parinte al hidroenergeticii romanesti si „arhitect“ al apelor Romaniei.
Vocatia tehnica a poporului roman s-a manifestat de-a lungul tuturor timpurilor, pana in zilele noastre. Astfel, inventica in Romania a atins o mare pondere, iar multe inventii au fost medaliate la Salonul International al Inventiilor de la Geneva. Vom da cateva exemple: numai in anul 2006, din cele 40 de inventii prezentate s-au primit 17 medalii de aur, 15 medalii de argint si 2 medalii de bronz.
Printre medaliatii cu aur ai Romaniei s-au regasit si Universitatea Politehnica din Bucuresti (Dispozitiv pentru amortizarea undei seismice), Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca (Sistem de masurare indirecta a masei) si Portos Valentin Alexandru – persoana fizica (Instalatie hidropneumatica pentru producerea energiei electrice si pentru irigatii).
De la GANDITORUL de la Tarpesti (Neamt) – mileniul 5 i.Hr. – si GANDITORUL de la Hamangia (Cernavoda) – mileniul 4 i.Hr.– din epoca neolitica –, la mesteri ai ingeniozitatii din Moldova, Muntenia, Transilvania, la podul peste Dunare de la Cernavoda (4088m) – cel mai lung din Europa anului 1895 – al inginerului Anghel Saligny, la primul zbor din lume in anul 1906 cu avionul construit si echipat de inginerul Traian Vuia, ca si pana la inventiile romanilor din zilele noastre, medaliate cu aur la Salonul International de la Geneva si in anul 2006, drumul este foarte lung, si toate acestea ca, si multe altele, marcheaza firul viu al vocatiei tehnice a poporului roman.