Transportul spre aeroporturi
Data: 1-15 aprilie 2008
Pentru ca anul acesta tema Simpozionului stiintific al inginerilor romani de pretutindeni, din 12 septembrie, organizat la Bucuresti de catre Asociatia Generala a Inginerilor din Romania (AGIR) este TRANSPORTUL SI AMENAJAREA TERITORIULUI, se poate aprecia drept oportuna abordarea problemei din titlu, avand în vedere cresterea impresionanta a numarului de calatori care apeleaza la transporturile aeriene si luand în considerare eforturile ce se fac la nivelul Primariei Capitalei pentru descongestionarea circulatiei auto pe D.N. l, cel putin pana la Otopeni. Deocamdata, s-a votat o lege speciala pentru taximetristii de la aeroporturi, ca sa nu mai ceara sume exorbitante calatorilor sositi cu avionul.
Pregatirile pentru primirea delegatiilor la Summitul NATO de la Bucuresti, pe aeroporturile Aurel Vlaicu –de la Baneasa si Henri Coanda – de la Otopeni, au scos înca o data în evidenta necesitatea rezolvarii problemei transportului calatorilor si marfurilor de la si catre aeroporturi, de o maniera moderna.
Destul de multi provinciali, ca mine, vin la Bucuresti cu trenul. A existat o linie de troleibuz – nr. 82 – care pleca de la Gara de Nord si mergea pana la Aeroportul Baneasa. Ce bun era! Dar a fost desfiintat. Calatorii din Bucuresti, ca sa ajunga la Aeroportul Henri Coanda, au la dispozitie un autobuz rapid care pleaca din Piata Unirii si merge ceva mai mult de o ora pana la acel aeroport, de dincolo de Otopeni. S-a discutat, în repetate randuri, ca sa se extinda reteaua de metrou si pana la aeroporturi, ca la Londra. Dar nu s-a ajuns la o solutie: linie subterana, supraterana ori altfel.
Autoritatile germane, aflate într-o situatie similara, au decis recent constructia unei linii de tren TRANSRAPID la München. Ministrul german al transporturilor, Wolfgang Tiefensee, a spus ca proiectul referitor la constructia unei linii de tren rapid suspendat TRANSRAPID la München (sudul Germaniei) s-a concretizat din august anul trecut. Ministrul economiei din landul Bavaria, Ervin Hubert, a organizat întalniri de afaceri cu cei interesati si a asigurat finantarea acestui proiect, evaluat initial la 1,85 miliarde de euro. Pe baza celor de mai sus, autoritatile germane au eliberat autorizatia de constructie cu începere din 2008.
Aceasta linie de transport suspendat TRANSRAPID ar urma sa faca legatura între Gara Centrala din München si Aeroportul International ce deserveste capitala Bavariei în 10 minute, în loc de aproximativ 40 de minute, în prezent. Aplicarea proiectului a fost amanata pana acum din cauza problemelor financiare, municipalitatea din München apreciind ca sunt prea mari costurile, cat si din cauza unui accident produs pe o linie experimentala, unde un TRANSRAPID, care circula cu aproximativ 200 km/h, langa Lathen (nordul Germaniei) s-a lovit de un tren de santier, producand 23 de morti.
Eu am mai scris despre MAGLEV în Univers ingineresc, primul tren din lume bazat pe tehnologia levitatiei magnetice, pus la punct de consortiul german TRANSRAPID International, care cuprinde societatile ThyssenKrupp AG si Siemens AG, putandu-se deplasa cu o viteza maxima de 430 km/h. Acest concept nu a înregistrat însa (deocamdata) un succes comercial, orasul Shanghai fiind singurul din lume în care functioneaza în prezent o astfel de linie de tren rapid. Actuala linie MAGLEV de la Shanghai a costat 1,2 miliarde de dolari si acopera o distanta de 30 km, între centrul financiar al orasului Shanghai si Aeroportul International PUDONG, în doar opt minute.
Avand în vedere faptul ca între Gara Bucuresti Nord si Otopeni nu exista diferente de nivel importante, care reprezinta o conditie a sistemului MAGLEV, s-ar putea lua în considerare, în Studiul de Prefezabilitate, si posibilitatea unei linii TRANSRAPID între Gara Bucuresti Nord si Aeroportul Henri Coanda. Aceasta cu atat mai mult cu cat garniturile de metrou BOMBARDIER, introduse relativ recent, nu dau satisfactie din mai multe puncte de vedere. Mai sunt si fonduri europene care asteapta sa fie absorbite, dar ne lipsesc proiectele. Un astfel de proiect de transport public ar putea fi eligibil pentru finantare din fonduri europene.