OMUL SI LUMEA MINERALA
Data: 1-15 aprilie 2009
Mineralele ce alcatuiesc rocile scoartei terestre - fiecare cu propria compozitie chimica si proprietati specifice (duritate, culoare, densitate, magnetism) - sunt bazele tehnologiei si economiei umanitatii. Pentru a-si pastra independenta, este necesar ca Europa sa-si dezvolte activitatile miniere, in special in domeniul minereurilor metalifere. O astfel de actiune necesita existenta unei cercetari si dezvoltari tehnologice moderne.
Izvorul civilizatiei
Omenirea a inceput sa exploreze proprietatile rocilor si mineralelor de la inceputurile existentei sale. In epoca de piatra, acum 2,5 milioane de ani, oamenii au creat unelte de vânatoare din piatra, iar mai târziu au folosit piatra in constructii si in practicile religioase. A venit apoi epoca cuprului, in jurul anului 2500 i. Cr., care a fost martora aparitiei unei meserii secundare prin care metalele native erau prelucrate la rece sau la cald prin ciocanirea pepitelor.
Epoca bronzului a marcat aparitia metalurgiei - o metoda de extragere a metalelor din minereuri prin utilizarea furnalelor de temperatura ridicata pentru topirea cuprului la 1084 C pentru obtinerea bronzului (un aliaj cu 90% cupru si 10% cositor). In fine, in epoca fierului, care a aparut in jurul anului 1100 i. Cr., oamenii au invatat sa topeasca oxidul de fier la temperaturi superioare punctului sau de topire. La aceeasi greutate, otelul permite realizarea unor unelte mult mai rezistente decât cele din bronz. Aliajele de fier si uneltele de otel au jucat un rol esential in dezvoltarea civilizatiei si tehnologiei umane, rol care nu pare sa se diminueze in viitor.
Minerale, peste tot
Produse ale industriei mineralelor pot fi gasite in toate sectoarele societatii actuale. Microprocesoarele computerelor noastre sunt realizate din siliciu, galiu si germaniu. Prospectiunea petrolului sau saparea tunelelor n-ar fi posibile fara bentonita, o argila. Hârtia isi datoreaza culoarea alba talcului si caolinului. Pasta de dinti contine praf de calcar. Cladirile sunt realizate din nisip, pietris si ciment.
In afara de sursele de energie, cum ar fi elementele radioactive, exista trei categorii principale de minerale. Mai intâi sunt mineralele ce contin metale, cum ar fi pirita cuprifera, hematita (fier), pentlanditul (nichel) sau sfaleritul (zinc). Unele, precum aurul sau argintul, se gasesc in stare pura. Exista apoi mineralele industriale ce includ talcul, siliciul, sarea, fosfatii, grafitul sau sarurile de potasiu, pentru a numi doar câteva dintre cele mai comune. In fine, in domeniul constructiilor gasim calcarul (ciment, piatra de constructie), nisipul si pietrisul (umpluturi, betoane), argila (caramizi), precum si roci precum granitul, bazaltul, marmura, sisturile (pietre ornamentale). Toate lucrarile de constructii civile se bazeaza pe aceste agregate. In fiecare an, industria constructiilor din Europa consuma in jur de trei miliarde de tone de nisip, pietris si piatra concasata.
Numeroase industrii din aval, inclusiv cele ale automobilelor, aeronauticii, sticlei, ceramicii, materialelor plastice, hârtiei si cosmeticelor se bazeaza pe sectorul mineral, care furnizeaza europenilor milioane de locuri de munca. Dezvoltarea economiei mondiale si aparitia unor noi state mari consumatoare de minerale a sporit concurenta in domeniul resurselor minerale. De exemplu, China si-a sporit importul de minereuri si metale de 2 ori pâna la 10 ori numai in ultimul deceniu, realizând in acelasi timp o politica de restrictii la export prin folosirea taxelor si cotelor.
Drept rezultat, pretul substantelor minerale a crescut enorm in ultimii patru ani, in special la nichel, cupru, zinc si minereu de fier. De exemplu, in 2001 pretul mediu pentru un gram de aur era sub 9 dolari, dar la inceputul anului 2008 (doar 7 ani mai târziu) pretul a crescut aproape de 4 ori, ajungând la 32 de dolari. Pretul zincului a sarit cu peste 300% intre 2004 si 2007.
Dependenta Europei
Deoarece Uniunea Europeana consuma intre 25% si 30% din productia mondiala, dar obtine prin minerit numai 3% din necesitatile proprii, aceasta cerere in continua crestere constituie o amenintare asupra aprovizionarii sale. Mai mult, inchiderea activitatilor miniere in multe tari europene reduce capacitatea de export a UE de tehnologie, echipamente si servicii conexe, afectând astfel know-how-ul si cercetarea europeana. Politicile industriale si de cercetare sunt evident cruciale pentru restabilirea si mentinerea balantei dintre consumul si productia de resurse minerale.
Pentru a ramâne in cursa, industria minerala, ca si alte sectoare, are nevoie de cercetare si dezvoltare, in special in domeniile de teledetectie, metalogenie, geofizica, geochimie, sisteme de informare geografica (GIS) si modelare. „Nu este momentul sa ne culcam pe lauri, deoarece un declin ar putea avea consecinte foarte serioase. Bruxelles-ul se pare ca intelege amenintarea si este in curs de planificare a relansarii cercetarii geologice, procesarii minereurilor, metalurgiei si industriei miniere“, declara cu satisfactie Pär Weihed de la Universitatea de Tehnologie din Lulea (Suedia) si sef al explorarii din cadrul Platformei Tehnologice Europene pentru Resurse Minerale Durabile.
Desi nu era o propunere viabila in anii 1980 si 1990, activitatea miniera trebuie sa fie reconsiderata in lumina preturilor in crestere. „In opinia mea“, adauga el, „partea din piata a Europei ar putea creste de la 3% la 5% - 6%, care este mai apropiata de procentajul nostru in cadrul populatiei mondiale. Cercetarea geologica si explorarea moderna vor conduce la cresterea productiei domestice nu numai la metale feroase si neferoase, dar si la cele pretioase.“
Noi tehnologii de explorare
De fapt, aceasta este directia pe care o ia Platforma Tehnologica Europeana in agenda sa strategica, care acorda prioritate noilor tehnologii de explorare pentru modelare in patru dimensiuni a resurselor minerale. Un proiect european multidisciplinar numit Promine are ca scop optimizarea datelor de evaluare a mineralelor in scopul cresterii capacitatii de investitie in cadrul acestei industrii.
Informatiile geologice de generatie urmatoare vor fi stocate in baze de date GIS in forma tridimensionala (3D). In scurt timp, hartile geologice bidimensionale de astazi vor fi depasite. Efortul de modelare 3D va incepe cu regiunile in care sunt disponibile date geologice din subsol, cum ar fi zonele miniere mature.
Dupa aceasta, Promine intentioneaza sa modeleze aceleasi regiuni in patru dimensiuni, integrând datele de istorie geologica, ale sistemelor hidrotermale, zonelor metalifere, deformatii tectonice, hidrogeologie, geochimie, magnetism, gravimetrie, seismica, electromagnetism, conductivitate electrica naturala si radioactivitate naturala. Aceste modele in patru dimensiuni vor prezenta evolutia geologica a acestor regiuni pâna la o adâncime de 5000 m, pentru o perioada de sute de milioane de ani. Va servi drept ghid de localizare a unor noi zacaminte la adâncime.
Proiectul, in valoare de 30 milioane de euro, va fi finantat 50% in cadrul celui de al saptelea Program Cadru pentru Cercetare si Dezvoltare.
Astfel de modelari geografice exista deja in tari care au sustinut permanent cercetarea geologica, cum ar fi Australia si Canada, unde sunt cunoscute sub numele de CEM (Common Earth Models). In Europa, din motive logice, vor fi necesari 4 - 5 ani pentru deplina acoperire in patru dimensiuni.
Traducere si adaptare din Research EU, The Magazine of the European Research Area, numar special, septembrie 2008