Petrolul de sist
Data: 1 - 15 aprilie 2014
Petrolul joaca un rol important in balanta energetica mondiala mentinandu-se la o proportie de 30% - 37% in ultimii 20 de ani, desi consumul mondial de energie a crescut cu peste 50% in aceasta perioada. Mereu s-au descoperit noi rezerve, inclusiv in zone sau situatii geologice mai putin „conventionale“.
Conform celor sustinute de International Energy Agency, in 2020 Statele Unite vor depasi Arabia Saudita si se vor situa pe primul loc din lume in productia de petrol. Acest fapt se datoreaza mai putin factorilor geologici si mai mult progreselor ingineresti din ultimul timp in domeniul forajului sondelor. Existenta hidrocarburilor din sisturile argiloase era cunoscuta de mult timp, dar ele nu puteau fi extrase in mod economic. Noile exploatari petrolifere din Dakota de Nord, Montana sau Texas seamana mai mult cu parcuri de inalta tehnologie. Forajele directionale, ghidate prin tehnologie satelitara, sapa vertical multi kilometri apoi schimba directia si continua sa sape lateral alti kilometri pentru a atinge obiective de dimensiunea unei roti de camion. Zeci de mii de metri cubi de apa sunt apoi pompati in gaura de sonda pentru a deschide fracturile microscopice din care sa extraga gazele sau petrolul.
Dupa ce exploatarea gazelor din sisturile argiloase a avut un asemenea succes si a facut ca pretul gazelor naturale in Statele Unite sa ajunga la jumatatea celui din Europa si la o treime din cel din Asia, incepand din 2007 s-a trecut la exploatarea petrolului din sisturile argiloase prin aceeasi metoda de fisurare hidraulica combinata cu forajul directional. Trebuie mentionat aici ca uneori se face confuzia intre argile (sisturi) bituminoase (oil shale) si petrol din sisturi argiloase (shale oil). Pe cand exploatarea primelor se face prin excavarea in cariera a intregii roci impregnate cu hidrocarburi care, ulterior, este supusa unui tratament special de extragere a acestora, in al doilea caz extragerea se face in situ, adica petrolul este fortat sa iasa din roca si este dus la suprafata prin coloana de exploatare a sondei.
De fapt, petrolul din sisturile argiloase face parte din categoria petrolului neconventional, alaturi de petrolul greu si ultra greu si de nisipurile si sisturile bituminoase.
Din punct de vedere geologic, sansele de existenta a hidrocarburilor din sisturi argiloase in Europa sunt la fel de mari ca si in America de Nord. International Energy Agency considera ca rezervele recuperabile din Europa sunt similare celor americane. Dar similaritatile nu merg mai departe. Probabil ca cea mai importanta deosebire este cea legislativa, care se refera la dreptul de proprietate. In Statele Unite, proprie-tarii terenurilor sunt proprietari si ai bogatiilor minerale ale subsolului de pe terenul lor. Descoperirea unei astfel de acumulari pe proprietatea lor si trecerea la exploatarea ei le aduce mari avantaje. In Europa (si, in particular, in tara noastra) bogatiile subsolului apartin statului, iar proprietarul sau comunitatea respectiva nu are niciun avantaj direct si imediat din exploatarea lor.
O alta mare diferenta este aceea ca sisturile argiloase cu hidrocarburi se gasesc in zone slab populate. Europa este mult mai dens populata si cu cat mai multi locuitori se gasesc in apropierea unei astfel de operatii cu atat mai intensa va fi opozitia fata de flotele de cisterne ce transporta nisip cu apa necesare fracturarii hidraulice. Un singur foraj necesita cam 1000 de transporturi de autocisterne.
Petrolul si gazele de sist au impartit lumea in doua tabere: cea care se opune exploatarii prin fracturare hidraulica si cei care doresc sa extraga petrol si gaze in acest mod. Evident, exista si o a treia tabara, cea care nu stie daca o tabara are sau nu dreptate, dar macar sta sa asculte argumentele. Un studiu recent realizat de PwC (Petrolul de sist - urmatoarea revolutie energetica) evidentiaza beneficiile financiare pe care le poate aduce exploatarea petrolului de sist, beneficii ce nu par deloc mici. Impactul petrolului de sist la nivel global ar putea revolutiona piata energetica mondiala in urmatorii zeci de ani, contribuind la o scadere semnificativa a pretului petrolului, la cresterea PIB-ului mondial, precum si la o schimbare geopolitica si a modelelor de afaceri pentru companiile de petrol si gaze.