Ziua Mondiala a Apei. Abordari stiintifice si practice din perspectiva interesului public
Data: 1 - 15 aprilie 2014
Departamentul pentru Ape, Paduri si Piscicultura, Administratia Nationala Apele Romane (ANAR), Academia de Stiinte Tehnice din Romania (ASTR) si Asociatia Generala a Inginerilor din Romania (AGIR) au marcat Ziua Mondiala a Apei printr-un eveniment major, organizat la sediul AGIR din Calea Victoriei nr. 118. Evenimentul a reunit oameni de stiinta, ingineri, profesori din domeniul hidrotehnic, specialisti din sfera gospodaririi apelor si a hidroenergiei, precum si reprezentanti ai institutiilor co-interesate. Au participat, intre altii, cei doi ministri de resort, Doina Adriana Pana, ministru delegat pentru Ape, Paduri si Piscicultura si Attila Korodi, ministrul Mediului si Schimbarilor Climatice. Manifestarea a avut ca scop readucerea in atentia tuturor cetatenilor a importantei deosebite pe care o are apa in existenta, conservarea si dezvoltarea tuturor organismelor vii.
In spiritul unei valoroase traditii
Ziua Mondiala a Apei se sarbatoreste anual la data de 22 martie. Decizia instituirii acesteia a fost luata in cadrul Conferintei Natiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare de la Rio de Janeiro, la 22 decembrie 1992. In tara noastra, aceasta zi este marcata incepand din 1993. La manifestarea despre care relatam s-a subliniat ca sarbatorirea Zilei Mondiale a Apei are ca scop aducere in atentia opiniei publice a problemelor legate de necesitatea protejarii cantitative si calitative a apelor si de a pune in adevarata lor lumina rolul, indatoririle si responsabilitatile celor cu atributii in intretinerea, valorificarea si protejarea surselor de apa.
In fiecare an, sarbatorirea este marcata de un slogan, iar participantii promoveaza diverse activitati ce au ca scop prezervarea resurselor de apa si accesul la apa potabila in comunitatile cu un nivel scazut de trai. Numarul de tari implicate a crescut odata cu trecerea timpului, astfel incat ONU organizeaza, in fiecare an, discutii si conferinte centrate pe o anumita tema. In perioada anterioara s-au discutat probleme precum poluarea, lipsa apei si a alimentelor in comunitatile sarace si impactul dezastrelor naturale asupra mediului si a asezarilor umane. In 2013, a fost marcat Anul international pentru cooperare in domeniul apei. In 2014, tema abordata a fost „Apa si energie“, acestea fiind strans interconectate si interdependente.
Productia de energie necesita utilizarea resurselor de apa, in special pentru sursele de energie hidro, nucleare si termice. Aproximativ 8% din productia de energie globala este utilizata pentru pomparea, tratarea si transportul apei la diferiti consumatori. Sursa hidro este (si se va mentine) sursa regenerabila cea mai importanta pentru producerea de energie electrica.
„Miliardul de jos“, cum este numita populatia saraca din zonele subdezvoltate, mahalale si satele sarace, supravietuieste fara acces la apa potabila sigura, canalizare corespunzatoare, hrana suficienta si servicii energetice. La nivel mondial, 1,3 miliarde de oameni nu au acces la electricitate, 768 milioane de oameni nu dispun de surse de apa de calitate si 2,5 miliarde de oameni nu beneficiaza de canalizare. ONU isi propune stimularea politicilor care pot ajuta urgent acesti oameni. De asemenea, urmareste facilitarea dezvoltarii de politici care conduc spre securitatea energetica si utilizarea durabila a apei intr-o economie ecologica. Se stie ca resursele de apa ale planetei sunt limitate. Cererea de apa dulce si de energie va continua sa creasca in mod semnificativ in urmatoarele decenii. Aceasta evolutie va prezenta provocari mari pentru resursele de baza in aproape toate regiunile, mai ales in cele in curs de dezvoltare si in economiile emergente. Economisirea energiei este dependenta de economisirea apei. Economisirea apei este dependenta de economisirea energiei.
In aceste circumstante, la nivel mondial apar si vor aparea noi si mari provocari care determina exploatare intensiva a resurselor de apa in aproape toate regiunile lumii. Spre deosebire de tendinta mondiala, conform datelor Administratiei Nationale Apele Romane, cerinta de apa a scazut la 7,48 miliarde mc de apa, reprezentand mai putin de jumatate fata de cat se inregistra in 1990, respectiv la 20,4 miliarde mc. Incepand cu anul 2001, cerinta de apa s-a redus, practic, la jumatate, comparativ cu anul 1990. Cea mai puternica scadere s-a inregistrat in industrie, de la 9,06 miliarde mc la 4,91 miliarde mc, in 2013.
Protectie si valorificare efective, durabile
Manifestarea a fost deschisa de prof. as. dr. ing. EurIng Mihai Mihaita, presedintele AGIR si presedintele ASTR, care a precizat: „De-a lungul secolelor, s-a considerat apa ca o resursa inepuizabila pana cand realitatea ne-a demonstrat contrariul. Este necesar un efort sustinut al autoritatilor, cu sprijinul si implicarea factorilor interesati, inclusiv ale organizatiilor nonguvernamentale, societatii civile si mediului academic, care trebuie sa coopereze in scopul protejarii si valorificarii efective si durabile a resurselor de apa.
Ziua Mondiala a Apei este pentru Academia de Stiinte Tehnice din Romania - Sectia Constructii si Urbanism si Asociatia Generala a Inginerilor din Romania un bun prilej de a readuce in atentia autoritatilor, a opiniei publice din tara noastra, probleme legate de necesitatea protejarii resurselor de apa si de a pune in adevarata lumina indatoririle si responsabilitatile fiecaruia dintre noi in protejarea si valorificarea resurselor de apa. Pentru ca «Apei i-a fost data puterea de a deveni seva vietii pe pamant», cum spunea Leonardo da Vinci“.
Solutii „prietenoase“ cu mediul
Ministrul Mediului si Schimbarilor Climatice, Attila Korodi, a afirmat ca cea de a 21-a marcare a Zilei Mondiale a Apei reprezinta un prilej de bilant si de regandire a modului in care este folosita apa, aceasta resursa naturala vitala. El a subliniat necesitatea implicarii comune a celor doua ministere de resort, la nivel decizional, atat la nivelul gospodaririi apelor, cat si la nivelul schimbarilor climatice. „Constructia microhidrocentralelor ar trebui continuata in parametrii de dezvoltare durabila. Este bine sa regandim modul de abordare, astfel incat resursa energetica ce se poate extrage din resursa de apa sa fie o solutie pozitiva si prietenoasa pentru mediu. Este bine ca legislatia referitoare la certificate verzi s-a modificat si este bine ca ne poate da un ragaz“, a declarat Attila Korodi.
Ministrul Mediului a apreciat, totodata, ca ANAR este cel mai bun beneficiar al fondurilor europene in ceea ce priveste managementul inundatiilor. Potrivit acestuia, a fost rezervat un buget consistent pentru transa urmatoare prin AXA 5 POS MEDIU, fonduri structurale pentru managementul eroziunii costiere si managementul inundatiilor.
Valoarea „aurului incolor“ in prezent si in viitorul previzibil
La randul sau, ministrul delegat pentru Ape, Paduri si Piscicultura, Doina Pana, a spus ca „exuberanta“ cu care s-a pornit constructia de microhidrocentrale (MHC) a permis si „abuzuri“ si a precizat ca va continua colaborarea cu WWF Romania. Este vorba despre protocolul semnat de fostul ministru delegat pentru Ape si Paduri, Lucia Varga, cu organizatia WWF Romania vizand amplasarea MHC tinandu-se cont de nevoia de protejare a habitatelor naturale. Conform documentului respectiv, o noua lege privind amplasarea MHC ar trebui elaborata si adoptata pana la 28 februarie 2015, in conditiile in care mai multe ONG-uri de mediu, dar si asociatii de pescari au protestat fata de constructia acestora cu consecinte negative pentru raurile de munte. Potrivit unor informatii furnizate recent de Departamentul pentru Ape, Paduri si Piscicultura (DAPP), peste 300 de MHC au autorizatii de gospodarirea apelor, fiind functionale, iar alte peste 150 sunt in curs de autorizare.
In interventia sa, Doina Pana a mai subliniat ca „la nivel global, a inceput deja sa se manifeste o criza acuta a apei, datorata in egala masura cresterii populatiei, utilizarii excesive, schimbarilor climatice si poluarii. Pe termen mediu, apa va deveni ceea ce indraznesc sa numesc «aurul incolor» al omenirii, unul dintre bunurile ei cele mai pretioase. Gestionarea durabila si eficienta a resurselor de apa constituie deja una dintre conditiile esentiale ale unei bune guvernari si, in numele Guvernului Romaniei, va asigur ca depunem toate eforturile in acest sens“. Pe de alta parte - a mai spus ministrul delegat - dezvoltarea obiectivelor energetice poate avea un impact semnificativ asupra resurselor de apa, asupra mediului acvatic precum si asupra altor sectoare care utilizeaza sau depind de apa. In vederea minimizarii acestui impact, este necesara o mai buna coordonare intre toate formele de utilizare a apelor in bazinele hidrografice, coordonare in care rolul esential revine administratiilor bazinale de apa. Pe de alta parte, dezvoltarea obiectivelor energetice poate avea un impact semnificativ asupra resurselor de apa, asupra mediului acvatic, precum si asupra altor sectoare care utilizeaza sau depind de apa. In vederea minimizarii acestui impact, este necesara o mai buna coordonare intre toate formele de utilizare a apelor din cadrul bazinelor hidrografice, coordonare in care rolul esential revine administratiilor bazinale de apa.
Potrivit ministrului delegat, una dintre solutiile care si-a dovedit eficienta din punct de vedere tehnic si financiar este realizarea unor noi acumulari complexe prin care sa se faca regularizarea volumelor de apa intre anii cu exces si cei cu deficit de precipitatii si totodata sa poate fi valorificat potentialul energetic al apelor acumulate. Pentru realizarea unui management integrat, cooperarea intre diferitele sectoare este esentiala pentru o dezvoltare adecvata a resurselor de apa. In cadrul acestei cooperari, trebuie sa se aiba in vedere si elemente de perspectiva cum sunt serviciile ecosistemelor acvatice, distributia beneficiilor apei, costuri si riscuri. „Din punctul nostru de vedere, aceste analize trebuie sa se regaseasca in Planul de management elaborat in conformitate cu Directiva Cadru pentru Apa. Implementarea acestei directive necesita colaborarea si participarea tuturor sectoarelor care influenteaza sau sunt influentate de cantitatea si calitatea apei. Este important sa constientizam faptul ca numai actiunile guvernamentale nu vor fi suficiente: industrie, ferme, autoritati locale trebuie sa actioneze in asa fel incat sa contribuie la conservarea si, daca este necesar, la refacerea ecosistemului acvatic care ne apartine tuturor. Este important sa subliniem ca, oricate eforturi vom depune la nivelul autoritatilor prin elaborare de reglementari, monitorizare si inspectie sau prin lucrari de investitii, nu vom avea rezultatele dorite daca la nivelul sectoarelor economice si comunitatilor nu se va realiza o schimbare de atitudine. In sprijinul acestei idei, functioneaza Comitetele de bazin care contribuie, prin implicarea tuturor actorilor in activitatea decizionala din acest domeniu, la eficientizarea colaborarii si responsabilizarea tuturor celor care convietuiesc in acelasi bazin hidrografic. Nu in ultimul rand, doresc sa subliniez ca cea mai importanta sarcina pe care o avem in fata in perioada urmatoare se refera la pregatirea pentru noua perioada de programare bugetara a Uniunii Europene, 2014 - 2020. Cred ca este esential pentru domeniul apelor sa utilizam la maximum fondurile alocate, fie ca discutam de aparare impotriva inundatiilor, protectie impotriva eroziunii costiere, alimentari cu apa sau canalizari “, a mai precizat Doina Pana.
Cea mai importanta sursa de energie regenerabila
In alocutiunea sa, directorul general al Administratiei Nationale Apele Romane (ANAR), Vasile Pintilie, a subliniat ca energia asociata cursurilor de apa, reprezinta o parte importanta din resursele mondiale de energie primara. In acest sens, hidroenergia este cea mai importanta sursa de energie regenerabila utilizata in prezent. Energia generata anual de centralele hidroelectrice atinge 2,1 milioane GWh, ceea ce reprezinta intre 16% si 18% din consumul de electricitate mondial.
„Evaluarea periodica a potentialului hidroenergetic al cursurilor de apa este absolut necesara. Evident, inventarierea resurselor hidroenergetice se realizeaza prin efectuarea de studii pe fiecare curs de apa in parte, pe baza datelor fizico-geografice, tehnice si economice, tinand seama de conditiile specifice ale regiunii respective“, a declarat Vasile Pintilie.
Potrivit ANAR, in Romania,
Potentialul teoretic de scurgere a fost evaluat la 90 TWh/an;
Potentialul teoretic liniar (al cursurilor de apa) a fost evaluat la 70 TWh/an;
Potentialul hidroenergetic tehnic amenajabil a fost estimat intre 32 si 36 TWh/an;
Potentialul hidroenergetic economic amenajabil a fost estimat intre 23 si 30 TWh/an.
Resursele de apa ale Romaniei sunt relativ sarace si neuniform distribuite in timp si spatiu. Acestea insumeaza, teoretic, circa 134,6 miliarde mc (fiind constituite din apele de suprafata - rauri, lacuri, fluviul Dunarea - si ape subterane), din care resursa utilizabila, potrivit gradului de amenajare a bazinelor hidrografice este circa 40 miliarde mc.
Repartitia resursei de apa in Romania este neuniforma. Zona montana asigura 65% din aceasta resursa, in timp ce campiile si podisurile joase asigura doar 7%, ceea ce face ca regiuni intinse si importante, cum sunt Campia Romana, Podisul Moldovei, Dobrogea sa fie sarace in resurse de apa.
Gradul de amenajare a potentialul hidroenergetic in tara noastra este de circa 50% din resursa hidroenergetica a Romaniei (luand in considerare anul hidrologic mediu) si acesta variaza pe bazine hidrografice de la aproximativ 30% in bazinul hidrografic Somes la peste 85% in bazinul hidrografic Olt.
Din cauza regimului variabil al resurselor de apa din tara noastra, o parte dintre aceste resurse se scurg in perioadele de viitura, pe cand, in perioadele secetoase, debitele scurse scad la valori foarte mici. Pentru a mari resursele utilizabile, ANAR ia masuri de regularizare a debitelor prin lacuri de acumulare care sa retina debitele excedentare in perioadele ploioase, pentru a le face disponibile in perioadele secetoase.
In vederea implementarii Directivei 28/2009/CE privind Sursele Regenerabile de Energie, exploatarea potentialului hidroenergetic trebuie dezvoltata, in acord cu tintele stabilite prin Protocolul de la Kyoto:
la nivel european, cel putin 20% din consumul intern brut de energie sa fie energie obtinuta din surse regenerabile pana in anul 2020;
Directiva 28/2009/CE stabileste insa obiective nationale pentru fiecare stat membru;
pentru Romania, 24% din totalul energiei electrice consumate trebuie sa fie produsa din surse regenerabile.
„Implementarea directivelor europene poate conduce insa la aparitia unor potentiale conflicte de interes: pe de o parte, Directiva privind Sursele Regenerabile de Energie are ca obiectiv cresterea productiei de energie din surse regenerabile, pe de alta parte, se cere evitarea/minimizarea deprecierii ecosistemului acvatic si a peisajului natural (si ma refer la prevederile Directivei Cadru Apa, Directiva Habitate, Directiva Pasari).
In acest context, consider ca se impune un management integrat la nivel de bazin hidrografic pentru stabilirea unui echilibru intre cerintele utilizatorilor de apa (inclusiv valorificarea potentialului hidroenergetic) si indeplinirea obiectivelor directivelor europene, respectiv asigurarea atingerii si mentinerii obiectivelor de mediu ale corpurilor de apa. In acelasi timp, competitia dintre utilizatorii de apa necesita o planificare optima a exploatarii resurselor de apa in vederea asigurarii cerintelor sociale, economice si de mediu, care sa considere cele mai bune tehnici si practici disponibile“, a subliniat directorul general al ANAR.
S-a relevat ca ANAR are in vedere noi propuneri de amenajare a bazinelor hidrografice inclusiv prin realizarea de noi lacuri de acumulare - rezervoare de apa - cu scopul de a mari cantitatea de resursa de apa care poate fi utilizata de folosinte, inclusiv capacitatile de stocare a volumelor de apa la viituri. Schemele directoare de amenajare a bazinelor hidrografice includ lucrarile necesare pe termen scurt, mediu si lung, la care statul roman va gasi treptat resursele financiare necesare pentru realizarea acestora.
In atentie: bazinul hidrografic al Dunarii
Manifestarea a inclus si prezentarea a trei comunicari stiintifice de sinteza, toate vizand diverse aspecte legate de bazinul hidrografic al Dunarii. Acestea s-au referit la „Istoricul proiectarii privind amenajarea hidrotehnica complexa a fluviului Dunarea pe teritoriul tarii noastre“ (dr. ing. Gabriela Dimu, director general al Institutului de Studii si Proiectari Hidroenergetice si ing. Florentina Mihailescu), „Hidroenergia si apa in bazinul Dunarii“ (dr. ing. Ovidiu Gabor, director general adjunct al Administratiei Nationale Apele Romane) si „Gospodarirea apelor in bazinul hidrografic al Dunarii - aspecte privind managementul viiturilor“ (prof. univ. dr. ing. Radu Drobot, Facultatea de Hidrotehnica, Universitatea Tehnica de Constructii - Bucuresti).
Evenimentul a constituit o buna ocazie pentru amplificarea cooperarii intre specialisti in scopul identificarii domeniilor comune de interes si de actiune si pentru a discuta provocarile in vederea asigurarii unei dezvoltari durabile atat in domeniul managementului resurselor de apa, cat si in domeniul energetic.