Quo Vadis?
Data: 1 – 15 aprilie 2017
Încotro mergem? Un posibil răspuns ar fi: să descoperim „calea" spre a „construi" o ROMÂNIE NOUĂ. Tabloul de astăzi al realităţilor indică modificări de substanţă în modul de a gândi şi de a acţiona al unui număr tot mai mare de cetăţeni, realităţi care includ viaţa politică a ţării, colaborarea dintre generaţii, promovarea principiilor democratice, ale statului de drept ca o premisă a schimbării raporturilor dintre individ şi societate, ca şi ale celor dintre individ şi stat şi, nu în ultimul rând, mutaţiile de fond generate de progresul deosebit al tehnologiilor în era digitală (internetul, roboții inteligenți, inteligența artificială, prelucrarea cunoștinţelor etc.).
Luând în considerare aceste premise, putem trece la a defini, sintetic, calea și ținta finală pentru noi, românii. Și anume: realizarea unei restructurări (schimbări) de fond, atât la nivelul individului, cât și al societății românești, bazată pe o ACȚIUNE continuă și având ca scop final atingerea unui standard de viață similar cu cel din țările dezvoltate.
Pentru a putea atinge acest scop final, obiectivul principal ar trebui să fie crearea unui nou context general având ca axe de referință: meritocrația (competență, profesionalism, valoare etc.), moralitatea (buna credință, cinste, corectitudine etc.) și moderația (bunul simț, decență, măsură, onestitate etc.) - un context „3M". În concluzie, acest context 3M este necesar pentru a asigura condițiile minime și necesare realizării unei transformări de fond atât la nivelul fiecărui cetățean, cât și la nivelul întregii societăți românești.
Un pas important în crearea unui astfel de context s-ar putea realiza prin tranziția de la sistemul bazat pe o democrație reprezentativă la unul bazat pe o democrație participativă. Câteva exemple de referință: modelul funcțional din Elveţia, modelul „flux party" din Australia bazat pe utilizarea unor tehnologii IT, pentru vot „online" și pentru comunicarea permanentă între cetățean și Parlament privind implementarea programelor electorale, de tip „blockchain" (similar cu cel care asigură un suport sigur pentru tranzacții „bitcoin") etc. Un efect pozitiv și important al implementării acestor tehnologii, specifice erei digitale, în care am intrat deja, va fi diminuarea puternică a rolului/locului intermediarilor în sistemul financiar și al politicienilor în societate.
Tot pentru atingerea scopului final, la care m-am referit anterior, un alt obiectiv important ar fi adoptarea unui model de economie socială. Modelul suedez de economie socială este prezentat și el în detaliu în mass-media ca exemplu de succes. Asigurarea unui venit mediu garantat (UBI - universal basic income) pentru fiecare cetățean este o soluție agreată sau în dezbatere în multe state.
Am selectat doar câteva dintre principalele modele care ar putea fi adoptate și adaptate pentru rezolvarea cerințelor de bază din România. Important este ca, în final, să se construiască o societate care să funcționeze ca un sistem integrat (ținând cont de toate componentele lui: economică, politică, socială, umană etc.).
Concret, pentru atingerea scopului final, ar trebuie început cu abordarea lucrurilor simple, de bun simț, care nu funcționează normal. Un prim exemplu - aparent banal - se referă la acțiunea de strângere a gunoaielor, având ca obiectiv asigurarea curățeniei în parcuri, pe străzi, în păduri, pe râuri, în localități etc. În acest sens, ar trebui să se acționeze ferm pe mai multe planuri: ▪ emiterea de reglementări/legi, locale/naționale, având ca obiectiv clar prevenirea și păstrarea curățeniei; ▪ creșterea amenzilor (pedepselor) și a exigenței în aplicarea lor de către organele de ordine pentru toți cei care încalcă aceste reguli; ▪ instruirea continuă a cetățeanului prin toate mijloacele; ▪ mobilizarea cetățenilor care primesc ajutoare sociale în activități de menținere a curățeniei etc.
În paralel cu startarea „curățeniei fizice" ar trebui startată „curățenia morală".
Restructurările de fond la nivelul Parlamentului sunt blocate, deocamdată, de slaba restructurare a partidelor. Eliminarea corupților și nonvalorilor din rândul managementului partidelor și al managementului instituțiilor publice este una dintre cele mai importate acțiuni de restructurare a lor. Este dificilă deoarece, în mare parte, modul de organizare și de acțiune a devenit unul de tip mafiot. Declanșarea unor „bătălii" între ei (mafioții) este un semnal al startării acestei restructurări.
La fel de importantă și dificilă va fi și restructurarea societății civile. Cu ajutorul reţelelor de socializare s-ar putea realiza o rețea socială care să faciliteze dezvoltarea unei noi societăți civile (reprezentativă, activă, puternică și eficientă). Rețeaua socială ar putea asigura atât suportul necesar pentru sincronizarea și eficientizarea acțiunilor componentelor societății civile, cât și pentru facilitarea schimbării atitudinii cetățeanului față de deciziile politice, bazată pe o informare corectă și în timp real.
Este necesar ca noua societate civilă să aibă capacitatea să selecteze și să mobilizeze specialiști valoroși pentru toate domeniile din noul sistem integrat propus. Apoi, cu ajutorul rețelei sociale ar trebui să se realizeze o monitorizare permanentă a implementării noului model astfel încât să se poată interveni în timp real.
Prin modelul de tip sistem integrat se vor stabili principalele direcții de acțiune (restructurare) având ca scop final realizarea unei tranziții de succes la o ROMÂNIE NOUĂ. Fiecare direcție de abordare a restructurării va trebui să aibă propriul plan de acțiune detaliat, astfel încât să poată fi implementat cu succes de partidele politice (consultând permanent cetățenii).
Durata și rezultatele procesului de restructurare vor depinde, în primul rând, de noi, cetățenii acestei țări. De modul cum ne vom organiza, reacționa și implica în viitor, pentru un viitor mai bun.