Pe masa negocierilor Bucuresti - Bruxelles: Planul National de Redresare si Rezilienta (II)

Continuăm să prezentăm, în numărul de faţă, cele mai relevante măsuri incluse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), cu accent pe cele de maxim interes la nivel general şi pe cele care vizează în mod direct comunitatea inginerească. Reformele şi investiţiile incluse în document sunt grupate pe 30 de componente care acoperă toţi cei şase piloni ai Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, aşa cum a fost el adoptat de instituţiile europene: 1) Tranziție verde; 2) Transformare digitală; 3) Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; 4) Coeziune socială și teritorială; 5) Sănătate, precum și reziliență economică, socială și instituțională; 6) Politici pentru generația următoare, copii și tineret. Propunerea PNRR va fi negociată cu Comisia Europeană. Oficial, această negociere demarează la data de 1 mai 2021, însă discuţiile cu reprezentanţii Executivului comunitar au avut loc informal, pe componente, pe parcursul perioadei de elaborare a documentului.

 

Pilonul II - Transformarea digitală

Propuneri de componente

◄ România Educată - Digitalizarea educației (buget iniţial de negociere: 780 milioane euro)

Problemele identificate:

● Pandemia de COVID-19 a demonstrat nevoia urgentă de a digitaliza sistemul educațional într-un mod eficient și incluziv;

● Trecerea la învățământul la distanță a fost dificilă din cauza infrastructurii digitale inadecvate, a materialelor didactice necorespunzătoare și a competențelor digitale insuficiente;

● Numărul de școli din România echipate necorespunzător din punct de vedere digital este semnificativ mai mare decât media UE, fiind nevoie de investiții majore în acest domeniu;

● Sistemul educațional și materialele educaționale disponibile sunt neadaptate procesului de predare-învățare în mediul virtual.

Reforme şi investiţii:

♦ Flexibilizarea și centrarea pe elev a sistemului educațional prin digitalizare;

♦ Dezvoltare digitală în domeniul educației și formării profesionale pentru o societate digitală și o economie verde;

♦ Consolidarea rezilienței și predictibilității funcționale a sistemului de educație în era digitală;

♦ Dezvoltarea competențelor digitale ale cadrelor didactice de a utiliza resurse educaționale deschise (competențe de pedagogie digitală);

♦ Dezvoltarea competențelor digitale ale elevilor prin revizuirea curriculum-ului disciplinelor TIC, precum și prin adaptarea curriculumului școlar pentru învățarea în mediul virtual;

♦ Modificări legislative pentru generalizarea digitalizării proceselor și conținuturilor în educație;

♦ Crearea unui mecanism de tip grant pentru dotarea unităților școlare cu echipamente pentru asigurarea condițiilor optime pentru învățarea în mediul virtual, în funcție de riscul socio-educațional identificat, cu alocare mai mare per elev pentru școlile mai vulnerabile;

♦ Crearea unui mecanism de tip grant pentru dezvoltarea de centre digitale avansate în învățământul preuniversitar și universitar;

♦ Incluziunea prin digitalizare - dezvoltarea unui sistem de educație incluzivă prin elaborarea și implementarea de programe accesibile de alfabetizare digitală pentru elevii cu dizabilități, sportivi și elevi spitalizați;

♦ Revizuirea platformei manualelor digitale (manuale.edu.ro) prin completarea cu auxiliare școlare în format digital, pentru învățământul preuniversitar.

◄ Broadband și 5G (buget iniţial de negociere: 650 milioane euro)

Problemele identificate:

● Acoperirea de bandă largă de internet este peste media UE, dar este în spatele a cel puțin altor 10 țări, fiind loc de îmbunătățire în acest sens;

● Infrastructura aferentă tehnologiei 5G este încă la nivel incipient, fiind disponibilă într-un număr limitat de orașe.

Reforme şi investiţii:

♦ Alinierea strategiei naționale în domeniul conectivității digitale prin măsuri specifice pentru atingerea obiectivelor de conectivitate UE 2025 prin dezvoltarea rețelelor de foarte mare capacitate cu acoperire largă națională, inclusiv în corelație cu rețelele de transport și zonele de interes de mediu;

♦ Identificarea și eliminarea obstacolelor și ineficiențelor de ordin administrativ care împiedică dezvoltarea rapidă a capilarității rețelelor 5G și broadband, la nivel de backbone, backhaul și buclă locală;

♦ Stimularea investițiilor în rețele de foarte mare capacitate, în special infrastructuri eficiente energetice de fibră optică;

♦ Construcția infrastructurilor necesare pentru reducerea accesului inegal la rețele de foarte mare capacitate;

♦ Remedierea eșecului piețelor și creșterea accesului la finanțare al IMM-urilor, start-up-urilor și scale-up-urilor pentru dezvoltarea unor aplicații și servicii 5G;

♦ Realizarea unor investiții în domeniul tehnologiei Open RAN.

 

Pilonul III - Creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii

Propuneri de componente

◄ Reforma sistemului de pensii (buget iniţial de negociere: 100 milioane euro)

Problemele identificate:

● Modificările aduse sistemului de pensii în ultimii ani au condus la o destabilizare bugetară și probleme majore în asigurarea sustenabilității financiare a obligațiilor bugetare (bugetul asigurărilor sociale și bugetul de stat), cu impact inclusiv asupra ratingului de țară;

● Existența unor diferențe între pensiile aflate în plată pentru femei și bărbați, momentul pensionării, tipul de muncă prestată, precum și o serie de aspecte legate de perioadele de cotizare diferențiate, ceea ce implică necesitatea stabilirii unei noi formule de calcul și posibilitatea recalculării acestor pensii;

● Sistemul se confruntă cu provocări legate de îmbătrânire și de durata scăzută a vieții profesionale;

● Digitalizarea sistemului de administrare a pensiilor, precum și de management al contribuțiilor populației la bugetul asigurărilor sociale de stat (pilonul I de pensii) este redusă.

Reforme şi investiţii:

♦ Asigurarea unor pensii adecvate și echitabile pentru toți beneficiarii sistemului public de pensii corelate cu contribuția acestora adusă în timpul vieții active la bugetul asigurărilor sociale de stat;

♦ Elaborarea și adoptarea proiectului de act normativ care să determine corectarea disfuncțiilor și inechităților dintre diferite categorii de beneficiari;

♦ Recalcularea a circa 5 milioane de dosare de pensii conform noului act normativ, prin finanțarea de resurse suplimentare pentru realizarea în termen a evaluării dosarelor de pensii și recalcularea acestora;

♦ Dezvoltarea infrastructurii IT, prin digitalizarea operațiunilor necesare în relația cu asigurații și cu pensionarii și prin dezvoltarea soluțiilor de software care să asigure cerințe minime de funcționalitate și securitate;

♦ Prin dezvoltarea sistemelor IT (infrastructură hardware și software) corespunzătoare se vor putea crea premisele de adaptare a pensiilor aflate în plată la modificări de natură legislativă, ce ar implica posibile recalculări, cât și o predictibilitate a viitoarelor obligații de plată din bugetul asigurărilor sociale, cu o perspectivă de realizare a simulărilor individuale pentru viitori pensionari, ceea ce ar crea premisele unui management responsabil, bazat pe o informare corespunzătoare, din partea populației, al celor 3 piloni de pensii publice și private.

 

◄ Investiții și instrumente financiare pentru sectorul privat și reforma companiilor de stat (buget iniţial de negociere: 2,275 miliarde euro)

Problemele identificate:

● Mediul de afaceri din România și deciziile privind investițiile sunt afectate de caracterul imprevizibil al procesului de elaborare a politicilor publice;

● Birocrația ridicată din sectorul public împiedică asigurarea unui acces facil pe piață al întreprinderilor și dezvoltarea acestora;

● Firmele din România se confruntă cu un acces redus la finanțare, atât în ceea ce privește finanțarea bancară, cât și cea non-bancară;

● Performanța întreprinderilor de stat se înrăutățește din ce în ce mai mult, ținând cont că rezultatele operaționale și financiare au scăzut considerabil în ultimii ani;

● Guvernanța corporativă a companiilor de stat nu este pusă în aplicare în mod suficient, deși legislația este actualizată;

● Doar 1% dintre fermierii români fac parte dintr-o structură asociativă, în timp ce media la nivelul UE este de 34%.

Reforme şi investiţii:

♦ Reducerea sarcinii administrative pentru companii;

♦ Dezvoltarea aplicației digitale aferente registrului unic de control;

♦ Simplificarea procedurii de autorizare a înregistrării reprezentanțelor firmelor străine în România;

♦ Derularea de instrumente financiare prin transferarea a 4% din alocare către compartimentul național al programului InvestEU și prin acordare directă către Grupul Băncii Europene de Investiții pentru finanțarea anumitor domenii prioritare ale PNRR, respectiv: ▪ tranziție verde (energie regenerabilă, eficiență energetică ș.a.); ▪ transformare digitală și retehnologizare; ▪ suport tehnologic pentru marii poluatori; ▪ antreprenoriat social și economie socială; ▪ instrument de solvabilitate; ▪ technopoluri, parcuri industriale și parcuri tehnologice; ▪ educație și sănătate;

♦ Crearea unei scheme de finanțare pentru susținerea costurilor de listare la bursă a firmelor românești mature;

♦ Crearea unui fond pentru buna guvernanță a companiilor de stat, care să includă evaluarea anuală a participațiilor statului, asistență tehnică, costuri de selecție și recrutare a membrilor din consiliile de administrație, costuri legate de pregătirea personalului, costuri de brokeraj, comisioane și taxe etc.

♦ Crearea unor scheme de granturi pentru organizarea și consolidarea asocierilor agricole, dezvoltarea de depozite cu servicii și a activității de marketing pentru produse și branduri locale și promovarea unor lanțuri scurte de aprovizionare.

 

◄ România Educată - Învățământ dual, tehnic și profesional (buget iniţial de negociere: 630 milioane euro)

Problemele identificate:

● România se confruntă cu lipsa unei adaptări dinamice a sistemului de învățământ la evoluțiile tehnologice, la noile cerințe ale pieței forței de muncă și la domeniile economice în care ţara are sau poate avea un avantaj competitiv;

● Subfinanțarea educației are efecte multiple asupra calității, relevanței educației și formării beneficiarilor pentru piața forței de muncă;

● Lipsa de atractivitate pentru ruta profesională, lipsa unei rute continue între învățământul profesional tehnic secundar și terțiar, precum și discrepanțele sociale și de popularitate între rutele teoretice și cele profesionale/tehnice necesită o abordare integrată a domeniului;

● Există o lipsă a unui parteneriat sustenabil, permanent între sistemul de învățământ profesional și mediul de afaceri;

● Liceele agricole nu sunt încă atractive pentru potențialii elevi și au nevoie de o revitalizare pentru a le face mai atractive și a le adapta la agricultura modernă.

Reforme şi investiţii:

♦ Dezvoltarea de rute de formare profesională relevante, complete (până la nivel 7 de calificare - studii de masterat), flexibile, prin prelungirea duratei învățământului dual secundar, cu posibilitatea accesului spre nivelul terțiar universitar şi non-universitar, alături de o reorganizare a educației profesionale, inclusiv în regim dual;

♦ Revizuirea ofertei educaționale, a curriculumului și a programelor pentru ruta profesională în regim dual, cu implicarea directă și permanentă a mediului economic;

♦ Crearea unor scheme de sprijin acordate parteneriatelor între agenții economici, unități şi instituții de învățământ, unități administrative teritoriale și/sau camere de comerț sau alți parteneri sociali pentru facilitarea achiziției de echipamente și a formării de personal în vederea organizării de activități educaționale în regim dual;

♦ Investiții în infrastructura socială (cămine, cantine, spații de învățare) care să deservească învățământul profesional dual, atât preuniversitar, cât și universitar, inclusiv prin organizarea a opt mari campusuri;

♦ Măsuri de sprijin pentru a facilita accesul tinerilor din medii dezavantajate la programe de formare profesională (inclusiv în regim dual), pe toate ciclurile de studiu;

♦ Investiții în infrastructura liceelor agricole și sprijin pentru ferme didactice partenere.

 

◄ Cercetare, Dezvoltare și Inovare (buget iniţial de negociere: 510 milioane euro)

Problemele identificate:

● România este pe ultimul loc în UE în materie de inovare și continuă să aibă unul dintre cele mai scăzute niveluri ale cheltuielilor publice și private pentru cercetare și dezvoltare, afectând consolidarea întreprinderilor inovatoare, dezvoltarea calității științifice și difuzarea tehnologiei;

● În lipsa unor modificări normative și bugetare semnificative, măsurile actuale nu sunt suficiente pentru a aborda subfinanțarea și problemele structurale care afectează sectorul public de cercetare și generează o slabă performanță în dezvoltare și inovare;

● Cooperarea dintre mediul academic și mediul de afaceri are loc în principal pe o bază ad-hoc, iar dezvoltarea acestei cooperări este afectată de o serie de obstacole normative;

● Lipsa posibilităților de îmbunătățire a competențelor și lipsa de personal cu înaltă calificare în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării afectează perspectivele de creștere economică și acționează ca o barieră în calea investițiilor;

● România este, în continuare, pe unul dintre ultimele locuri din UE în ceea ce privește publicațiile științifice și co-publicațiile internaționale importante.

Reforme şi investiţii:

♦ Acceleratorul de Inovare - Programul de reformă a mecanismului de cooperare public-privată în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării, pentru stimularea investițiilor private pe baza unui sistem de granturi competitive pentru 16 domenii de intervenție;

♦ Reforma metodologiei de evaluare a calității cercetării din Institutele Naționale de Cercetare și Dezvoltare pentru creșterea performanței în cercetare și inovare pe bază de granturi competitive, prin orientarea agendelor strategice de cercetare și inovare ale acestor instituții către nevoile mediului de afaceri și provocările societale;

♦ Reforma carierei de cercetător pentru asigurarea unui sistem național de cercetare și dezvoltare atractiv și sustenabil;

♦ Program național de reformă pentru accelerarea recuperării economice post-Covid prin cooperare internațională și racordarea la agenda europeană în domeniul cercetării și inovării, pe bază de granturi competitive de consolidare a excelenței și de susținere a participării la proiectele multi-țări (ex. IPCEI, misiuni și parteneriate Orizont Europa);

♦ Creșterea capacității instituțiilor publice de implementare a proiectelor de tip cercetare-dezvoltare-inovare.

◄ Transport rutier și autostrăzi (buget iniţial de negociere 4,5 miliarde euro)

Problemele identificate:

● Infrastructura de transport este subdimensionată, poluantă și slab întreținută, generând zone cu trafic supradimensionat, ambuteiaje și reduceri semnificative ale vitezei optime de deplasare;

● Nodurile urbane au o conectivitate redusă la rețelele de transport, în special la cele transeuropene, iar intermodalitatea lipsește, toate ducând la o congestionare a traficului, o mobilitate scăzută pentru populație și sectorul economic;

● O infrastructură de transport slab dezvoltată (cu multe drumuri cu benzi unice) contribuie la creșterea poluării mediului și la un număr alarmant de incidente rutiere;

● Lipsa unor sisteme adecvate de management al traficului are un impact negativ asupra timpilor de deplasare.

Reforme şi investiţii:

♦ Creșterea eficienței implementării investițiilor în infrastructura de transport, prin creșterea capacității administrative, a guvernanței corporative (Compania Naţională de Investiţii Rutiere - CNIR şi Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - CNAIR), coroborat cu investiții în dezvoltarea infrastructurii rutiere majore (TEN-T) și a conexiunilor cu zone relevante din punct de vedere economic (inclusiv cu potențiale culoare navigabile), în special pe următoarele tronsoane: ▪ Autostrada A7 - anumite secțiuni; ▪ Autostrada A8 - anumite secțiuni; ▪ Autostrada A1 - Secțiunea Lugoj - Deva; ▪ Autostrada A3 - anumite secțiuni și Centura Metropolitană Cluj; ▪ Drum Expres Târgovişte - Bucureşti; ▪ Drum Expres Bistriţa - Dej; ▪ Drum Expres Satu Mare - Baia Mare - Jibou; ▪ Legătura între Autostrada A1 - Timișoara - Aeroportul Timișoara; ▪ Legătura Autostrada A1 - Piteşti - Mioveni Bypass; ▪ Legătura Autostrada A8 - Lețcani Vest - Bypass Iași - Iași Dacia; ▪ Legătura Apahida (Est Cluj-Napoca) - Jucu (Zona industrială și logistică) - Dej; ▪ Legătura Slobozia - Drajna Nouă - Autostrada A2; ▪ Legătura Călărași - Drajna Nouă - Autostrada A2; ▪ Legătura DN1 - Aeroport Henri Coandă - Autostrada A3/A0; ▪ Legătura Craiova Est - Drum Expres Pitești - Craiova; ▪ Legătura Hunedoara - Sântuhalm - Autostrada A1; ▪ Legătura Reșița - Caransebeș - Autostrada A6; ▪ Legătura Botoșani - Autostrada A7; ▪ Legătura Piatra Neamț - Autostrada A7; ▪ Legătura Vaslui - Autostrada A7; ▪ Legătura Autostrada A10 - Teiuș - Blaj (zona industrială); ▪ Legătura Autostrada A3 - Mărtinești - Vâlcele; ▪ Alternativa Techirghiol (Litoral Express); ▪ Legătura Miercurea Ciuc - Sfântu Gheorghe - Autostrada A13; ▪ Legătura Râmnicu Vâlcea - Tigveni; ▪ Modernizare drum Soveja - Lepșa.

♦ Introducerea de politici și tehnologii ecologice și digitale în sectorul transporturilor, vizând în principal următoarele: ▪ Punerea în aplicare a sistemelor inteligente de gestionare a traficului, a semnelor și semnalelor rutiere, precum și a altor elemente care vizează traficul inteligent pe drumurile publice, inclusiv senzori și platforme de monitorizare a traficului și mecanisme inteligente de prevenire a accidentelor rutiere; ▪ Dezvoltarea unui centru de management al traficului, sisteme de informare a utilizatorilor, interoperabilitatea sistemelor de transport; ▪ Stații de reîncărcare electrice; ▪ Crearea și dezvoltarea cadrului de impozitare și control - instalații de măsurare a greutății automate pentru zonele de frontieră, sisteme integrate de control rutier, taxare pe baza principiului „poluatorul plătește"; ▪ Dezvoltarea pe infrastructura asigurată de autostrăzi/ drumuri expres/ drumuri naționale a unei infrastructuri naționale de fibră optică, disponibilă inclusiv pentru instituțiile publice;

♦ Asigurarea siguranței pe drumurile naționale prin pregătirea și punerea în aplicare a cadrului strategic privind siguranța rutieră, incluzând următoarele: ▪ Măsuri de siguranță pasivă - bariere și atenuatoare de impact; ▪ Iluminare pe timp de noapte - elemente de semnal și sistem de management; ▪ Pasaje denivelate și alte soluții tehnice de eliminare a punctelor negre; ▪ Sistem de marcare digitală și proiect-pilot pentru vehicule autonome