Premise ale demarajului economic in al doilea trimestru al anului
Data: 1-15 aprilie 2021
Pe măsură ce se înmulțesc informațiile referitoare la evoluția economiei noastre naționale, în actuala perioadă se conturează tot mai clar perspectiva unor importante schimbări structurale, determinate mai ales de criza care se prelungește, ca efect principal al celui de-al treilea val al pandemiei COVID-19. Din acest motiv, persistă numeroase incertitudini, dar au apărut şi o serie de certitudini, între care consolidarea unor schimbări structurale.
Din acest unghi de abordare prezintă un interes special toate transformările care au loc în materie de cerere internă, cu precădere a bunurilor de larg consum (FMGC). În condițiile pandemiei, cererea solvabilă a înregistrat o importantă deplasare spre produsele ierarhizate într-o ordine de prioritate impusă de prevenirea și combaterea îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2. Pe ansamblu, în anul care a trecut de la declanșarea pandemiei, pe teritoriul țării noastre volumul FMGC a crescut cu 10 procente. Anumite segmente ale pieței specifice au avut o dinamică mai puternică, mai ales aproape întreaga gamă a bunurilor de îngrijire personală, cu ponderea deosebit de ridicată a celor cu impact igienico-medical. De aici, o reorientare relativ rapidă a cercetării, a producției, a distribuției și a vânzării produselor farma, sporurile fiind consemnate pe întregul lanț de activități specifice.
O a doua tendință lesne de perceput vizează accelerarea, fără precedent, a procesului de digitalizare, deopotrivă în sectorul public și în cel privat, cu accent pe instrumentele utilizate pentru lucrul de acasă care, la rândul lui, a căpătat dimensiuni necunoscute până acum, și care tinde să se amplifice și să se aprofundeze.
Schimbări importante au avut loc și în sectorul alimentar. Considerente de ordin medical, pe fondul disponibilităților bănești reale ale populației, au determinat o deplasare a cheltuielilor spre bunurile de strictă necesitate care au și efecte benefice în sfera sănătății personale și publice.
Mutații evidente au fost consemnate și ca urmare a unui nou tip de gestionare a timpului, în condițiile menținerii și înăspririi regimului circulației bunurilor și persoanelor. În funcție de venituri, multe familii au acordat o mai mare atenție amenajării moderne, funcționale a locuințelor, ceea ce se reflectă în cifrele de afaceri în materie de bunuri de folosință îndelungată, în special mobilă și aparatură electrocasnică.
Nu mai puțin importante sunt modificările structurale din alte sfere ale serviciilor, precum cele de comerț online, de curierat, de întreținere a spațiilor publice și private.
Pe baza acestor evoluţii, analizele efectuate de instituțiile de cercetare a pieței relevă cel puțin două elemente de incontestabil interes, și anume structura unităților din comerțul cu amănuntul și comparațiile care se impun față de tendințele înregistrate pe plan regional, continental și mondial. Astfel, cele mai mari creșteri au avut și au loc în magazinele care practică reduceri sistematice, însă acestea au o pondere relativ redusă în țara noastră, aproximativ 15 procente. La fel, rețelele de comerț modern au rate de creștere peste medie, însă formele tradiționale continuă să dețină supremația, comparativ cu celelalte entități.
În continuare, mai reținem că, pe ansamblu, piața FMGC din România a avut, în ultimul an, un indice superior de creștere faţă de media țărilor din Europa de Est și din Uniunea Europeană, în întregul ei. Când avem de-a face cu o piață care a ajuns la peste 22 de miliarde de euro, apare deosebit de atractivă orientarea resurselor investiționale interne și externe spre această sferă de activitate care se constituie, neîndoielnic, și într-o arie de acțiune extinsă pentru comunitatea inginerească din ţara noastră. Cu această subliniere, situăm procesele și fenomenele prezentate pe tărâmul practicii nemijlocite sub aspectele ei complexe și multiple, în vederea adoptării de decizii, cu mai puține costuri sociale și într-un timp cât mai scurt.
Alte articole



