Demarajul in economie in al doilea trimestru, sub semnul unor noi riscuri si oportunitati

Este firesc ca fiecare întreprinzător, fiecare manager, fiecare inginer să fie permanent interesat de ceea ce putem să numim „mișcarea ideilor" în materie de activități economico-sociale. De aceea, ar fi de remarcat că se conștientizează, la scară tot mai largă, faptul că, în momentul de față și într-o perioadă mai îndepărtată, se cere receptată și procesată o cantitate de informații tot mai bogată, dar strict necesară pentru fundamentarea soluțiilor menite să determine depășirea dificultăților actuale și a celor previzibile pentru obținerea succesului în afaceri.

 - Credit foto: www.freepik.com

Din acest unghi de abordare a întregii problematici manageriale se detașează locul și rolul conceptului de adaptare la condițiile interne și externe în permanentă schimbare. Nu este vorba exclusiv despre exprimarea unor poziții, despre atitudini reactive, ci mai ales despre cele proactive, anticipative. Aici se află - cum se spune - „miezul problemei".

În această ordine de idei, se situează în prim-plan recentele reuniuni cu participarea celor mai reprezentativi exponenți ai mediului de business, care au scos în evidență necesitatea cunoașterii aprofundate a direcțiilor în care se îndreaptă piețele globale și cele autohtone, operațiune orientată spre fundamentarea deciziilor la toate nivelurile și din toate domeniile. De aici, inițiativele multor organizații patronale de a crea și de a perfecționa sistemele de informare operative despre evoluția unor factori esențiali ai economiei reale și ai celei nominale. Inițierea de consultări periodice, sistematice a determinat desfășurarea unor tot mai fructuoase schimburi de experiență în materie de acte manageriale.

În acest context, se reliefează din nou datele comunicate de Asociația CFA România referitoare la evoluția indicatorului de încredere macroeconomică, indicator calculat tocmai în funcție de opiniile exprimate de un eșantion definitoriu pentru lumea afacerilor. Cum se știe, acest indicator este calculat lună de lună, ceea ce permite identificarea unor tendințe care tind să se afirme mai pregnant în perioada următoare. Pentru luna februarie (despre care există cele mai recente informații), s-a calculat că indicatorul a atins valoarea de 36,6 puncte, ceea ce marchează o scădere de 3,8 puncte, comparativ cu luna precedentă. Cum am mai informat, indicatorul se calculează prin luarea în considerare a câtorva procese și fenomene de o deosebită importanță la scara întregii economii și vizează evoluțiile pentru următoarele 12 luni. În privința prețurilor, 39% dintre analiștii financiari anticipează o stagnare relativă în intervalul menționat, în vreme ce jumătate dintre ei prognozează o scădere. Totodată, 72% apreciază că prețurile actuale sunt supraevaluate. Diminuarea gradului de încredere, începând cu elementul prezentat, este explicată prin incertitudinile și riscurile caracteristice activităților curente.

Bineînțeles, o preocupare esențială privește identificarea riscului de recesiune. În această privință, componenta de condiții curente a indicatorului a continuat să se reducă. Majoritatea analiștilor financiari consideră că vom avea de-a face, în acest an, cu o creștere economică modestă, ca efect al proceselor și fenomenelor predominant negative induse în special de factori exogeni. În ceea ce privește deficitul bugetar, se prognozează creșterea acestuia la peste 7% din PIB. Mai reținem că se anticipează că datoria publică evaluată ca pondere în PIB se va majora la 59% în următoarele 12 luni.

Desigur, toate aceste aspecte se cer aprofundate și nuanțate, întrucât, cel puțin la nivelul entităților de bază, condițiile sunt diferite atât în ceea ce privește riscurile, dar mai ales oportunitățile. Tocmai accentul pus pe nivelul micro pentru contracararea amintitelor fenomene negative deschide perspective reale pentru îmbunătățirea semnificativă a indicatorului de încredere macroeconomică, premisă esențială a unor rezultate predominant pozitive.