Academia Româna în serviciul societatii românesti 1866 - 2005
Data: 16-30 aprilie 2005
Expozitia cu acest subiect a fost deschisa la 4 aprilie a.c., de “ZIUA POR}ILOR DESCHISE”, manifestare traditionala care are loc In fiecare an, când marele public are acces In cladirile Academiei Române si este informat asupra activitatii celui mai inalt for national de consacrare stiintifica si culturala, in care activeaza personalitati de prestigiu in domeniile stiintelor, literelor si artelor.
|nfiintata in anul 1866, prin decretul nr. 582 din 1/13 aprilie, semnat de locotenenta domneasca, care a hotarat infiintarea in Bucuresti a SOCIET~}II LITERARE ROM#NE, devenita in 1887, dupa adoptarea statutului, SOCIETATEA ACADEMIC~ ROM#N~, subventionata de stat, cu dreptul de a primi legate si donatii. La inceput a avut 21 de membri, alesi din teritoriile locuite de romani, Moldova, Muntenia, Transilvania, Banat, Maramures, Bucovina, Basarabia si Macedonia.
Domnitorul Carol I, prin decretul nr. 749/1897 ii da denumirea si de ACADEMIA ROM#N~, avand “de scop cultura limbei si istoriei nationale, a literelor, a stiintelor si frumoaselor arte”.
AGIR este un colaborator permanent si activ pentru indeplinirea idealurilor acestei institutii de interes national. De la infiintare au fost alesi de Academia Romana ca membri 128 de ingineri.
|n prezent activeaza 41 de ingineri, dintre care: 24 sunt membri titulari; 16, membri corespondenti si un membru de onoare, majoritatea fiind si membri AGIR, unii detinand functii importante in conducerea asociatiei.
Prezidiul Academiei Romane are ca presedinte pe acad. Eugen Simion si vicepresedinti pe academicienii Maya Simionescu, Florin Filip, Marius Iosifescu, Gheorghe Vladutescu.
Printre membrii Prezidiului, format din academicieni cu diferite specializari, remarcam prezenta inginerilor Radu Voinea, Valeriu Cotea, Mihai Draganescu.
Organul suprem de conducere este Adunarea Generala, formata din membri titulari, membri corespondenti si de onoare ai Academiei Romane. |naltul for este organizat pe sectii stiintifice de specialitate si are filiale la Iasi, Cluj-Napoca si Timisoara.
|n cadrul institutelor Academiei Romane se desfasoara un vast program de cercetare fundamentala, din care retinem cateva programe prioritare: programul interdisciplinar de prevenirea fenomenelor cu risc major la scara nationala; patrimoniul cultural national al Romaniei; dictionarul etimologic si general al limbii romane s.a.; istoria romanilor; atlasul geografic; aderarea Romaniei la UE; cercetari geofizice in zona seismogena Vrancea.
Biblioteca Academiei Romane, infiintata la 6 august 1867, detine in depozitele sale 11 milioane de titluri apartinand patrimoniului national si universal. Noua cladire inaugurata in 2001 are o suprafata de 16.000 m.p.
|n Editura Academiei Romane au fost publicate in ultimul an zeci de carti noi, cu subiecte de cercetare fundamentala din domeniul stiintelor si literaturii. |n colectia OPERE FUNDAMENTALE, lansata in ianuarie 2000 sub coordonarea acad. Eugen Simion, au aparut pana in acest an 58 de volume din opera marilor scriitori clasici romani. |n anul trecut a inceput facsimilarea manuscriselor lui Eminescu, donate de Titu Maiorescu.
Din cele 60 de institute si centre de cercetare care isi aduc contributia la dezvoltarea stiintelor, artelor si literaturii, Comunitatea Europeana a ales ca centre de excelenta doua institute ale Academiei Romane.
Activitatea de colaborare stiintifica se concretizeaza prin schimburi interacademice cu 27 de academii din strainatate, cu UNESCO si Uniunea Latina. Este afiliata la 29 de organizatii internationale stiintifice si profesionale.
Sistemul de granturi ale Academiei Romane a fost introdus pe baza hotararii Adunarii Generale din 8 noiembrie 1994, in scopul stimularii cercetarilor stiintifice experimentale.
Prin activitatea care se desfasoara in cadrul Academiei Romane, aceasta institutie si-a castigat un prestigiu international.