UN POST-SCRIPTUM SENTIMENTAL
Data: 16-30 aprilie 2007
În septembrie 2005, la Bucuresti s-a desfasurat Saptamana Electrotehnicii Romanesti, organizata de ICPE.
M-am prezentat acolo cu un raport care cuprindea descrierea sistemului electroenergetic din Republica Moldova (producerea si transportul energiei, industria electrotehnica si electronica, instruirea cadrelor, investigatii stiintifice), precum si o schita istorica a dezvoltarii acestui domeniu aici la noi.
Vazand însa ca ceilalti raportori vorbesc nu atat despre parametrii sistemului electroenergetic romanesc, cat despre aportul anumitor savanti si diverse aspecte istorice, mi-am refacut si eu discursul. Am schitat tabloul sistemului nostru electroenergetic si am compus (deja la tribuna) un post-scriptum, pe care l-am numit „sentimental“. Participantii l-au ascultat cu interes. Si întrucat ar fi util si publicului larg, vi-l prezentam aici.
*
* *
Ascultand discursurile colegilor din Romania, am luat act de marile realizari din trecut si prezent, am facut cunostinta cu parametrii sistemului electroenergetic romanesc, cu aportul stiintific si activitatea de inventica a atator savanti si ingineri.
Da, electrotehnica romaneasca are cu ce se mandri!
Noi, cei din Republica Moldova, avem chiar unele complexe atunci cand facem comparatii, deoarece dimensiunile sistemului nostru sunt relativ modeste.
Dar la enumerarea savantilor care au fondat si condus Grupul ICPE, au realizat remarcabile investigatii si proiecte, constatam cu satisfactie ca nu putini dintre ei sunt basarabeni.
Începem cu directorul-fondator al institutiei dumneavoastra – dl Roman Stere. Apropo, tatal sau – Constantin Stere – a fost o personalitate de prim rang în viata politica, atat din Romania, cat si din Basarabia. (În treacat fie spus, a fost pe nedrept maltratat moral si dat uitarii.)
Voi pomeni aici si numele unui alt electrotehnician valoros – Ion Inculet (multi ani sef de laborator în Canada). Apropo, tatal acestuia – tot Ion Inculet – a fost si el celebru, anume primul presedinte al Republicii Moldovenesti din anii 1917 – 1918. Anterior fusese profesor la Sankt-Petersburg, unde a predat teoria relativitatii. La vremea aceea pe glob existau doar cativa savanti care au patruns aceasta stiinta (se zicea „ca-s mai putini decat sunt degetele la o mana“). Pentru un memoriu în acest domeniu, demnitarul a fost ales membru de onoare al Academiei Romane.
Hai sa-l numim aici si pe neobositul basarabean, dl academician Gleb Dragan, pionier al multor inovatii, fire dinamica si prieten al savantilor si profesorilor de la Academia din Moldova si Universitatea Tehnica.
Alte nume cunoscute de basarabeni – profesorii Nicolae Golovanov, Andrei Tugulea si înca multi altii. Sa nu o uitam nici pe doamna Adelaida Mateescu (nascuta Taga) din Badiceni, j. Soroca. Printre fostii rectori ai Universitatii Tehnice Gh. Asachi din Iasi se numara si doi basarabeni – profesorii Vitalie Belousov si Mihai Cretu, ambii nascuti în Basarabia.
Contributia Basarabiei la propasirea economica si intelectuala a Romaniei a fost foarte esentiala. Numarul refugiatilor nostri din anii 1940 – 1944 este evaluat undeva între 200 de mii si 300 de mii. Au trecut Prutul încoace, lasand „si casa si masa“, circa 800 de preoti, peste 6000 de profesori de licee sau învatatori rurali, aproximativ 5000 de elevi din toate liceele si gimnaziile noastre. Precum si mai toata lumea cat de cat instruita, gospodarii satelor si toti ceilalti – agronomi, medici, functionari.
Toata aceasta populatie s-a încadrat activ în cele mai diverse domenii de activitate, si fiti siguri ca au fost si harnici si mai ales cuminti.
Iata de ce, apreciind succesele dumneavoastra, undeva ne mandrim si cu aportul nostru.
Adaugati aici si disparitia întregului patrimoniu intelectual – biblioteci publice sau personale, fotoarhive, arhive epistolare s.a., adica acel fond care asigura continuitatea intelectuala a societatii.
Foametea din anii 1946 – ’47 ne-a saracit de alte 250 de mii de suflete. Iar deportarile (13 iunie 1941, 6 iulie 1949 si 1 aprilie 1951) au trimis în Siberia circa 80 de mii de suflete – ultimii intelectuali ramasi.
La noi se formase un vid, care a fost lichidat abia peste 20 de ani. Sunt laudabile eforturile unei generatii tinere de basarabeni, care între anii 1955 – ’70 au asigurat refacerea paturii intelectuale din Republica Moldova.
Am sa-l pomenesc aici pe raposatul academician Sergiu Ion Radautan (1926 - 1998), rectorul fondator al Politehnicii din Chisinau, cunoscut savant în tehnologia dispozitivelor semiconductoare, organizator al vietii universitare si om de stat. Ulterior a fost maltratat, demis din post, umilit public. A avut norocul sa apuce timpurile noi si a facut mult pentru restabilirea relatiilor dintre profesorii si tehnicienii din Republica Moldova si cei din Romania. În 1991 a fost ales membru de onoare al Academiei Romane.
Noi astazi avem si savanti confirmati, si tineret ambitios în domeniile fizico-matematice, informatica, energetica, tehnica diferitelor branse.
Astazi s-au deschis mari posibilitati de colaborare, pe care trebuie sa stim sa le fructificam.
La noi sunt oaspeti frecventi profesorii Florin T. Tanasescu (Bucuresti), Lorin Cantemir (Iasi), Aurel Campeanu (Craiova) s.a. Toti profesorii nostri colaboreaza intens cu institutii din Bucuresti, Craiova, Timisoara, Suceava, Iasi, Pitesti etc.
Si, în final, Electroenergetica este cel mai globalizat domeniu al activitatii umane. Suntem poate cei mai consecventi globalisti. Cu atat mai mult este benefica colaborarea specialistilor din cele doua tari surori.