ISTORIA ILUMINATULUI IN OLTENIA

Cand vine seara si este prea putina lumina ca sa citim sau sa scriem, intindem mana, apasam un comutator si... s-a facut lumina. Uneori o „pana de curent“ – cum spun mult, o cadere de tensiune - cum spun cei din domeniu, ne creeaza o stare de disconfort. O lumanare poate fi o solute, o lanterna electrica ne scoate din incurcatura. Cum s-a ajuns, in Oltenia, de la... intuneric la lumina?

In 1854 s-a introdus iluminatul public cu lampi cu ulei de rapita, urmat in 1858 de lampi cu petrol. In 1882 erau montate in Craiova 906 lampi care erau aprinse in fiecare seara. La acestea se adaugau alte 50 de lampi care functonau numai vara si deserveau gradini publice.
In 1887 se aprind primele becuri electrice la Teatrul Theodorini, amplasat pe locul actualului bloc Romarta, alimentate de la o centrala proprie amplasata in curtea teatrului.
La 20 noiembrie 1893, Consiliul comunal a aprobat proiectul de contract cu Societatea Generala de Electricitate din Berlin, Allgemeine Elektricitats-Gesselschaft – AEG. Amplasamentul pentru centrala electrica a fost stabilit la „kilometrul zero“, care trebuia sa asigure iluminatul zonei centrale pe o raza de 1,5 km. La 5 septembrie 1895 a fost predat acest amplasament. Constructorul a inceput lucrarile in noiembrie 1895, birourile sale fiind iluminate electric cu energie obtnuta de la o locomobila cu abur care antrena un generator de curent continuu, cunoscut sub numele de dinam. Dupa aproape un an, la 14 (26) octombrie 1896, Uzina electrica – numita la inceput Stata Centrala Electrica - era pusa in functune, fiind concesionata firmei AEG din Berlin pana in 1937. Uzina era echipata cu generatoare AEG, antrenate cu trei masini cu abur cu puterea totala de 450 CP: prima masina antrena doua generatoare de cate 60 kW, iar celelalte doua antrenau fiecare cate un generator (dinam) de 100kW. Generatoarele furnizau energie electrica de curent continuu de 120 V si se asigura iluminatul pe 30 de strazi, printre care Unirii, Lipscani si Carol I. Reteaua de iluminat public avea 636 de lampi. Interesant de mentonat ca s-a prevazut utilizarea a doua baterii de acumulatoare cu o capacitate de 924 Ah care aveau un dublu rol: eliminarea variatilor de tensiune datorita functonarii masinilor cu abur si preluarea varfului de sarcina din prima parte a nopti, deoarece dupa miezul nopti, o parte din lampile destinate iluminatului public erau stinse (361 de lampi). De remarcat ca schema uzinei era realizata astfel incat la defectarea unei part componente (cazan, masina cu abur, dinam) sarcina sa fie preluata de celelalte echipamente. In plus, reteaua de iluminat era astfel ramificata incat sa fie posibile alimentarea si verificarea separata a fiecarui tronson. Lucrarile de verificare si punere in functune a intregii retele s-au finalizat la data de 28 decembrie 1896. La acea data aveau centrale electrice proprii urmatoarele orase: Bucuresti (1883), Timisoara (1884), Caransebes (1884), Baile Herculane (1896), Sibiu (1896). In 1899 Spitalul Filantropia, Spitalul Preda si Abatorul mic de pasari si miei erau racordate la reteaua electrica, iar la 29 noiembrie 1900 se racordeaza si Gara de pasageri a Craiovei. Istoria spune ca si atunci administrata CFR a reactonat lent la propunerea Primariei de electrificare a Garii si de aceea primele lampi au fost montate pe cheltuiala comunei. Se pare ca de boala „incetinelii“ sufera si astazi administrata CFR de la Craiova.
Precizam ca Stata CFR Craiova a fost pusa in functune la data de 5 aprilie 1875, cu patru linii, fiecare cu o lungime de 250 m, la care s-a renuntat dupa ce intre anii 1966-1967 s-a construit o noua cladire pentru gara de calatori. Studiile pentru magistrala Craiova-Calafat, cu lungimea de 108 km, au inceput la 10 mai 1885, sub conducerea inginerului Elie Radu, si au durat pana in luna noiembrie, iar proiectarea pana in luna mai 1886. Lucrarile au inceput abia in 1890, dar este considerata linia cu cele mai frumoase cladiri pentru gari din Campia Romana.
In 1902 a fost pus in functune la Uzina Energetica Craiova primul grup Diesel (tip MAN) de 120 CP din tara, la doi ani dupa darea in exploatare a unor astfel de grupuri Diesel in lume. Acesta a functonat pana in anul 1932. In presa vremii se mentona ca experienta de buna functonare a Uzinei de la Craiova a contribuit la extinderea utilizarii motoarelor Diesel pentru antrenarea generatoarelor de curent continuu din centralele electrice din Romania. Mai mult, prin introducerea acestui grup, iluminatul s-a extins in tot orasul, inclusiv in Parcul Bibescu (Parcul Romanescu). In 1903 se introduce iluminatul electric si la Palatul de Justite (cladirea centrala a Universitati din Craiova), iar in 1907 si la Muzeul Aman. In 1905 s-au electrificat Domeniile Coroanei si conacele de la Segarcea.
Anul 1907 reprezinta anul extinderii utilizarii energiei electrice in Oltenia prin electrificarea oraselor Tg. Jiu, Tr. Severin si Calafat, iar apoi, in 1910, Caracal si Orsova.Incepea „Epoca energiei electrice“.
(Continuare in nr. viitor)