TEHNOLOGII DE DEPISTARE SI IDENTIFICARE RAPIDA A EXPLOZIVILOR (III) (Urmare din nr. trecut)
Data: 16-30 aprilie 2008
Un alt aspect ce trebuie luat in considerare este acela al capabilitatii sistemului cu care se face investigarea. In acest sens, la alegerea unui mijloc de investigare trebuie analizate: limita de detectie (LOD) – limit of detection, rata de alarme false (pozitive si/sau negative), probabilitatea de detectie (Pd). Toti acesti parametri trebuie sa fie analizati din punct de vedere al aplicatiei (locul/modul cum vor fi utilizate sistemele de detectie si identificare a explozivilor), alaturi de specificitatea metodei/aparaturii utilizate.
Din acest motiv se impune cunoasterea semnificatiei acestor parametri si a altor termeni care caracterizeaza performantele sistemelor.
Un factor important este cantitatea minima de exploziv ce poate fi detectata de sistemul de investigare. In specificatiile tehnice ale produsului, acest parametru este reprezentat de LOD – „Limit of Detection”. La noi este incetatenit termenul de sensibilitate.
Probabilitatea cu care un sistem detecteaza o anumita cantitate de exploziv in anumite conditii date, Pd – Probability of Detection, este un alt parametru de care trebuie sa se tina cont la selectarea sistemelor.
Rata de alarme false, pozitive sau negative, da, de asemenea, o imagine despre performanta unui sistem, dar si despre caracteristicile acestuia necesare integrarii intr-un anumit flux operational.
Alarma falsa negativa (False negative) reprezinta situatia in care un sistem nu depisteaza prezenta unui exploziv, desi el exista in „tinta” investigata, iar alarma falsa pozitiva (False positive) se obtine atunci când un sistem depisteaza prezenta unui exploziv, desi el nu exista in „tinta” investigata.
Selectivitatea se refera la tipurile de material exploziv ce pot fi depistate si identificate de un sistem de investigare, fie din punct de vedere al gruparii functionale care imprima substantei caracterul exploziv, fie identificând explozivul (de exemplu, TNT, TATP, RDX, PETN, NG, AN etc.). Este de dorit ca un sistem de detectie sa poata depista si identifica orice material exploziv. Acest deziderat insa ar ridica pretul sistemului si ar implica alte aspecte legate de anumiti parametri functionali ai sistemului (conditii de operare, de mediu, consumabile etc.). Totusi, incidentele petrecute in lume au demonstrat ca se prefera utilizarea unor anumiti explozivi pentru fiecare tip de d.e.i., astfel ca, functie de tipul aplicatiei in care sistemul va functiona, baza de date pentru identificarea explozivilor se poate restrânge.
Viteza de lucru reprezinta numarul de investigari/unitate de timp in general este raportat ca treceri/minut (uneori ora) si este un parametru important mai ales in punctele de monitorizare a persoanelor (tip checkpoint).
Portabilitatea se refera la usurinta cu care un sistem de detectie poate fi transportat si manipulat.
Recunoasterea si caracterizarea substantelor au reprezentat preocupari majore ale tuturor specialistilor inca de la inceputurile chimiei ca stiinta, astfel incât in decursul timpului s-a acumulat un numar impresionant de date privind proprietatile fizice si chimice ale compusilor chimici, corelatii intre acestea si structura chimica a substantelor analizate. Caracterizarea completa, corecta si rapida a probelor mici si complexe, de regula de natura organica, este o provocare pentru chimia analitica moderna.
In ultimele decenii fizica teoretica si cea experimentala au cunoscut o dezvoltare impetuoasa, punând la dispozitia chimistilor metode noi, performante si accesibile pentru caracterizarea fizico-chimica a substantelor, astfel ca in prezent tehnica moderna, optica si optoelectronica sunt considerate printre cele mai precise si mai performante tehnici de investigare si caracterizare a compusilor chimici si de stabilire a interconexiunilor intre valorile diferitelor proprietati si structura lor, deci depistarea si identificarea acestora.
In comparatie cu metodele chimice de analiza, metodele fizice prezinta o serie de avantaje, cum ar fi: rapiditatea determinarilor, reproductibilitatea rezultatelor, sensibilitate ridicata, larga aplicabilitate precum si obtinerea unui spectru larg de date si informatii referitoare la structura, configuratia, schimbarile de structura etc. ale substantelor.
Optica, electronica, fizica atomica si nucleara, magnetismul au devenit tehnici la indemâna institutiilor de cercetare, invatamânt sau industriei, oferind metode moderne pentru determinarea precisa a proprietatilor fizice dintre cele mai subtile ale substantelor: spectre optice, spectre de rezonanta magnetica nucleara, de rezonanta electronica de spin etc. Fiecare dintre aceste metode isi aduce o contributie importanta intr-un anume domeniu al caracterizarii fizico-chimice a unei substante. Astfel, rezonanta magnetica nucleara in analiza naturii, numarului, pozitiei si legaturilor anumitor nuclee; rezonanta electronica de spin indeosebi la cercetarea radicalilor liberi; spectrometria in UV si V la analiza structurii electronice a substantelor, iar spectrometria in IR pentru determinarea gruparilor functionale ale substantelor organice.
Obtinerea unor informatii complexe despre natura si/sau caracteristicile unor substante se realizeaza, de cele mai multe ori, prin combinarea mai multor astfel de tehnici si metode.
Pentru detectia la nivel de urma s-au remarcat in principal metodele spectrometrice de analiza, in timp ce pentru detectarea cantitatilor mari de exploziv se prefera tehnicile imagistice, de investigare prin expunere la diferite tipuri de radiatii si captarea imaginilor obtinute prin diferite cai.
Aceste tehnici si metode de investigare au fiecare avantajele si dezavantajele lor, insa, functie de aplicatia in care vor fi folosite, pe baza unor criterii analizate judicios, pot da rezultatele scontate.
Alegerea unui astfel de sistem de depistare si identificare a explozivilor nu este o sarcina tocmai simpla, mai ales pentru factorii responsabili din structurile insarcinate cu asigurarea si pastrarea ordinii publice sau a celor care activeaza in domeniul securitatii si sigurantei nationale, a securitatii private, a cercetarilor judiciare.
BIBLIOGRAFIE
1. Cooper, Paul W., Explosives Engineering, Wiley-VCH, Inc., New York, 1996
2. Beveridge, Alexander, Forensic Investigation of Explosions, Taylor & Francis, Ltd, Bristol, PA, 1998
3. Brucker, Earnest W., Blasting Cap Recognition and Identification Manual, I.A.C.P., Gaithersburg, MD, 1973
4. Cooper Paul W., Kurowski, Stanley R., Introduction to the Technology of Explosives, Wiley-VCH, Inc., New York, 1996
5. Mike Pickett, Explosives Identification Guide, Delmar Publisher, 2005
6. Jay Prakash Agrawal, Robert Hodgson, Organic Chemistry of Explosives, Wiley, 2007
7. J. Akhavan, The Chemistry of Explosives, 2nd Edition, 2005
Alte articole


