Europa 2020 – o strategie pentru o crestere inteligenta, ecologica si favorabila incluziunii (I)
Data: 16-30 aprilie 2010
In conditiile in care majoritatea covirsitoare a populatiei tarii nu cunoaste ca Romania si-a asumat, impreuna cu celelalte state membre ale UE, Strategia Europa 2020, consideram ca este de datoria noastra – fie si numai pentru comunitatea inginereasca – sa contribuim la o informare minimala asupra unui document care – cu sau fara vrerea fiecaruia dintre noi – ne va influenta puternic viata in urmatorul deceniu. Strategia s-a „nascut“ din intentia Comisiei Europene de a adapta masurile si politicile prevazute prin Agenda Lisabona (document fundamentat in anul 2000 si a carui tinta era aceea ca pina in anul 2010 cresterea economica a tarilor membre ale UE sa se bazeze pe dezvoltarea cunoasterii si sa depaseasca in dinamica si stabilitate economiile altor natiuni) la noile conditii ale economiei mondiale. Stabilirea directiei de miscare a UE nu este un „fapt divers“, ci o tema vitala pentru sute de milioane de oameni, inclusiv pentru locuitorii spatiului mioritic. Nu intimplator se spune ca „asa cum iti asterni, asa vei dormi“. Preocuparea pentru asigurarea, in deceniul urmator, a unui anumit curs al UE in consonanta cu aspiratiile domanante din statele membre se justifica intru totul din considerente lesne de inteles. Obiectivele propuse de Comisia Europeana pentru Strategia Europa 2020 sunt extrem de ambitioase, iar Romania va trebui sa faca eforturi mari pentru a se apropia macar de tintele propuse la nivel comunitar.
Se pot spune multe despre modul defectuos in care se actioneaza pentru cunoasterea deciziilor majore la nivel comunitar, dar preferam sa prezentam documentul mentionat pentru ca este vremea faptelor si nu a discutiilor interminabile. Pentru numarul de fata vom prezenta rezumatul intocmit de Comisia Europeana si citeva dintre premisele care au stat la baza elaborarii Strategiei, urmind ca, in numarul viitor, sa extragem alte paragrafe, in special acelea care intereseaza cel mai mult breasla noastra, a inginerilor.
O privire de sinteza
Europa trece printr-o perioada de transformare. Criza a anulat ani de progrese economice si sociale si a pus in evidenta deficientele structurale ale economiei Europei. Între timp, lumea evolueaza rapid, iar provocarile pe termen lung (globalizarea, presiunea exercitata asupra resurselor, imbatrinirea) se intensifica. UE trebuie sa se ocupe acum de propriul viitor.
Europa poate reusi daca actioneaza in mod colectiv, ca Uniune. Avem nevoie de o strategie care sa ne permita sa iesim din criza mai puternici si care sa transforme UE intr-o economie inteligenta, durabila si favorabila incluziunii, caracterizata prin niveluri ridicate de ocupare a fortei de munca, productivitate si coeziune sociala. Europa 2020 ofera o imagine de ansamblu a economiei sociale de piata a Europei pentru secolul al XXI-lea.
Europa 2020 propune trei prioritati care se sustin reciproc:
? crestere inteligenta: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere si inovare;
? crestere durabila: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizarii resurselor, mai ecologice si mai competitive;
? crestere favorabila incluziunii: promovarea unei economii cu o rata ridicata a ocuparii fortei de munca, care sa asigure coeziunea sociala si teritoriala.
UE trebuie sa defineasca directia in care vrea sa evolueze pina in anul 2020. În acest scop, Comisia propune urmatoarele obiective principale pentru UE:
? 75 la suta din populatia cu virsta cuprinsa intre 20 si 64 de ani ar trebui sa aiba un loc de munca;
? 3 la suta din PIB-ul UE ar trebui investit in cercetare-dezvoltare (C-D);
? obiectivele „20/20/20“ in materie de clima/energie ar trebui indeplinite (inclusiv o reducere a emisiilor majorata la 30 la suta, daca exista conditii favorabile in acest sens);
? rata abandonului scolar timpuriu ar trebui redusa sub nivelul de 10 la suta si cel putin 40 la suta din generatia tinara ar trebui sa aiba studii superioare;
? numarul persoanelor amenintate de saracie ar trebui redus cu 20 de milioane.
Aceste obiective sunt interconectate si sunt cruciale pentru reusita noastra generala. Pentru a garanta ca fiecare stat membru adapteaza Strategia Europa 2020 la situatia sa specifica, Comisia propune ca aceste obiective ale UE sa fie transpuse in obiective si traiectorii nationale.
Obiectivele sunt reprezentative pentru cele trei prioritati – o crestere inteligenta, durabila si favorabila incluziunii – dar nu sunt exhaustive: pentru a sprijini realizarea acestora, va fi necesara intreprinderea unei game largi de actiuni la nivel national, al UE si international. Comisia prezinta sapte initiative emblematice pentru a stimula realizarea de progrese in cadrul fiecarei teme prioritare:
? O Uniune a inovarii, pentru a imbunatati conditiile-cadru si accesul la finantarile pentru cercetare si inovare, astfel incit sa se garanteze posibilitatea transformarii ideilor inovatoare in produse si servicii care creeaza crestere si locuri de munca;
? Tineretul in miscare, pentru a consolida performanta sistemelor de educatie si pentru a facilita intrarea tinerilor pe piata muncii;
? O agenda digitala pentru Europa, pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de Internet de mare viteza si pentru a valorifica beneficiile pe care le ofera o piata digitala unica gospodariilor si intreprinderilor;
? O Europa eficienta din punctul de vedere al utilizarii resurselor, pentru a permite decuplarea cresterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii scazute de carbon, pentru a creste utilizarea surselor regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor si a promova eficienta energetica;
? O politica industriala adaptata erei globalizarii, pentru a imbunatati mediul de afaceri, in special pentru IMM-uri, si a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide si durabile in masura sa faca fata concurentei la nivel mondial;
? O agenda pentru noi competente si noi locuri de munca, pentru a moderniza pietele muncii si a oferi mai multa autonomie cetatenilor, prin dezvoltarea competentelor acestora pe tot parcursul vietii in vederea cresterii ratei de participare pe piata muncii si a unei mai bune corelari a cererii si a ofertei in materie de forta de munca, inclusiv prin mobilitatea profesionala;
? Platforma europeana de combatere a saraciei, pentru a garanta coeziunea sociala si teritoriala, astfel incit beneficiile cresterii si locurile de munca sa fie distribuite echitabil, iar persoanelor care se confrunta cu saracia si excluziunea sociala sa li se acorde posibilitatea de a duce o viata demna si de a juca un rol activ in societate.
Recomandari specifice pentru fiecare stat membru
Aceste sapte initiative emblematice vor angaja atit UE, cit si statele membre. Instrumentele UE, in special piata unica, ajutoarele financiare si instrumentele de politica externa, vor fi mobilizate pentru eliminarea blocajelor si indeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020. Ca prioritate imediata, Comisia identifica masurile care trebuie luate pentru a defini o strategie credibila de iesire din criza, pentru a continua reforma sistemului financiar, pentru a asigura consolidarea bugetara pentru o crestere pe termen lung si pentru a intari coordonarea in cadrul Uniunii economice si monetare.
Pentru a se obtine rezultate va fi nevoie de o guvernanta economica mai puternica. Strategia Europa 2020 se va sprijini pe doi piloni: abordarea tematica prezentata anterior, care combina prioritatile si principalele obiective, si intocmirea unor rapoarte de tara, permitind statelor membre sa isi dezvolte propriile strategii de reintoarcere la o crestere economica durabila si la sustenabilitatea finantelor publice. La nivelul UE se vor adopta orientari integrate care sa cuprinda domeniul de aplicare a prioritatilor si obiectivelor UE. Fiecarui stat membru i se vor adresa recomandari specifice. În cazul unui raspuns necorespunzator, se pot emite avertismente politice. Prezentarea de rapoarte privind indeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 si evaluarea Pactului de stabilitate si crestere se vor efectua simultan, facindu-se insa in continuare distinctia intre aceste instrumente si mentinind integritatea Pactului.
Consiliul European se va implica total in noua strategie si va fi punctul focal al acesteia. Comisia va monitoriza progresele inregistrate in vederea indeplinirii obiectivelor, va facilita schimburile politice si va prezenta propunerile necesare orientarii actiunii si promovarii initiativelor emblematice ale UE. Parlamentul European va reprezenta o forta motrice pentru mobilizarea cetatenilor si va juca rolul de colegislator in ceea ce priveste initiativele-cheie.
Aceasta abordare privind instituirea de parteneriate ar trebui extinsa la comitetele UE, parlamentele nationale, autoritatile nationale, locale si regionale, partenerii sociali, partile interesate si societatea civila, astfel incit toti cetatenii sa participe la indeplinirea obiectivelor fixate.
O perioada de transformare. Criza a anulat progresele inregistrate recent
Recenta criza economica este fara precedent pentru generatia noastra. Progresele constante in materie de crestere economica si de creare de locuri de munca inregistrate in ultimii zece ani au fost anulate – PIB-ul european s-a diminuat cu 4 la suta in 2009, productia industriala a scazut la nivelurile din anii ’90, iar 23 de milioane de persoane (10 la suta din populatia activa a UE) nu au in prezent un loc de munca. Criza a provocat un soc pentru milioane de cetateni si a pus in evidenta citeva deficiente fundamentale ale economiei noastre.
Din cauza crizei, obiectivul de garantare a unei cresteri economice viitoare este mult mai greu de realizat. Situatia inca fragila a sistemului nostru financiar frineaza redresarea, avind in vedere dificultatile cu care se confrunta atit intreprinderile, cit si gospodariile pentru a obtine credite, a cheltui si a investi. Finantele noastre publice au fost grav afectate, cu deficite medii de 7 la suta din PIB si cu niveluri ale datoriei de peste 80 la suta din PIB, doi ani de criza anulind astfel progresele realizate in douazeci de ani de consolidare fiscala. Potentialul nostru de crestere s-a injumatatit in timpul crizei. Numeroase planuri de investitii, talente si idei risca sa se piarda din cauza incertitudinilor, a scaderii cererii si a lipsei finantarilor.
Iesirea din criza reprezinta provocarea imediata, dar cea mai mare provocare este aceea de a nu incerca sa revenim la situatia anterioara crizei. Chiar si inaintea crizei existau multe domenii in care Europa nu avansa destul de rapid in comparatie cu restul lumii. De exemplu, rata medie de crestere a Europei a fost inferioara din punct de vedere structural celei a principalilor nostri parteneri economici, in mare parte ca urmare a unui decalaj in materie de productivitate care s-a accentuat in ultimii zece ani. Aceasta situatie se explica, in mare parte, prin diferentele existente intre structurile antreprenoriale, in paralel cu nivelurile scazute ale investitiilor in domeniul cercetarii-dezvoltarii si inovarii, cu utilizarea insuficienta a tehnologiilor informatiei si comunicatiilor, cu reticenta unor segmente ale societatilor noastre de a sustine inovarea, cu obstacolele in calea accesului pe piata si cu un mediu de afaceri mai putin dinamic.
Provocarile globale se intensifica
În timp ce Europa trebuie sa isi solutioneze propriile deficiente structurale, lumea evolueaza rapid si va fi foarte diferita la sfirsitul urmatorilor zece ani:
? Economiile noastre sunt tot mai interconectate. Europa va profita in continuare de faptul ca reprezinta una dintre cele mai deschise economii din lume, insa concurenta din partea economiilor dezvoltate si emergente se intensifica. ?ari precum China si India investesc masiv in cercetare si tehnologie, pentru a-si plasa industria pe o pozitie superioara in lantul de valori si a inregistra un salt semnificativ in economia mondiala. Acest lucru exercita presiune asupra competitivitatii anumitor sectoare ale economiei noastre, dar fiecare amenintare reprezinta si o oportunitate. Pe masura ce aceste tari se dezvolta, se vor deschide noi piete pentru multe intreprinderi europene.
? Finantele mondiale au nevoie in continuare de masuri corective. Disponibilitatea creditelor acordate in conditii usoare, o viziune pe termen scurt si asumarea unor riscuri exagerate pe pietele financiare din toata lumea au incurajat comportamentul speculativ, contribuind la inregistrarea unei cresteri bazate pe bule speculative si crearea unor dezechilibre importante. Europa s-a angajat sa gaseasca solutii mondiale in vederea instituirii unui sistem financiar eficient si sustenabil.
? Provocarile legate de clima si de resurse necesita adoptarea unor masuri drastice. Dependenta puternica de combustibilii fosili, precum petrolul, si utilizarea ineficienta a materiilor prime expun consumatorii si intreprinderile europene la socuri daunatoare si costisitoare privind preturile, amenintindu-ne securitatea economica si favorizind schimbarile climatice. Cresterea populatiei mondiale de la 6 la 9 miliarde va intensifica, la nivel mondial, concurenta pentru resursele naturale si va exercita presiuni asupra mediului. UE trebuie sa sensibilizeze in continuare alte parti ale lumii in privinta gasirii unei solutii globale pentru problemele puse de schimbarile climatice, in paralel cu punerea in aplicare, pe intreg teritoriul UE, a strategiei privind schimbarile climatice si energia pe care am convenit-o.
Optiuni clare, dar dificile
Putem trage urmatoarele invataminte de pe urma crizei:
? Cele 27 de economii ale UE sunt puternic interdependente: criza a subliniat legaturile strinse si efectele de contagiune care exista intre economiile noastre nationale. Reformele realizate (sau nu) intr-o tara afecteaza evolutia situatiei din toate celelalte tari, astfel cum au demonstrat-o evenimentele recente. Mai mult, din cauza crizei si a constringerilor severe in ceea ce priveste cheltuielile publice, este mai dificil pentru unele state membre sa furnizeze finantari suficiente pentru infrastructura de baza de care au nevoie in domenii precum transporturile si energia, nu numai pentru a-si dezvolta propriile economii, ci si pentru a le permite acestora sa participe pe deplin pe piata interna;
? Coordonarea la nivelul UE functioneaza: raspunsul la criza a demonstrat ca rezultatele sunt semnificativ mai bune daca actionam impreuna. Am demonstrat acest lucru prin adoptarea unor masuri comune pentru a stabiliza sistemul bancar si prin adoptarea unui Plan european de redresare economica. Într-o lume globalizata, nicio tara nu poate solutiona provocarile in mod eficace actionind in mod izolat;
? UE aduce o valoare adaugata pe scena mondiala. UE va influenta deciziile politice mondiale numai daca actioneaza in mod concertat. O reprezentare mai puternica pe plan extern va trebui insotita de o coordonare mai puternica pe plan intern.
Europa se afla in fata unor optiuni clare, dar dificile. Prima dintre acestea este de a infrunta in mod colectiv provocarea imediata pe care o reprezinta redresarea si provocarile pe termen lung – globalizarea, presiunile exercitate asupra resurselor, imbatrinirea – pentru a compensa pierderile recente, pentru a redeveni competitivi, pentru a stimula productivitatea si pentru a inscrie UE pe o traiectorie ascendenta a prosperitatii („redresare durabila“). A doua optiune este de a continua realizarea de reforme intr-un ritm lent si in mare parte necoordonat, riscind sa inregistram o pierdere permanenta de bunastare, o rata de crestere lenta („redresare lenta“), care poate conduce la niveluri ridicate ale somajului si ale angoasei sociale, precum si la un declin relativ pe scena mondiala („deceniu pierdut“).
Punctul de intrare intr-o noua economie
Europa are multe atuuri: talentul si creativitatea cetatenilor nostri, o baza industriala puternica, un sector al serviciilor solid, un sector agricol prosper si de inalta calitate, o puternica traditie maritima, piata unica si moneda comuna, pozitia de cel mai mare bloc comercial din lume si de destinatie principala a investitiilor directe straine. De asemenea, putem conta pe valorile noastre puternice, pe institutiile noastre democratice, pe atentia pe care o acordam coeziunii economice, sociale si teritoriale si solidaritatii, pe respectul pe care il purtam mediului, pe diversitatea culturala, pe respectul pentru egalitatea de sanse intre femei si barbati – pentru a aminti doar citeva dintre punctele forte ale Europei. Multe dintre statele membre ale UE se numara printre cele mai inovatoare si dezvoltate economii din lume. Însa Europa are cele mai mari sanse de reusita daca actioneaza in mod colectiv – ca Uniune.
Confruntate cu evenimente majore in trecut, UE si statele sale membre s-au ridicat de fiecare data la inaltimea provocarilor. În anii ’90, Europa a lansat cea mai mare piata unica din lume, sustinuta de o moneda comuna. În urma cu doar citiva ani, Europa a incetat a mai fi divizata, odata cu aderarea unor noi state membre la Uniune si inscrierea altora pe traiectoria aderarii viitoare sau a unei legaturi mai strinse cu Uniunea. În ultimii doi ani, actiunile comune adoptate in momentul culminant al crizei, prin intermediul Planului european de redresare, au permis evitarea prabusirii economiei, in timp ce sistemele noastre de protectie sociala au contribuit la protejarea cetatenilor de conditii si mai grele de viata.
Europa este in masura sa actioneze pe timp de criza si sa isi adapteze economiile si societatile. În prezent, cetatenii europeni traverseaza din nou o perioada de transformare, pentru a face fata impactului crizei, deficientelor structurale ale Europei si intensificarii provocarilor mondiale.
Actionind astfel, iesirea din criza trebuie sa constituie pentru noi punctul de intrare intr-o noua economie. Pentru ca generatiile actuale si viitoare sa se bucure in continuare de o viata sanatoasa, de inalta calitate, bazata pe modelele sociale unice ale Europei, trebuie sa actionam acum. Avem nevoie de o strategie care sa transforme UE intr-o economie inteligenta, durabila si favorabila incluziunii, caracterizata de niveluri ridicate de ocupare a fortei de munca, productivitate si coeziune sociala. Strategia Europa 2020 raspunde acestor cerinte. Este o agenda destinata tuturor statelor membre, care ia in considerare diverse nevoi, diferite puncte de plecare si particularitati nationale pentru a promova cresterea tuturor.
(Continuare in numarul viitor)