Revizuirea prognozelor

Asistam, in ultimul timp, la o revizuire in serie a prognozelor referitoare la dinamica produsului intern brut in acest an. Sigur, argumentele pe care specialistii le aduc in discutie prezinta un inalt grad de dificultate pentru cei nefamiliarizati cu tehnicile prognozelor. Exista, insa, citeva elemente care pot fi mai lesne pricepute si percepute de marea masa a concetatenilor, iar acestea se refera la tendintele dintr-o perioada suficient de concludenta pentru a se putea desprinde o concluzie viabila.
Nici memoria individuala, nici cea colectiva nu sunt atit de scurte incit sa nu ne amintim ca, la nivel oficial, se anticipa ca ultimul trimestru din 2009 va marca oprirea declinului si reluarea cresterii economice. Din pacate, nu s-a intimplat asa. Apoi, ni s-a spus ca primul trimestru din 2010 se va caracteriza prin stoparea caderii PIB si prin acumularea de suficiente premise pentru reluarea cresterii inca din trimestrul al doilea. Or, rezultatele pe primele doua luni in principalele domenii, precum industria, constructiile, comertul exterior, comertul cu amanuntul, contul curent au indicat clar ca nu s-a produs revirimentul anuntat. Ba mai mult, statisticile si pe luna martie la citeva capitole, nu in ultimul rind cele referitoare la inflatie si salarii, arata ca, in cazul cel mai bun, situatia nu s-a agravat semnificativ.
Perspectivele sunt determinate in buna masura de volumul comenzilor noi in principalele ramuri care determina dinamica PIB. Or, nu este, inca, vorba despre asa ceva. La fel, sunt si factori cu actiune indirecta, precum creditele bancare pentru firme si cele pentru nevoi personale, care anticipeaza volumul cererii solvabile. Or, la mai toate aceste capitole nu se inregistreaza schimbari generatoare de optimism. În sfirsit, multe sperante sunt legate, justificat, de export. Însa principalele piete pentru produsele romanesti nu s-au deschis, deocamdata, intr-o asemenea masura incit sa ofere perspective mai bune pentru livrari peste hotare.
Acesti factori, si multi altii, au fost luati in calcul de centrele de prognoza ale bancilor, ale agentiilor de rating, dar mai cu seama de FMI, Banca Mondiala si Comisia Euro-peana. De aici, o concluzie unanima, si anume aceea ca trebuie redusa estimarea referitoare la cresterea PIB-ului Romaniei in acest an. Diferentele sunt notabile (de la 1,3 la suta la 0,8 la suta), insa sunt convergente in sensul evocat. În cazul cel mai bun, vom relua cresterea economica mai spre sfirsitul anului, ceea ce va face imposibil de atins tinta convenita cu FMI de majorare a PIB cu 1,3 la suta. FMI a avansat – prin revizuirea propriei prognoze – un spor de numai 0,8 la suta.
Bineinteles, noile prognoze nu sunt exercitii „de dat in bobi“. De anticiparile privind dinamica PIB depind foarte multe, inclusiv baza de raportare a tot felul de deficite, incepind cu cel bugetar. Aceleasi procente raportate la un PIB mai mic inseamna o diminuare simetrica a alocarilor din banul public. De altfel, se preconizeaza o semnificativa rectificare bugetara in urma analizelor pe care le va efectua misiunea FMI care va reveni la Bucuresti.
Mai buna cunoastere a ceea ce ofera analistii in vederea orientarii actelor decizionale la toate nivelurile reprezinta un mijloc de neinlocuit pentru fundamentarea propriilor decizii, fie ca este vorba despre firmele la care lucram, fie despre bugetele personale. ?i ar mai fi ceva foarte important de subliniat, si anume factorul psihologic. Cum spunea un mare scriitor, ca sa nu ai deziluzii, nu trebuie sa-ti faci iluzii.