Istoria conceptiei si fabricatiei echipamentelor hidroenergetice la Resita
Data: 16 - 30 aprilie 2012
Realizarea hidroagregatelor de fabricatie romaneasca este, incontestabil, o istorie de succes, o istorie a profesionalismului ingineresc autentic. Remarca se impune intrucat, vreme indelungata, valorificarea ener-giei hidro nu a fost posibila fara folosirea echipamentelor specifice aduse din import. Si in acest caz, se impune a consemna ca punctul de plecare pentru schimbarea acestei situatii l-a constituit capitalul uman, format la cele mai inalte exigente ale stiintei si tehnicii. In ceea ce priveste tema noastra, se cere mentionat anul 1920, cand s-a infiintat Politehnica din Timisoara. Provincie a unui imperiu central-european, Austro-Ungaria, Banatul a fost teritoriul in care s-au aplicat unele dezvoltari tehnice moderne la vremea aceea. Politehnica timisoreana a beneficiat, de la inceput, de profesori de exceptie, multi dintre ei care si-au inceput cariera universitara in strainatate. Ei s-au intors, insa, pe meleagurile natale, devenite Romania Mare, pentru a se pune in slujba conationalilor. Utilizarea energiei apei nu putea scapa atentiei lor, aici existand numeroase instalatii taranesti sau industriale. Mai mult, Timisoara avea o centrala hidroelectrica importanta inca din 1910.
Evocand toate acestea, ne dam seama mai bine de ce aparitia unei carti despre conceptia si fabricatia echipamentelor hidroenergetice la Resita constituie un eveniment deosebit pentru cei dornici sa cunoasca istoria performantelor ingineresti ale romanilor. Este vorba despre istoria Institutului de Cercetare si Proiectare Echipamente Hidroenergetice Resita (ICPEHR), devenit apoi Centrul de Cercetare Stiintifica si Inginerie Tehnologica (CCSITEHR), care s-a infiintat in 1966 si a functionat ca atare pana in 1991, cand a fost integrat in UCMR si supus tranzitiei spre noua economie, cea de piata.
Activitatea acestui institut s-a materializat in conceperea si executia, la UCMR - Uzina Constructoare de Masini Resita - a peste 300 hidroagregate complete, destinate hidrocentralelor de pe toate raurile tarii si care produc in prezent peste 30% din energia electrica a Romaniei, cea mai ieftina posibila, permitand si exportul unor asemenea agregate compexe.
Un colectiv format din 20 de fosti lucratori ai acestui institut, coordonati de dr. ing. Iacob VOIA, a scris istoria celor 25 de ani de activitate a acestuia. Intitulata O cometa in industria resiteana - Institutul de Cercetare si Proiectare pentru Echipamente Hidroenergetice 1966 - 1991, tiparita de Editura Politehnica Timisoara, cartea sintetizeaza evolutia proiectarii si cercetarii in domeniul turbinelor si generatoarelor hidro impreuna cu toate aspectele care fac ca o organizatie sa poata exista si sa contribuie la viata societatii. Alaturi de personalitatile care au activat aici sunt prezentate amintirile celor ce au lucrat in domeniu, desfasurand o gama larga de activitati, incepand cu cele stiintifice si culturale si terminand cu cele sportive. In esenta, aceasta implicare in viata Cetatii este infatisata intr-o lucrare cu 512 pagini, structurate in 13 capitole, cel mai extins fiind consacrat problemelor tehnice si umane cu care s-au confruntat 19 specialisti dintre cei ce si-au inscris numele in procesul fabricarii hidroagregatelor romanesti.
Cartea se incheie cu ganduri ale cola-boratorilor, incepand cu acad. Ioan Anton si continuand cu alte personalitati ingineresti din domeniul exploatarii hidrocentralelor si, la final, ale unor ziaristi care, de-a lungul timpului, au reflectat munca plina de pasiune a acestor oameni.
Bogat ilustrata, cartea - departe de a fi o simpla prezentare de realizari - prezinta accesibil detalii tehnice situate in spatiu si timp, inclusiv modul in care a fost contracarat stresul provocat mai ales de presiunea politica si sociala specifica vremurilor. Astfel, devine si o marturie despre taria de caracter si forta creativa in stare sa infranga numeroase greutati. Este o carte care merita sa fie citita pentru ca este, asa cum o spune subtitlul, o istorie traita.
Nu putem sa nu remarcam harul publi-cistic al coordonatorului monografiei, dr. ing. Iacob I. VOIA, care a reusit sa imprime contributiei colaboratorilor caracteristicile unui autentic document despre o activitate de aproape o viata a unor oameni minunati, de elita. RESITA si resitenii pot fi mandri de realizarile in domeniul HIDROAGREGATELOR romanesti de faima mondiala.