Conferinta AGIR consacrata Zilei Mondiale a Apei
Data: 16 - 30 aprilie 2013
Un obiectiv la scara planetara: protejarea si utilizarea eficienta a unei resurse vitale pentru omenire
Asociatia Generala a Inginerilor din Romania a marcat, la sediul AGIR, Ziua Mondiala a Apei printr-o conferinta consacrata modalitatilor de cooperare la scara mondiala in domeniul protejarii si utilizarii acestei resurse vitale pentru omenire. Au participat membri ai AGIR, ASTR, alti specialisti.
Vulnerabilitati, limite si solutii
In expunerea principala, sustinuta de prof. univ. dr. ing. Ioan Jelev, s-a subliniat ca apa reprezinta o resursa importanta, desi vulnerabila, finita, care conditioneaza si restrictioneaza dezvoltarea economica si sociala a omenirii, factor de mediu, indispensabil vietii pe Pamant. Conform Directivei-cadru 2000/60 a Uniunii Europene in domeniu, „apa nu este un produs comercial ca oricare altul, ci o mostenire care trebuie pastrata, protejata si tratata ca atare“. Din punctul de vedere al gestionarii acestei resurse, sunt de retinut cel putin trei aspecte care privesc cantitatea (in exces sau in lipsa), calitatea (poluata/nepoluata), biodiversitatea (ridicata/scazuta).
Aceste premise au fost luate in considerare prin relevarea starii de fapt. Astfel, din suprafata planetei, 510 milioane km2 (70,8%) reprezinta apa si 149 milioane km2 (29,2%) - uscat. Volumul total apa pe Pamant se ridica la 1400 milioane km3, din care volumul total de apa dulce - 37,8 milioane km3 (2,7%), iar volumul total de apa marina - 1362,2 milioane km3 (97,3%). Este de retinut ca numai 0,46% din volumul de apa dulce poate fi utilizat direct. De asemenea, 99,54% se sustrage utilizarii imediate, fiind reprezentat de: vaporii de apa din atmosfera (0,04%); ghetari si calote glaciare (77,2%); apa lacurilor si mlastinilor (0,35%); apele subterane si umiditatea solului (22,41%); cursurile de apa (0,01%). In concluzie, apa dulce disponibila din total reprezinta 0,009%.
Responsabilitate in gestionarea a ceea ce s-a acumulat in timp
Aceasta mare avutie a omenirii a fost si este acumulata in timp, in tabelul de mai jos fiind prezentate o serie de cifre foarte interesante reprezentand durata medie de acumulare a apei in diverse rezervoare.
Bineinteles, ceea ce intereseaza in mod deosebit se refera la tara noastra. Romania dispune de o resursa specifica de 1948 m3/an /locuitor. Pentru a avea termeni de comparatie, prof. univ. dr. ing. Ioan Jelev a recurs la cateva exemple: Islanda are 566.666 m3/an/locuitor, Canada - 102.262 m3/an /locuitor, Norvegia - 82.554 m3/an/locuitor, Peru - 68.395 m3/an / locuitor, Venezuela - 46.100 m3/an/locuitor, Brazilia - 44.166 m3/an/locuitor, SUA - 10.291 m3/an/locuitor, Rusia - 31.410 m3/an/locuitor, Croatia - 23. 187 m3/an/locuitor, Finlanda - 20.957 m3/an/locuitor, Serbia si Muntenegru - 19.857 m3/an/locuitor, Slovenia - 16.294 m3/an/locuitor, Ungaria - 11.881 m3/an/locuitor, Austria - 10.256 m3/an/locuitor etc.
Necesitatea unor abordari pluridimensionale
Trecandu-se la detaliere, s-au relevat mai multe elemente care permit sa se evalueze corect potentialul de care dispunem. Apele de suprafata sunt reprezentate de raurile interioare, cu o capacitate de 40 miliarde m3, si de Dunare, cu 87 miliarde m3. Apele subterane au 11 miliarde m3, astfel incat totalul de resurse naturale ajunge la 138 miliarde m3. Ca pondere, raurile interioare au 29%, Dunarea 63%, iar apele subterane 8%.
Cu toate ca gestionarea resurselor de apa pare, la prima vedere, o preocupare care vizeaza persoanele, gospodariile, comunitatile locale, solutionarea problemelor pe care le implica nu este posibila decat pe un plan mult mai larg, la scara internationala si regionala. Asupra acestor aspecte s-a concentrat, in continuare, expunerea prof. univ. dr. ing. Ioan Jelev. Astfel, vorbitorul a reamintit ca Raportul Dezvoltarii Umane 2006 constata ca legaturile de cooperare transfrontiera in domeniul resurselor acvatice sunt tot mai prezente si inregistreaza succese, oferind multe solutii pentru evitarea viitoarelor potentiale dispute internationale in domeniul apei. 90% din populatia de pe glob locuieste in tari care impart resursele de apa cu alte tari. In ultimii 50 de ani, au fost inregistrate 37 de cazuri de conflicte violente intre tari pentru apa; cu exceptia a 7 cazuri, toate celelalte au avut loc in Orientul Mijlociu. Exista, in prezent, peste 300 de tratate negociate in domeniul apei intre tari ce impart aceasta resursa. Tendinta de incalzire globala poate accentua aceste vulnerabilitati.
Modificarile climatice la nivelul apelor sunt cuantificate prin intermediul debitelor anuale ale raurilor. Acestea au crescut in unele regiuni ale Europei, incluzand Europa de Rasarit, si au scazut in altele, incluzand sudul Europei. Se prognozeaza ca debitele anuale sa scada puternic in sudul si sud-estul Europei, dar sa creasca in nordul si nord-estul Europei, cu importante consecinte pentru gradul de disponibilitate a apei.
Din perspectiva intereselor intregii umanitati
In ceea ce priveste situatia pe plan mondial, consemnam ca au fost deja afectate cunoscute lacuri si fluvii: Lacul Ciad din Africa (95%), Marea Aral din Asia (4/5 din volum), Marea Galileei, Marea Moarta (nivelul a scazut cu 25 de metri), lacurile Owens si Mono din California. In China, din cele peste 4000 de lacuri din Provincia Qinhai strabatuta de Fluviul Galben, mai mult de 2000 au disparut. Lacul Dal din Kasmir s-a redus de la 75 km2 la 12 km2. Lacul Chapala din Mexic s-a redus cu 80% ca volum. Fluviile Colorado si Galben seaca in unele perioade, inainte de a ajunge la mare. Probleme deosebite ridica Nilul, Indul si Gangele.
La scara mondiala, masurile adoptate la nivel inalt sunt sintetizate in Declaratia Mileniumului, „Planurile de Implementare“ de la Rio si Johannesburg (WEHAB - Water, Energy, Health, Agriculture, Biodiversity), adoptate in 1992, 2002 si 2012, conferintele mondiale ale apei etc. Din pacate, toate aceste documente, a caror importanta deosebita nu mai trebuie subliniata, nu au fost si nu sunt aplicate integral si pretutindeni, dar orientarile pe care le stabilesc isi pastreaza valabilitatea, inclusiv pentru tara noastra.
Intre actiunile care se cer retinute, in contextul evocat, se afla Parteneriatul Strategic intre Uniunea Europeana, Statele Europei de Rasarit, Caucaz, si Asia Centrala in domeniul Apei pentru dezvoltare durabila, lansat la Johannesburg in 2002. Acest parteneriat a vizat dezvoltarea Planurilor de Management Integrat ale resurselor de apa si Planurilor de Eficienta in toate tarile, incluzand, unde era cazul, coordonarea pentru cursurile de apa transfrontiera. Uniunea Europeana - pe baza acestui parteneriat si a angajamentelor luate la Monterey - a sporit si asigurat resursele puse la dispozitie pentru realizarea obiectivelor propuse ca raspuns la cresterea prioritatii acordate in fiecare tara apei si salubrizarii in strategiile de dezvoltare durabila nationale si de reducere a saraciei.
Profesorul Ioan Jelev a relevat importanta parteneriatelor lansate la Johannesburg, precum si a cooperarii in cadrul conventiilor bilaterale, regionale si globale in domeniul apei. In acest context, a subliniat, in incheierea expunerii, ca in cooperarea internationala va trebui sa se tina seama de noile concepte de gestionare durabila a resurselor de apa, si anume: sa vedem apa ca parte a unui intreg; sa acumulam apa; sa lasam raurile sa curga; sa fim constienti de pericol; sa actionam integrat si concertat pe intregul bazin hidrografic.
Parte integranta a strategiilor de dezvoltare durabila
Dupa expunerea profesorului Ioan Jelev, presedintele AGIR, Mihai Mihaita, a facut o serie de sublinieri care au pus accentul pe necesitatea integrarii preocuparilor legate de gestionarea resurselor de apa in ansamblul preocuparilor indreptate spre conceperea si aplicarea unor strategii de dezvoltare durabila.
In conditiile in care piata mondiala a apei este in crestere rapida, estimandu-se ca va atinge 1000 miliarde de dolari in 2020, se acutizeaza problemele pe care le are Europa in acest domeniu. In consecinta, planul strategic de implementare adoptat de Parteneriatul european pentru inovare in domeniul apei stabileste domeniile prioritare care impun solutii: reutilizarea si reciclarea apei; tratarea apei si a apelor uzate; apa si energia; gestionarea riscurilor pe care le prezinta evenimentele externe legate de apa; serviciile ecosistemice.
Vorbitorul a precizat ca, din acest an, este disponibila o finantare in valoare de 40 de milioane de euro din cel de-al 7-lea Program - cadru pentru cercetare pentru proiecte care contribuie la atingerea obiectivelor Planului European pentru inovare in aceste domenii. Este important de subliniat ca este vorba despre un parteneriat care reuneste sectorul public cu cel privat, ceea ce creeaza premise favorabile pentru folosirea mecanismelor de piata in vederea atingerii obiectivelor propuse. Beneficiile care decurg de aici sunt numeroase. Intre acestea, presedintele AGIR a mentionat : asigurarea unei cantitati de apa de buna calitate, suficienta pentru a raspunde nevoilor populatiei, economiei si cerintelor de protectie a mediului; dublarea, pana in 2030, a ponderii sectorului european al apei pe piata mondiala; posibilitatea oferita de Parteneriat de a reuni segmente importante ale vietii economice si sociale, intre care intreprinderi mici si mijlocii (IMM-uri), comunitatea de cercetare, administratiile locale, principalii utilizatori de apa si sectorul financiar pentru a accelera dezvoltarea si adoptarea de solutii inovatoare.
Accentul pus de vorbitor pe inovare, in general, si in domeniul gestionarii apei, in particular, a fost motivat de avantajele pe care le prezinta, mai ales in ceea ce priveste crearea unui numar cat mai mare de locuri de munca si cresterea competitivitatii. Un spor cu numai un procent al ratei de dezvoltare a sectorului apei din Europa ar putea crea pana la 20 000 de locuri de munca.
Este, de asemenea, de retinut ca UE promoveaza o noua viziune in acest domeniu, fapt confirmat de Planul strategic de implementare in domeniul apei, care se axeaza pe inlaturarea barierelor din calea inovarii, pe conectarea ofertei si cererii de inovare din domeniul apei la imperativele economice fundamentale la nivel national, regional si comunitar. Intre acestea, pe loc central se situeaza elaborarea si promovarea unor strategii de diseminare a solutiilor viabile si de accelerare a introducerii pe piata a inovatiilor.
Viziunea integratoare este confirmata de faptul ca Parteneriatul european pentru inovare in domeniul apei reprezinta o parte componenta a initiativei emblematice O Europa eficienta din punct de vedere al resurselor, care, la randul ei, face parte organica din Strategia Europa 2020 si subliniaza importanta gestionarii durabile a apei.
In continuare, numerosi participanti (intre care dr. ing. Nicolae Sdrula, prof. as. dr. ing. Ion Dumitru, ing. dipl. Stelian Dita, prof. dr. ing. Doru Dumitru Palade, prof. dr. ec. Mariana Bran, ing. dipl. Pricop Floarea) au adus completari si precizari la cele prezentate si au adresat intrebari referitoare la o gama larga de aspecte, cum sunt cele legate atat de elaborarea masurilor de ordin strategic, cat si de aspecte de ordin practic privind mai buna utilizare a resurselor de apa la toate nivelurile si in toate domeniile de activitate.
Alte articole



