Strategia UE pentru Regiunea Dunarii - instrument veritabil de cooperare macro-regionala la nivel UE
Data: 16 - 30 aprilie 2013
De la aderarea sa la UE la 1 ianuarie 2007, Romania s-a manifestat ca un membru activ prin mai multe initiative, una dintre cele mai semnificative dintre acestea si cu impact pe termen lung vizand Strategia UE pentru Regiunea Dunarii - SUERD. In baza initiativei politice, lansata de Romania impreuna cu Austria inca din anul 2008, si a consultarii statelor si actorilor din regiune, Comisia Europeana a elaborat Strategia. Aceasta, insotita de un Plan de Actiune, a fost adoptata de Consiliul European in data de 24 iunie 2011.
A luat astfel nastere, cu un aport substantial din partea Romaniei, un nou si important mecanism european de cooperare macro-regionala avand ca obiectiv major cresterea coeziunii si bunastarii statelor participante in conformitate cu telurile Agendei Europa 2020.
Bunastarea si dezvoltarea regiunii Dunarii, care acopera o cincime din teritoriul Uniunii Europene, este indisolubil legata de cea a UE in ansamblu. Cele 14 state participante la Strategie, opt state membre UE (Austria, Romania, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Germania - landurile Bavaria si Baden-Wurttemberg, Ungaria) si sase state ne-membre UE (Serbia, Bosnia-Hertegovina, Muntenegru, Croatia, Republica Moldova si Ucraina) s-au angajat sa gaseasca solutii comune la probleme comune.
Provocarile cu care se confrunta macro-regiunea nu tin cont de granite. Interconectarea retelelor de transport si infrastructura, asigurarea securitatii energetice, protectia mediului si gestionarea riscurilor de mediu prin producerea de inundatii, protejarea patrimoniului cultural si natural, securitatea cetateanului au fost identificate ca domenii de cooperare prioritara intre statele din regiune. Astfel, Strategia a fost construita pe patru piloni centrali in cadrul carora au fost decelate 11 arii prioritare. Activitatea in cadrul acestora este coordonata, in tandem, de cate doua state, Romaniei revenindu-i rolul de coordonator pe trei arii prioritare, si anume transport fluvial - impreuna cu Austria, managementul riscurilor de mediu - impreuna cu Ungaria si cultura - turism - impreuna cu Bulgaria.
Axele prioritare ale Strategiei se afla in consonanta cu provocarile dezvoltarii economice la nivel UE pentru urmatorul pachet financiar 2014 - 2020 si, in sensul larg, cu obiectivele Agendei Europene 2020. Cele patru axe prioritare ale Strategiei sunt: conectivitatea (transport intermodal, cultura si turism, retele de energie), protectia mediului (managementul resurselor de apa, protectia biodiversitatii si managementul riscurilor), cresterea prosperitatii regiunii Dunarii (educatie, cercetare, competitivitate) si imbunatatirea sistemului de guvernare (capacitate institutionala si securitate interna).
La un an si jumatate de la momentul adoptarii, prin proiectele aflate in derulare si cele in planificare, Strategia se afla in plina etapa de implementare. Anul 2013 este crucial pentru functionalitatea Strategiei intrucat reflectarea acesteia, respectiv a abordarii macro-regionale in Cadrul Strategic Comun pentru fondurile europene pentru perioada 2014 - 2020 trebuie sustinuta de reflectarea acestora in programele operationale nationale si regionale. In acest mod va putea fi asigurata o finantare coerenta din fonduri europene pentru proiecte care indeplinesc obiectivele Strategiei Dunarii cu efecte directe in sporirea capacitatii de absorbtie la nivel de tara.
Evaluarea progreselor si realizarilor, dar si a constrangerilor existente alaturi de examinarea planurilor de viitor reprezinta elemente cruciale pentru urmatoarea perioada a politicii de coeziune a UE. In conjunctie si coordonare cu alte instrumente structurale si politici UE, este de asteptat ca, pe termen mediu si lung, Strategia sa produca efecte pozitive asupra competitivitatii si dezvoltarii economice europene, sa contribuie la depasirea crizei economico-financiare.
Strategia Dunarii ofera premisele pentru aprofundarea integrarii europene pe axa ce strabate continentul de la izvoare la varsarea acestuia in Marea Neagra. In acest sens, a fost pusa in aplicare o platforma solida de cooperare pe termen lung, Strategia fiind considerata ca un exemplu pentru promovarea integrarii europene prin proiecte de buna vecinatate.
Dinamismul actorilor romani implicati in implementarea Strategiei pe numeroase paliere a inceput sa produca rezultate concrete in cadrul proiectelor de cooperare transfrontaliera pe care Romania le implementeaza cu tarile vecine, precum podul Calafat - Vidin, sau proiecte de monitorizare a calitatii apei, prevenire a riscurilor de inundatii si conservare a ariilor protejate din regiunea Dunarii.
Dimensiunea conectivitatii reprezinta punctul nodal al Strategiei. Fluviul Dunarea este o parte importanta a retelei trans-europene de transport (TEN-T) fiind Coridorul VII pe harta TEN-T. In acest fel detine o importanta crescuta pentru dezvoltarea traficului de marfa, in special din si catre portul Constanta. Dunarea are nevoie de conexiuni solide cu retelele feroviare ale statelor pe care le traverseaza, iar acolo unde aceste conexiuni exista deja este nevoie de o cat mai buna coordonare a operatiunilor de transport in traficul fluvio-feroviar. In imediata apropiere si strans legat se afla logistica. Aceasta, de asemenea, joaca un rol important in dezvoltarea proiectelor in regiune, la fel de importanta fiind si dezvoltarea terminalelor multimodale si de marfa adiacente pana in 2020. Alaturi de dezvoltarea transportului de marfa, obiectivele Strategiei cuprind si imbunatatirea timpilor de calatorie pentru transportul feroviar de pasageri intre marile aglomerari urbane. Din multitudinea de proiecte transmise in cadrul SUERD, peste 51% revin domeniului transporturilor.
Capitala Romaniei este parte componenta a Strategiei. Participa activ la realizarea obiectivelor si reprezinta o voce serioasa si respectata in randul capitalelor regiunii dunarene si in dezvoltarea economica a regiunii. Intentia de a finaliza canalul Bucuresti - Dunare pentru a transforma capitala in port la Dunare, precum si preocuparile ca Romania sa poata absorbi in acest sens suficiente fonduri europene in perioada 2014 - 2020, sunt argumente solide in directia mentionata. Pentru acest proiect este nevoie de parteneriate cu celelalte orase de la Dunare si de accesarea fondurilor europene.
O dimensiune deloc de neglijat a SUERD se refera la potentialul de dezvoltare a Strategiei pe palierul sectorului privat. Evolutii sunt de remarcat in dinaminca relationarii mediului de afaceri din statele participante la Strategie prin organizarea periodica a Danube Business Forum. Primul Forum din noiembrie 2011 a reunit 300 IMM-uri si au avut loc peste 200 de reuniuni business-to-business. Al doilea forum s-a desfasurat in 2012 la Viena, iar al treilea a fost deja programat pentru 2013. Competitivitatea a fost de la bun inceput un domeniu foarte atractiv pentru IMM-urile din regiunea dunareana. Un exemplu il constituie proiectul Centrului de Invatare Antreprenoriala pentru Europa de Sud-Est (SEECEL), promovat in cadrul domeniului prioritar competitivitate, care creeaza structuri pentru un antreprenoriat cultural mai dezvoltat in regiune si promoveaza invatamantul vocational dual in regiunea dunareana.
In intervalul relativ scurt de timp de cand a fost adoptata, Strategia Dunarii s-a transformat intr-un proces inovativ, care este ghidat de parametri dinamici, precum dezvoltarea smart&sustainable si care reflecta noua dimensiune teritoriala a politicii de coeziune a UE. Prin modul in care a demarat se poate aprecia ca una dintre cheile succesului dezvoltarii Europei se afla in Strategia UE pentru Regiunea Dunarii. Implicarea politica a statelor din regiune este dovada clara ca statele riverane au constientizat pe deplin importanta acestei strategii macro-regionale pentru bunastarea regiunii. Proiectele lansate denota conturarea unei viziuni de cooperare integrate, singura care poate face Regiunea Dunarii, Europa in ansamblu mai atractiva si competitiva in plan global.
Un moment de bilant, dar si de pozitionare fata de provocarile viitoarei perioade financiare multianuale la nivelul UE il va constitui cel de-al doilea Forum Anual al Strategiei, eveniment politic central al procesului care va fi gazduit de Romania, in perioada 28 - 29 octombrie 2013.
Alte articole



