Jurnal de bord Prognozele, intre contestare si credibilitate
Data: 16-30 aprilie 2017
Cu toate că rezultatele activităţii economico-sociale pe primele trei luni ale anului au fost prezentate amplu în statisticile oficiale, continuă - potrivit unor bune „obiceiuri" autohtone - controversele pe tema evoluţiilor actuale, dar mai ales a perspectivelor pe care le anticipează. Există o mare varietate de estimări, dar niciuna dintre ele nu neagă posibilitatea reală ca şi în anul în curs România să înregistreze una dintre cele mai înalte creşteri economice din UE. Nu vom intra în această dispută, deoarece, în foarte multe cazuri, avem de-a face cu o concretizare a binecunoscutei zicale referitoare la „vânzarea blănii ursului din pădure".
Gradul de credibilitate a anticipaţiilor este dat, de regulă, de măsura în care entităţile emiţătoare de prognoze au confirmat, de-a lungul multor ani, valabilitatea estimărilor lor. De departe, cele mai multe confirmări au aparţinut Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP). Explicaţia principală constă în faptul că metodologiile aplicate se situează la standardele europene şi internaţionale în materie.
În consecinţă, prezentăm şi comentăm cea mai recentă prognoză a CNP, cea intitulată „de primăvară" (precizăm că, de-a lungul unui an, CNP prezintă mai multe variante de prognoze, în funcţie de rezultatele înregistrate pe trimestre şi pe semestre). Astfel, instituţia reconfirmă prognoza „de iarnă", prin care estima că, în 2017, produsul intern brut va creşte cu 5,2%. Cum este firesc, acest „total" a rezultat din însumarea contribuţiilor preconizate ale ramurilor principale din economia românească. Ceea ce atrage atenţia în mod deosebit vizează ritmurile de sporire a valorii adăugate, pe primul loc situându-se industria, cu 6 procente. Urmează serviciile (inclusiv cele cu caracter productiv), cu 5,3%, şi construcţiile, cu 5%. În strânsă legătură cu anticipaţiile referitoare la construcţii (a căror revigorare este în continuare aşteptată) se situează indicatorul „formarea brută de capital fix" (în esenţă, procesul investiţional): sporul prognozat este de-a dreptul impresionant, 6,9%.
Întrucât industria are cea mai mare pondere în activitatea de comerţ internaţional, nu putem omite evoluţiile aşteptate în acest domeniu. Este de subliniat că CNP consideră că exportul de bunuri şi servicii va avea un ritm mai înalt de creştere decât importul la aceste capitole: spor de 8,6% la export şi de 8,5% la import. De altfel, conform evaluărilor BNR, exportul net a preluat, în ultimul trimestru din anul precedent, rolul de principal „motor" de creştere economică a României.
Prognoza „de primăvară" a CNP conţine numeroase detalieri, mai ales în privinţa resurselor de creştere a produsului intern brut şi a modului de utilizare a sporului de valoare adăugată. Până la urmă, ceea ce interesează populaţia se referă la efectele acestor evoluţii, la modul în care ele se regăsesc „în buzunarul cetăţeanului". Dacă luăm în considerare prognoza CNP, rezultă că, în acest an, sunt toate şansele ca numărul de salariaţi să depăşească 5 milioane de persoane. În acest fel, rata şomajului nu va fi mai mare de 4,3%. Dacă analiza vizează unele nuanţe, atunci trebuie precizat că numărul de salariaţi poate (şi trebuie) să fie calculat şi în funcţie de contractele încheiate. Astfel, numărul acestora se anticipează că va fi de aproape 6,4 milioane. În privinţa câştigurilor salariale, sporurile preconizate pentru 2017 se situează la 11,2%, câştigul salarial real (prin luarea în considerare a ratei inflaţiei) urmând să înregistreze o majorare de 9,9%.
Sigur, avem de-a face cu o prognoză. Măsura în care ea va fi confirmată la începutul anului viitor va oferi temeiuri pentru aprecierea veridicităţii ei. Ceea ce am dorit, prin acest Jurnal de bord, nu a fost altceva decât să informăm cititorii despre viziunea oficială privind evoluţia economiei româneşti. Atât şi nimic mai mult.
Alte articole



