Importante momente aniversare tehnico-economice in 2021 (IV)

Aducem în atenţia cititorilor - şi în numărul de faţă - o serie de date şi fapte semnificative privind realizările ştiinţei şi tehnicii româneşti (şi nu numai), marcate, în acest an, prin aniversări „rotunde". Astfel, în 2021 se împlinesc:

135 de ani de la:

▪ Începerea valorificării zăcământului de marmură la Rușchiţa (judeţul Caraş-Severin), care rivaliza calitativ cu cele mai renumite varietăţi din lume;

▪ Debutul unei expediţii în Ţara de Foc, sub auspiciile guvernului argentinian, de către inginerul şi exploratorul Iuliu Popper (1857 - 1893), pentru prospectarea şi exploatarea bogăţiilor minerale, în special a aurului. Folosind această ocazie, el face şi cercetări geografice şi etnografice, dând nume româneşti descoperirilor sale (Rio Ureche, Rio Rosetti, Punta Sinaia, Monte Lahovary, Monte Manu etc.), toponimele respective fiind acceptate oficial de autorităţile argentiniene şi figurând pe hărţi şi atlase.

130 de ani de la:

▪ Efectuarea, de către fizicianul Constantin Miculescu (1863 - 1937) - pe baza unei metode proprii, perfecţionată faţă de cea stabilită iniţial de James Prescott Joule - a celei mai precise determinări a echivalentului mecanic al caloriei: J = 426,7 kgf/kcal în sistemul MKSA sau 4,1857 J/cal în sistemul CGS. Când, în 1950, Comitetul Internaţional de Măsuri şi Greutăţi a definitivat mărimea echivalentului mecanic al caloriei, valoarea stabilită de Miculescu a fost corectată doar la a patra zecimală (4,1855);

▪ Apariţia Cursului elementar de chimie al lui Constantin I. Istrati, unul dintre primele şi cele mai apreciate manuale didactice româneşti. Până în 1936, a fost tipărit în 17 ediţii. În 1895, a fost tradus în limbile franceză şi spaniolă, fiind admis ca manual didactic în liceele din Franţa şi Mexic;

▪ Începerea exploatării bazinului carbonifer din regiunea Câmpulung (judeţul Argeş), unde, în special după 1906, au fost deschise şi exploatate minele de la Domneşti, Berevoeşti, Schitu Goleşti, Poenari şi Buteşti;

▪ Înfiinţarea Fabricii de cărămizi a Căilor Ferate Române, care producea cărămizi simple, cărămizi pentru faţade şi ţigle, necesare la diverse construcţii ale administraţiei;

▪ Studierea, de către inginerul Elie Radu, a măririi debitului de apă necesar oraşului Bucureşti, propunând, în acest scop, alimentarea cu apă subterană din patru puţuri adânci, săpate în regiunea Bragadiru, lucrare care va începe în 1897, sub conducerea proiectantului. Experiența dobândită a fost mai târziu reflectată în cursul de „Edilitate", ținut la Școala Politehnică din București;

▪ Începerea construirii clădirii Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti, după planurile arhitectului francez Paul Gottereau;

▪ Instalarea în docuri, la Galaţi, a primei centrale electrice, urmată, doi ani mai târziu, în 1893, de o alta a serviciului hidraulic şi de centrala comunală pentru iluminatul electric;

▪ Darea în exploatare a liniilor de cale ferată Oradea - Cheresig şi Braşov - Sfântu Gheorghe, aceasta din urmă prelungită, în acelaşi an, până la Târgu Secuiesc.