Pe masa negocierilor Bucuresti - Bruxelles: Planul National de Redresare si Rezilienta (III)
Data: 16 -30 aprilie 2021
Încheiem, în numărul de faţă, prezentarea celor mai relevante măsuri incluse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), cu accent pe cele de maxim interes la nivel general şi pe cele care vizează în mod direct comunitatea inginerească. PNRR este documentul strategic care fundamentează priorităţile de reformă şi domeniile de investiţii la nivel naţional pentru instituirea Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă. Componentele incluse în PNRR acoperă toţi cei şase piloni ai acestui Mecanism, aşa cum a fost el adoptat de instituţiile europene: 1) Tranziție verde; 2) Transformare digitală; 3) Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; 4) Coeziune socială și teritorială; 5) Sănătate, precum și reziliență economică, socială și instituțională; 6) Politici pentru generația următoare, copii și tineret. Propunerea PNRR va fi negociată cu Comisia Europeană. Conform declarațiilor autorităților române, PNNR va fi depus la Bruxelles până la 31 mai a.c., însă discuţiile cu reprezentanţii Executivului comunitar au avut loc informal, pe componente, pe parcursul perioadei de elaborare a documentului.
Pilonul III - Creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii
Propuneri de componente
◄ Dezvoltarea infrastructurii de gaz natural în amestec cu hidrogen și alte gaze verzi (buget iniţial de negociere: 600 milioane euro)
Problemele identificate:
● România deține o rețea insuficient dezvoltată de distribuție a gazelor naturale care să asigure accesul populației la servicii adecvate;
● Gradul de conectare a populației la rețelele de gaze naturale este de aproximativ 40% (și doar 22% în mediul rural), semnificativ mai redus față de țările din regiune (de exemplu, Ungaria are peste 90%);
● Este nevoie de o creștere a nivelului de flexibilitate, siguranță și eficiență în operare, precum și de o integrare a activităților de transport, distribuție și consum final;
● Trebuie facilitată o tranziție către conceptul de Smart Gas Grids, în acord cu țintele din Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021 - 2030 (PNIESC) și cele ale Pactului Ecologic European;
● Obiectivul acestei componente este decarbonarea sectorului energetic, prin dezvoltarea unei infrastructuri de distribuție inteligentă și adaptată la utilizarea pe scară largă a energiei regenerabile bazate pe hidrogen și alte gaze verzi.
Reforme şi investiţii:
♦ Modernizarea și adaptarea infrastructurii existente de transport și distribuție de gaze naturale pentru utilizarea hidrogenului și a altor gaze verzi în vederea decarbonizării încălzirii în sectorul consumatorilor casnici și non-casnici, operatorilor economici, precum și al altor categorii de beneficiari;
♦ Consolidarea cadrului legal în vederea facilitării investițiilor, prin care să se asigure utilizarea sustenabilă a gazelor verzi (hidrogen, biogaz etc.) și a rețelelor inteligente de transport și distribuție;
♦ Finanțarea introducerii pe scară largă a hidrogenului în rețeaua de gaze naturale;
♦ Completarea cadrului de reglementare pentru clarificarea soluțiilor tehnice relevante și a problemelor legate de calitatea gazelor și de cerințele de siguranță pentru dezvoltarea rețelelor publice de gaze în combinație cu hidrogen și alte gaze verzi;
♦ Integrarea de soluții inteligente care pot fi accesate de la distanță și alte tehnologii în vederea: ▪ măsurării presiunii și a debitelor, contorizării și inspecției interioare a conductelor de distribuție a gazelor naturale în amestec cu hidrogen și alte gaze verzi, odorizării, protecției catodice, reacțiilor anticipative și trasabilității sistemului de distribuție; ▪ integrării activităților participanților pe piața gazelor în procesele de transmitere a informațiilor, distribuției, stocării în conducte și utilizării gazelor naturale în amestec cu hidrogen și alte gaze verzi prin creșterea eficienței sistemului inteligent de distribuție; ▪ asigurării unei fiabilități sporite a aprovizionării cu gaze naturale în amestec cu hidrogen și alte gaze verzi și asigurării accesului continuu, sigur și rentabil care să ofere clienților servicii noi, cu un consum optimizat.
Pilonul IV - Coeziune socială și teritorială
Propuneri de componente
◄ Fondul de reziliență pentru localități (buget iniţial de negociere: 4 miliarde euro)
Problemele identificate:
● Imprevizibilitatea și nivelul redus al bugetelor administrațiilor locale au contribuit la lipsa serviciilor publice în anumite zone sau la furnizarea de servicii limitate și neadaptate la obiectivele privind tranziția verde și digitală;
● Decalajul economic și dezvoltarea inegală a orașelor se reflectă în modelele de dezvoltare demografică și spațială, creând diferențe mari între principalii poli de creștere economică și restul unităților administrativ teritoriale;
● România are cel mai mare procentaj de persoane care locuiesc în gospodării supra-aglomerate cu cel mai mic număr de camere pe persoană și cea mai mare rată a privării de locuință;
● Deși numărul de autoturisme pe cap de locuitor este unul dintre cele mai mici din Europa, numărul lor a crescut de patru ori din 1990, în timp ce infrastructura de transport public nu a reușit să țină pasul cu această „explozie";
● Capacitate administrativă redusă la nivelul autorităților publice locale (lipsa de personal pentru anumite posturi esențiale pentru asigurarea serviciilor publice);
● Documentațiile de urbanism sunt neactualizate și decuplate de la tendințele și cerințele actuale;
● Principalele obiective ale acestei componente sunt creșterea coeziunii teritoriale și dezvoltarea urbană durabilă.
Reforme şi investiţii:
♦ Crearea cadrului pentru tranziția verde a zonelor urbane din România;
♦ Reducerea disparităților teritoriale la nivel regional, intra-regional și intra-județean, prin intervenții integrate în infrastructurile din zonele mai puțin dezvoltate (proiect de lege pentru reducerea disparităților teritoriale);
♦ Digitalizarea instrumentelor de planificare urbană la nivelul autorităților publice locale, elaborarea și actualizarea documentațiilor de urbanism de tip Plan Urbanistic General/ Plan Urbanistic Zonal în format digital;
♦ Crearea cadrului legal și instituțional pentru implementarea voluntară a consorțiilor administrative pentru creșterea capacității administrației publice locale lipsită de resurse umane calificate, cu respectarea principiilor economicității și eficienței;
♦ Crearea unui fond de împrumut pentru implementarea proiectelor comunitare;
♦ Crearea unui Fond de reziliență pentru localități, pe patru paliere: municipii reședință de județ, municipii, orașe și comune. În interiorul fiecărei categorii se va aloca o sumă fixă la dispoziția UAT, pentru implementarea proiectelor din aria de priorități a PNRR. Distribuția se va organiza în runde de tragere a fondurilor (prima rundă - acces universal, a doua rundă - se redistribuie fondurile rămase neutilizate către cei care au cheltuit alocarea etc).
1) Pentru municipiile reședință de județ (și zonele lor urbane funcționale):
- Crearea de orașe locuibile și inteligente din punct de vedere climatic prin dezvoltarea infrastructurii verzi și albastre, cu următoarele priorități: ▪ proiecte pentru calitatea aerului - minimum 20% din alocare; ▪ proiecte pentru digitalizare/ smart city - minimum 10% din alocare; ▪ reabilitare/extindere/ modernizare/ construire clădiri publice nZEB (cu consum de energie aproape zero); ▪ regenerarea urbană a zonelor centrale, zonelor gărilor, zonelor industriale, zonelor cu mari ansambluri de locuit, zonelor aferente cursurilor de apă; ▪ construirea de parcaje subterane/supraterane și realizarea de spații verzi în zonele eliberate de automobile; ▪ construirea/transformarea în eco-cartiere/ cartiere inteligente; ▪ extinderea suprafețelor verzi, realizarea pădurilor urbane, realizarea culoarelor verzi ecologice; ▪ modernizarea/ reabilitarea/ reconfigurarea/ extinderea spațiilor publice și mobilier urban; ▪ iluminat public digitalizat;
- Politici de locuire socială, inclusiv construirea de locuințe pentru tineri/ locuințe sociale/ locuințe de necesitate/ locuințe pentru specialiști din sănătate și învățământ;
- Mobilitatea urbană durabilă prin: ▪ schimbarea parcului de vehicule destinate transportului public (achiziția de material rulant - autobuze electrice sau cele ce utilizează combustibili alternativi, tramvaie, troleibuze; stații de încărcare pentru autobuzele electrice; amenajarea și dotarea depourilor, inclusiv stații de transformare); proiectele finanțate vor fi condiționate de crearea de benzi dedicate pentru transportul public; ▪ asigurarea infrastructurii pentru transportul public (realizarea de benzi dedicate pentru transportul public; reabilitarea/ modernizarea/ extinderea căilor de rulare pentru transportul public; construirea/ reamenajarea de noduri intermodale); ▪ asigurarea infrastructurii pentru biciclete (realizarea/ modernizarea de benzi dedicate pentru biciclete/ mijloace de transport nemotorizate).
2) Pentru alte municipii:
- Crearea de orașe locuibile și inteligente din punct de vedere climatic prin dezvoltarea infrastructurii verzi și albastre, cu următoarele priorități: ▪ proiecte pentru calitatea aerului - minimum 20% din alocare; ▪ proiecte pentru digitalizare/ smart city - minimum 10% din alocare; ▪ reabilitare/ extindere/ modernizare/ construire clădiri publice nZEB; ▪ regenerarea urbană a zonelor centrale, zonelor gărilor, zonelor industriale, zonelor cu mari ansambluri de locuit, zonelor aferente cursurilor de apă; ▪ construirea de parcaje subterane/ supraterane și realizarea de spații verzi în zonele eliberate de automobile; ▪ construirea/ transformarea în eco-cartiere/ cartiere inteligente; ▪ extinderea suprafețelor verzi, realizarea pădurilor urbane, realizarea culoarelor verzi ecologice; ▪ modernizarea/ reabilitarea/ reconfigurarea/ extinderea spațiilor publice și mobilier urban; ▪ iluminat public digitalizat;
- Politici de locuire socială, inclusiv construirea de locuințe pentru tineri/ locuințe sociale/ locuințe de necesitate/ locuințe pentru specialiști din sănătate și învățământ;
- Mobilitatea urbană durabilă prin: ▪ schimbarea parcului de vehicule destinate transportului public (achiziția de material rulant - autobuze electrice sau cele ce utilizează combustibili alternativi, tramvaie, troleibuze; stații de încărcare pentru autobuzele electrice; amenajarea și dotarea depourilor, inclusiv stații de transformare); proiectele finanțate vor fi condiționate de crearea de benzi dedicate pentru transportul public; ▪ asigurarea infrastructurii pentru transportul public (realizarea de benzi dedicate pentru transportul public; reabilitarea/ modernizarea/ extinderea căilor de rulare pentru transportul public; construirea/ reamenajarea de noduri intermodale); ▪ asigurarea infrastructurii pentru biciclete (realizarea/ modernizarea de benzi dedicate pentru biciclete/ mijloace de transport nemotorizate).
3) Pentru orașe:
- Intervenții integrate pentru creșterea calității vieții: ▪ proiecte pentru calitatea aerului - minimum 20% din alocare; ▪ proiecte pentru digitalizare/ smart city - minimum 10% din alocare;
- Extindere suprafețe verzi (parcuri, grădini, scuaruri, acoperișuri verzi, plantații de aliniament), amenajare spațiu public, reconversie funcțională terenuri neutilizate;
- Realizare piste ciclabile;
- Iluminat public digital (extindere/ modernizare);
- Construire/ reabilitare/ extindere centru de afaceri (localizare start-ups);
- Construire/ reabilitare/ extindere piețe agro-alimentare;
- Construire/ modernizare/ reabilitare stații de transport public;
- Construire locuințe sociale/ locuințe de necesitate/ locuințe pentru specialiști din sănătate și învățământ;
- Reabilitare/ modernizare/ extindere/construire de clădiri publice nZEB.
4) Pentru comune:
- Intervenții integrate pentru creșterea calității vieții în mediul rural prin: ▪ reabilitare/ extindere/ modernizare/ construire de clădiri publice nZEB; ▪ construire locuințe pentru specialiști în educație și sănătate - inclusiv case pasive; ▪ amenajare spații publice; ▪ realizare piste de biciclete; ▪ iluminat public digital; ▪ construire/ modernizare/ reabilitare stație transport public (rutier); ▪ asigurarea accesului elevilor la serviciile de educație; ▪ infrastructură sportivă (terenuri de minifotbal, handbal, baschet, volei).
◄ Fondul pentru dezvoltare comunitară în rural și zone urbane sărace (buget iniţial de negociere: 400 milioane euro)
Problemele identificate:
● Existența unei structuri comunitare reale, la firul ierbii, capabile să dezvolte servicii multisectoriale (dezvoltare, social, educațional, turistic, agricol, sanitar etc.) este crucială pentru reziliența unei societăți;
● Grupurile de Acțiune Locală s-au afirmat ca forme de organizare solide care aduc împreună autorități locale, mediul privat și cel asociativ și contribuie la dezvoltarea și reziliența locală, așa cum administrația centrală nu o poate face;
● Grupurile de Acțiune Locală care au primit finanțări europene și-au diversificat ariile de intervenție spre proiecte educaționale, centre comunitare și sociale, lucrând flexibil și mai eficient decât prin intervențiile de sus în jos;
● Obiectivul major al acestei componente este continuarea sprijinirii Grupurilor de Acțiune Locală cu rol preponderent de dezvoltare și reziliență comunitară.
Reforme şi investiţii:
♦ Revizuirea și fundamentarea politicilor publice în implementarea strategiilor de dezvoltare locală;
♦ Crearea unei scheme de granturi pentru Grupurile de Acțiune Locală pentru implementarea măsurilor din strategiile de dezvoltare locală în vederea îmbunătățirii calității vieții locuitorilor din ariile de acțiune. Proiectele vor viza intervenții dezvoltate local, dar mai ales dintr-o paletă de proiecte standard, ușor de replicat și care respectă prioritățile PNRR: tranziție verde și digitală, asociere, dezvoltare socio-educațională a zonelor și dezvoltare comunitară.
Pilonul V - Sănătate și reziliență economică, socială și instituțională
Propuneri de componente
◄ România Educată - infrastructură școlară și universitară (buget iniţial de negociere: 2 miliarde euro)
Problemele identificate:
● Participarea copiilor și tinerilor la o educație și îngrijire de calitate rămâne sub media UE, inclusiv din cauza lipsei de infrastructură adecvată procesului educațional. Se înregistrează întârzieri în modernizarea și optimizarea rețelei de școli, nu s-a ţinut cont de tendințele demografice, 10% din școli fiind supraaglomerate, în timp ce 58% dispun de capacități excedentare;
● Mare parte a școlilor sunt nesigure, nu au autorizații de siguranță sau sanitare, sunt ineficiente energetic și nu oferă elevilor și cadrelor didactice un mediu propice pentru organizarea procesului educațional;
● Există probleme considerabile în ceea ce privește dobândirea de competențe de bază și competențe digitale de către populație, alimentate parțial de infrastructura inadecvată și resursele educaționale învechite;
● Capacitatea cadrelor didactice de a aplica o abordare centrată pe elevi nu este dezvoltată suficient;
● Disparitățile dintre mediul rural și cel urban persistă, iar grupurile vulnerabile, inclusiv romii, continuă să aibă un acces limitat la un învățământ de calitate și favorabil incluziunii;
● Sistemul de învățământ este subfinanțat, iar capacitățile administrative necesare pentru modernizarea acestuia trebuie consolidate. Dobândirea de competențe cognitive este îngreunată de participarea redusă la structuri de educație și îngrijire timpurie de calitate;
● Rata de părăsire timpurie a școlii a scăzut la 16,4% în 2018, însă este în continuare una dintre cele mai mari din UE.
Reforme şi investiţii:
♦ Dezvoltarea de noi standarde pentru spațiile construite și dotările instituțiilor de educație;
♦ Construirea de școli în zonele în care infrastructura este neadaptată actualelor realități demografice;
♦ Reforma procesului de eliberare a autorizărilor necesare unităților de învățământ și a infrastructurilor sociale aferente acestora, în sensul clarificării și simplificării procedurilor pentru toți operatorii publici și privați;
♦ Reforma guvernanței școlare, conform programului de guvernare: profesionalizarea carierei de management școlar în vederea atragerii, asigurării și administrării de resurse la nivelul unității de învățământ preuniversitar, inclusiv prin: ▪ program național de finanțare a infrastructurii școlare, inclusiv la noile standarde privind construcțiile și dotările, în condiții de deplină siguranță pentru comunitățile școlare; ▪ reabilitarea, extinderea sau construcția de cămine și cantine studențești; ▪ schemă de granturi pentru școli „verzi": rețea de școli „înverzite" prin modificări de infrastructură și achiziționarea de dotări, precum și pentru realizarea de adaptări curriculare; ▪ sprijinirea mobilității elevilor prin achiziționarea de microbuze/ autobuze „verzi" sau alte mijloace de transport adaptate provocărilor geografice ale zonei deservite; ▪ schemă de granturi pentru laboratoare și ateliere în unitățile școlare preuniversitare, administrată la nivel central.
Pilonul VI - Politici pentru generația următoare, copii și tineri
Propuneri de componente
◄ România Educată - Programul național de reducere a abandonului școlar (buget iniţial de negociere: 636 milioane euro)
Problemele identificate:
● Participarea redusă la educație accentuează inegalitatea de șanse între elevi - fenomen intensificat în ultimul an de contextul epidemiologic național. România înregistrează o pondere ridicată a persoanelor care au părăsit timpuriu școala (15,3% în 2019) și a tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEETs);
● Cheltuielile cu educația rămân printre cele mai scăzute din UE, în ciuda ratei mari de părăsire timpurie a școlii;
● Disparitățile dintre mediul rural și cel urban persistă, iar grupurile vulnerabile, inclusiv romii, continuă să aibă un acces limitat la un învățământ de calitate și favorabil incluziunii. Procesul de desegregare școlară are nevoie de susținere inclusiv financiară pentru a fi finalizat cu succes;
● La nivel național nu există un mecanism integrat care să abordeze problema părăsirii timpurii a școlii. Nu se constată nicio îmbunătățire a rezultatelor școlare, în special în rândul copiilor din zonele rurale și din zonele defavorizate din punct de vedere economic în ultimii ani.
Reforme şi investiţii:
♦ Orientarea fondurilor spre școlile vulnerabile și intervenție directă la nivel de școală și copil vulnerabil;
♦ Dezvoltarea unui mecanism de avertizare timpurie în educație privind elevii aflați în risc de abandon școlar (MATE);
♦ Scheme de granturi pentru 1600 de școli identificate cu un număr mare de elevi cu risc de abandon; fondurile vor fi utilizate pentru intervenții decise la nivelul școlii, alese dintr-un meniu de măsuri puse la dispoziția școlii și care contribuie la reducerea abandonului școlar;
♦ Program de burse punte pentru liceu - sprijin financiar acordat pentru elevii aflați în risc de abandon școlar la trecerea de la gimnaziu la liceu.