A XVI-a editie a simpozionului stiintific „Progresul tehnologic - rezultat al cercetarii“
Data: 16-30 aprilie 2022
Asociaţia Generală a Inginerilor din România (AGIR) a organizat, în format online, cea de-a XVI-a ediţie a simpozionului ştiinţific Progresul tehnologic - rezultat al cercetării, manifestare tradițională la care ingineri cu preocupări în sfera cercetării își prezintă propriile rezultate sau ale colectivităților din care fac parte. Simpozionul s-a bucurat de-a lungul tuturor edițiilor de participări prestigioase din diferite institute de cercetare, dezvoltare, inovare, din mediul universitar, reprezentanți ai unor operatori economici, ceea ce a asigurat auspicii dintre cele mai favorabile pentru tratarea competentă a unor teme de larg interes științific și practic.
Evenimentul a avut înscrise pe ordinea de zi lucrări ştiinţifice din domenii diverse tehnico-inginereşti. Ca şi la ediţiile precedente, au fost prezentate rezultate punctuale, precum şi lucrări de sinteză inter şi multidisciplinare, idei teoretice, experimente şi rezultate finale, din laboratoare ale companiilor, ale instituţiilor de învăţământ și din institute de cercetări.
Virtuțile cercetării doctorale în inginerie
O temă mereu actuală, respectiv Contribuții ale cercetării doctorale la progresul tehnologic. Exemplificări, a fost tratată în comunicarea care îi are ca autori pe prof. univ. dr. ing. Gheorghe Manolea - Academia de Ștințe Tehnice din România, Filiala Craiova; șef lucr. dr. ing. Laurențiu Ionel Alboteanu - Universitatea din Craiova; asist. dr. ing. Ștefan-Marian Nicolae - Universitatea din Craiova; dr. ing. Sorin Stepan - Colegiul Conestoga (Ontario, Canada); dr. ing. Gina Mihaela Lună - Universitatea din Craiova; dr. ing. Sabin Marinescu - ALM Power Group (Craiova). Autorii au relevat că o cercetare doctorală în inginerie își propune, de regulă, să rezolve o problemă tehnică pe baza celor mai noi rezultate științifice. Prin aplicarea soluțiilor obținute în cadrul cercetării doctorale rezultă, în majoritatea cazurilor, o evoluție a tehnologiei din domeniul abordat. În cadrul lucrării se dau exemple din domenii de actualitate: ▪ Internetul lucrurilor IOT (Internet of Things); ▪ alimentarea cu energie electrică a consumatorilor mici de la panouri fotovoltaice. Pentru ca evoluția tehnologiei să devină progres tehnologic este necesară aplicarea rezultatelor cercetărilor doctorale de către agenți economici specializați. În context, a fost relevată implicarea SC Electromecanica Ploiești și ALM Power Group în domeniile menționate.
Drumul de la concepție și experiment la practica industrială
O serie de rezultate ale cercetării științifice din sfera tehnologiilor inteligente au fost abordate în comunicarea „Prehensor mecanic cu bacuri autoadaptiv - simulare funcțională și prototip" (autori: prof. univ. dr. ing. Ionel Starețu, drd. ing. Cezar Frîncu, prof. univ. dr. ing. Ioan Stroe - Universitatea Transilvania din Brașov). În această lucrare au fost prezentate simularea funcțională și prototipul unui prehensor mecanic inovativ modular și autoadaptiv cu bacuri. Simularea funcțională a prehensorului autoadaptiv se exemplifică pentru prehensarea mai multor tipuri de piese. S-a prezentat prototipul realizat și s-au relevat perspectivele continuării acestei cercetări cu aplicabilitate practică prin testarea prototipului, montarea pe un robot și implementarea într-o linie robotizată pentru prehensiunea și manipularea unei serii de piese de forme și dimensiuni variate.
Așa cum s-a consemnat și la edițiile anterioare ale simpozionului, una dintre expunerile cele mai interesante a aparținut ingineriei textilelor - „Plan de afaceri pentru implementarea într-o companie textilă a unor ecrane electromagnetice flexibile". Autorii - dr. ing. CSII Ion Răzvan Rădulescu, dr. ing. CS I Emilia Visileanu, ing. CS III Răzvan Scarlat, dr. CS I Bogdana Mitu, dr. ing. Iulian Mancasi (INCDTP București) - au menționat că interferențele electromagnetice intenționate (IEMI) reprezintă, la ora actuală, un pericol hibrid de atac asupra funcționării sistemelor electrice ale instituțiilor de utilități publice. Una dintre soluțiile disponibile la nivel tehnic pentru protejarea clădirilor, care nu au fost proiectate inițial cu structuri constructive adecvate, este ecranarea electromagnetică prin materiale flexibile bune conductoare electric. Astfel de materiale flexibile au fost proiectate și realizate în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile și Pielărie (INCDTP), îmbunătățite prin acoperiri în plasmă la Institutul Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației (INFLPR) și măsurate la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică (ICPE-CA). Structurile textile s-au proiectat cu inserarea de fire de inox și argint, iar acoperirile în plasmă s-au realizat la nivel de nanometri cu straturi de inox și cupru. Lucrarea propune un plan de afaceri pentru implementarea într-o companie textilă a unei instalații de plasmă industriale, necesară la acoperirea cu straturi metalice fine a structurilor țesute cu fire conductive inserate. Planul de afaceri este însoțit de o analiză SWOT și se sprijină pe o analiză a impactului asupra mediului pentru ecranele textile realizate. Analiza SWOT prezintă punctele-cheie în implementarea noilor produse, iar analiza de Evaluare a Ciclului de Viață prezintă impactul comparativ asupra mediului pentru două tipuri de instalații de acoperire în plasma magnetron, cu un raport de 1:6. Produsele obținute au valori de ecranare cuprinse între 40 - 60 dB pe domeniul de frecvență 0,1 - 1000 MHz. Planul astfel realizat oferă datele orientative pentru producția de ecrane electromagnetice textile, cu raportare la parametrii de proiectare și funcționalizare a produselor.
Obiectivele ecologice, axul actului de creație științifico-tehnic
Utilizarea noilor tehnologii în vederea diminuării impactului asupra mediului a fost elementul definitoriu al celorlalte două comunicări.
În lucrarea „Emisii de CO2 la fabricarea cimentului - formare și tehnologii de reducere și de recuperare a acestuia" (autori: dr. ing. Doru Vladimir Pușcașu - CEPROCIM S.A., prof. univ. em. dr. ing. Maria Georgescu), s-a pus accent pe faptul că principalul gaz cu efect de seră este CO2, în comunicare abordându-se următoarele aspecte: ▪ impactul emisiilor de gaze cu efect de seră asupra mediului; surse de CO2; ▪ mecanismele de formare a emisiilor de CO2 la fabricarea cimentului; ▪ căi de reducere a emisiilor de CO2 la fabricarea cimentului; ▪ captarea și reutilizarea CO2.
În aceeași zonă, a tehnologiilor verzi, s-a înscris și comunicare „Configurație modernă de conducere a procesului de producere a hidrogenului prin procedeul de piroliză a etanului" (autori: prof. dr. ing. Dumitru Popescu; dr. ing Cătălin Dimon - Universitatea Politehnica din București, Facultatea de Automatică și Calculatoare). S-a menționat că hidrogenul este o alegere optimă pentru un combustibil alternativ prin calitățile lui ecologice și este considerat astăzi un combustibil verde ce poate fi generat din surse disponibile folosind diverse metode de conversie. Hidrogenul este considerat o soluție regenerabilă și durabilă pentru atenuarea utilizării combustibililor fosili și oprirea încălzirii globale. Hidrogenul poate fi obținut din surse disponibile printr-o varietate de metode de conversie. Prin tehnologia termochimică, hidrogenul este produs de reacții chimice îmbunătățite termic în absența oxigenului. Hidrocarburile și aburul, reactanți bogați în atomi de hidrogen, participă în proporții predeterminate la reacții chimice care eliberează hidrogen. Lucrarea propune o soluție modernă de automatizare pentru un proces tehnologic nou, de producere a hidrogenului prin piroliza etanului. Hidrogenul este utilizat în industrii remarcabile, cum ar fi transportul, chimia sau producția de energie nepoluantă. Evoluția tehnologiilor pe bază de hidrogen a făcut progrese notabile și producerea hidrogenului a devenit o preocupare majoră pentru societate. Pe baza unor cercetări preliminare referitoare la aspecte tehnologice și de analiză termodinamică raportate la procesul complicat de piroliză a etanului în combinație cu aburul, se propune o soluție de conducere pentru reactorul de obținere a hidrogenului, organizată pe două niveluri de automatizare. Se urmărește exploatarea eficientă a instalației chimice prin proporționarea corectă a reactanților și asigurarea condițiilor optime pentru mediul de reacție Se propun configurații robuste pentru sistemele numerice de control și se configurează nivelul de decizie care asigură exploatarea procesului de piroliză cu un randament maxim de conversie. Rezultatele au fost obținute în simulare și urmează să fie confirmate pe un demonstrator experimental pentru obținerea hidrogenului, înainte de implementarea pe o platformă industrială petrochimică.