Investitiile, premisa si efect in evolutia economiei romanesti

Publicarea minutei referitoare la dezbaterile din recenta ședință a Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR), ședință consacrată politicii monetare, ne prilejuiește o abordare la obiect a stadiului actual și a perspectivelor economiei românești. Cum ne-am obișnuit, în centrul unor asemenea analize s-a aflat – și de această dată – evoluția inflației, cu toate consecințele care decurg de aici și, evident, cu necesitatea unei corecte fundamentări a deciziilor în temă.

Identificarea, la amintita ședință, a tendințelor care au cele mai mari șanse de a se manifesta în tot cursul anului 2023 este deosebit de utilă și la nivelul entităților de bază, deoarece măsurile proactive sunt, de cele mai multe ori, rezultanta înscrierii procesului decizional în curentele dominante din macroeconomie. În cazul de față, este vorba, în primul rând, despre ritmurile de creștere a formării brute de capital fix, adică esența procesului investițional. Vitalitatea firmelor s-a confirmat și se reconfirmă tocmai prin investițiile care au mărit rezistența la șocuri, în condițiile unor crize prelungite. Aici se găsește „miezul” întregii probleme, întrucât, inevitabil, avem de-a face cu efectul unor schimbări structurale, determinate mai ales de promovarea noilor tehnologii. În această privință, membrii Consiliului de Administrație al BNR au semnalat atât oportunitățile, cât și riscurile. Un test major îl va constitui sistarea sprijinului guvernamental instituit ca măsură anticriză. Consolidarea financiară a firmelor va fi posibilă nu numai prin credite bancare și fonduri europene nerambursabile, ci și prin acoperirea cu contracte a capacităților existente și a celor în curs de extindere și de modernizare. Sunt „ancorele“ strict necesare pentru a se face față provocărilor din actuala perioadă. Astfel, dificultățile înregistrate în funcționarea lanțurilor de producție și de aprovizionare scot în evidență și nișele care s-au creat pentru o expansiune semnificativă a exportului, așa cum au dovedit-o rezultatele din 2022 și din primele luni ale anului curent.

Pentru a se anticipa realist ceea ce ne rezervă viitorul previzibil, s-a dovedit necesară urmărirea continuă a evoluției tuturor indicatorilor cu frecvență ridicată. O asemenea operațiune, efectuată și de conducerea BNR, a permis să se contureze tot mai clar rolul principalelor motoare ale creșterii economice, în primul rând, formarea brută de capital fix și, apoi, consumul populației. Ramurile care concură la continuarea și aprofundarea acestor procese, în special construcțiile și sectorul IT&C, au și cele mai mari oportunități, în linie cu aceste evoluții. În acest trend se înscriu și rezultatele înregistrate în sfera exportului net, în domeniu fiind de remarcat devansarea, în luna ianuarie, a ritmului de creștere a exportului de bunuri și servicii, în comparație cu dinamica importurilor. Sigur, în această privință, o contribuție importantă a adus ameliorarea raportului de schimb, însă, sunt incontestabile și progresele consemnate în ultimul timp, în privința valorificării avantajelor competitive ale economiei românești.

Concluzia desprinsă din analiza tuturor acestor factori a fost astfel formulată în Comunicatul BNR: „În condițiile actuale, un mix echilibrat de politici macroeconomice și implementarea reformei structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene, prin care să se stimuleze potențialul de creștere pe termen lung, sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse“.

Sub semnul emblematic al acestor realități „în mișcare“, întreaga activitate economică, începând de la bază, are toate șansele de a constitui un antidot de neînlocuit la crize și, în consecință, un motor al progresului real al economiei noastre naționale. (T.B.)