Trecut, actualitate, dar mai ales viitor
Caldura si mileniul III

La capitolul referentialelor privind eficienta energetica si reabilitarea termica a constructiilor si instalatiilor, Romania sta foarte bine. Peste 40 de legi, hotarari de guvern, ordonante, norme metodologice, normative, solutii cadru, proceduri, regulamente si metodologii tehnice, publicate in Monitorul Oficial sau in revistele de specialitate.
Majoritatea actelor normative contin referiri la responsabilitatile, atributiile si obligatiile administratiei publice locale in problematica reabilitarii termice si a eficientei energetice (EE), dar si termene ferme pentru indeplinirea sarcinilor derivate.
CARTA ENERGIEI, ratificata de Romania in 1997, prevede printre altele:
promovarea politicilor de EE compatibile cu dezvoltarea durabila; promovarea si utilizarea tehnologiilor, serviciilor si practicilor manageriale eficiente energetic; determinarea producatorilor/consumatorilor sa utilizeze energia cat mai economic posibil, eficient si benefic pentru mediu; reducerea barierelor in calea EE pentru stimularea investitiilor;
mecanisme corespunzatoare pentru finantarea initiativelor; EDUCARE si CONSTIENTIZARE; transparenta cadrului legislativ si de reglementare.
Dar, daca ne uitam in Legea privind reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice, putem intreba: cate consilii locale si-au organizat COMPARTIMENTE de specialitate care sa elibereze certificatul energetic al cladirilor? Cunosc proprietarii ca din data de 1 mai 2005 nu se vor mai putea vinde/cumpara/ asigura locuinte pentru care nu a fost emis certificatul energetic? Iar referitor la obligativitatea contorizarii consumurilor de utilitati stim foarte bine care este situatia.
|n contextul problemelor generate de “anotimpul IARNA” - un vesnic si tenace DUSMAN al guvernantilor si administratiilor locale (debransari, restantieri la plata caldurii si apei calde, subventii, ajutoare de caldura, controverse de tipul centralelor de apartament – potentiale “bombe” si contorizarea/necontorizarea consumatorilor) - World Trade Center Bucuresti a organizat recent impreuna cu CONS-CMP (consultanta, management, proiecte) editia a II- a a Conferintei “CALDURA 2003-2004, Problema a Administratiilor Locale”.
Invitatii, responsabili ai administratiei publice centrale/locale si ai organismelor de reglementare, specialisti din cercetare, proiectare, productie, furnizori de utilitati, servicii comunale, finantatori, asociatii profesionale au dezbatut propuneri, idei, solutii, proiecte de natura tehnica, dar mai ales financiara si de management.
Conferinta a cuprins doua module:
- Programe si politici de eficientizare a consumurilor de energie cu implicatii asupra furnizarii caldurii la consumator. Care sunt alternativele aflate la dispozitia administratiilor locale?
- Masa rotunda - studii de caz, solutii tehnice, financiare si de management.
Temele conferintei au fost:
- Stadiul procesului de descentralizare si privatizare a sistemului energetic national. Programe de eficientizare a centralelor aflate in administratia autoritatilor locale. Stadiul implementarii programelor de contorizare - ANRSC; Analiza pietei energetice din Romania anului 2003. Evolutii si tendinte pe plan international in domeniul alimentarii cu caldura a comunitatilor locale; efecte asupra pietei romanesti. Directii de dezvoltare, prioritati legislative si de comunicare intre actorii care intervin in aceasta piata - CNR-CME;
- Cadrul legislativ in domeniul serviciilor publice in Romania; implicarea autoritatilor de reglementare in procesul de eficientizare a sistemului de distributie a energiei termice (SACET); parghiile aflate la indemana autoritatilor - ANRE, ANRGN;
- Punctul de vedere al consultantului: o interpretare practica a cadrului legal existent - Musat si Asociatii;
- Surse de finantare accesibile pentru implementarea solutiilor tehnice si de management - Schnecker van Wyk & Pearson;
- Eficientizarea consumurilor de energie la nivelul comunitatilor locale. Alternative pentru incalzire: termoficare centralizata, incalzire de cvartal, bloc, scara. Solutia cogenerarii-avantaje si dezavantaje - ISPE, Energia, Energi-Co;
- Monitorizarea consumurilor la beneficiar – solutii de contorizare, administrarea portofoliului de clienti, facturare - General Fluid, Contor Zenner;
- Cerinte ale investitorilor si posibilitati de cofinantare pentru proiectele municipale de EE - APER;
- Finantarea proiectelor de investitii promovate de catre ARCE in domeniul EE .
Din dezbateri s-au desprins urmatoarele:
- responsabilitatea a.p.l. pentru identificarea solutiilor si proiectelor pe plan local cat si definirea patrimoniului asupra centralelor si retelelor de distributie;
- necesitatea sistemelor concurente la SACET;
- interferarea orizonturilor de asteptare ale consumatorilor cu cele ale investitorilor;
- corelarea cerintelor, dorintelor si asteptarilor consumatorilor cu cele ale a.p.l., investitori, producatori-furnizori; redimensionarea productiei termice dupa necesitatile actuale;
eficientizarea energetica sa porneasca de la consumator;
- dimensionarea consumului de utilitati prin eliminarea risipei si pierderilor;
- adaptarea solutiilor de cogenerare de mica si medie putere pentru proiectele urbane;
- tarifarea utilitatilor ca posibil sistem de sustinere/dezvoltare a strategiilor din domeniu;
- politica subventiilor - element de blocare a solutiilor tehnice fezabile si economice;
- dependen¡a energetica de sursele externe de combustibil (gaze naturale, petrol);
- dezvoltarea cogenerarii - raspuns la obiectivele Protocolului de la Kyoto: reducerea emisiilor de CO2 cu impact asupra mediului;
- reducerea suplimentara in UE a pierderilor de energie din cladiri cu 22% pana în 2010 (in Romania pierderile sunt de 2-2,5 ori mai mari ca in UE);
- pierderile energetice pe lantul producere-utilizare sunt de pana la 50-60 %;
- gradul de suportabilitate a facturilor pentru energie de catre populatie este din ce in ce mai mic;
- slaba coordonare intre autoritatile de reglementare si experienta redusa a a.p.l.;
- armonizarea grupurilor de interese in domeniul energiei;
- perspectiva majorarii tarifului gazelor naturale in contextul alinierii la UE, pe fondul dependentei in proportie de peste 20 % de sursele externe de gaze naturale (Rusia, mai ales): de la 64 $ in 2000 la 150 $ in 2010;
- neconcordante legislative in ceea ce priveste concesiunea, gestiunea delegata a serviciilor si gestiunea directa a serviciilor energetice de interes local;
- corelarea reabilitarii traseelor de distributie si furnizare a agentului termic cu necesarul de consum actual, pe fondul dorintei consumatorilor de a-si individualiza producerea/consumul de energie termica si a.c.c.;
- baza dezvoltarii si investitiilor in sistemele alternative si a reconsiderarii cogenerarii o reprezinta PRIVATIZAREA, parteneriatele public-privat;
- investitiile comunale ale finantatorilor se bazeaza pe obtinerea de profit si nu pe motive sociale;
- administratiile locale trebuie sa aiba “curajul” sa foloseasca fondurile nereturnabile oferite de UE pentru a-si stabili RATINGUL localitatii pentru atragerea pietelor de capital si a lichiditatilor bancilor;
- perspectiva si potentialul localitatilor sunt bune, dar presupun management, dezvoltare si investitii bazate pe programe si proiecte pe termen lung;
- necesitatea echipamentelor de masurare a consumului de utilitati la consumatorii finali;
- utilizarea finantarilor existente pe baza de programe ale administratiei locale, mecanisme JI (Joint Implemantation), ET (Emision Trading), Phare, SAVE II, Alterner, UNDP/GEF, FREE, FRM , GEF, ESCO etc.
Concluzia este aceea ca daca solutiile specifice domeniului energiei termice - tehnice, financiare, de management - vor ramane in continuare nevalorificate de administratia publica locala (ca expresie a dezinteresului pentru satisfacerea cetatenilor-consumatori, platitori de taxe si impozite locale), alternativele viabile de eficientizare a activitatii de producere, distributie si consum ale agentului termic vor ramane la nivel de simpozioane si dezbateri de salon.
Administratia publica locala, care doreste si va dori validarea prin votul cetatenilor-consumatori de utilitati si servicii publice, este raspunzatoare, in primul rand, de eliminarea CAUZELOR si nu de atenuarea EFECTELOR produse de “cosmarul” iernilor care vor veni.