Constantin C.I. POPOVICI (1878 - 1956)
Data: 1-15 mai 2008
Membru de onoare al Academiei Romane, matematician si astronom, a infiintat
Observatorul Astronomic din Iasi
S-a nascut la Iasi in ziua de 12/24 martie 1878, ca fiu al lui Constantin Popovici, functionar, si al Mariei, casnica.
Dupa ce a facut scoala primara si liceul in Iasi, a urmat cursurile Facultatii de Stiinte a Universitatii din Iasi, obtinand licenta in matematici in anul 1900. Dupa absolvirea facultatii a fost profesor suplinitor la mai multe licee din Moldova, dupa care a fost numit profesor de matematici la liceul din Turnu Severin.
Obtinand o bursa de studii in strainatate, a plecat la Paris, unde a obtinut inca o licenta in matematici si a pregatit doctoratul, pe care l-a sustinut la Universitatea Sorbona in anul 1908, cu teza Sur les surfaces integrales communes des equations diferentielles, in care a prezentat un studiu analitic si geometric original privind suprafetele integrale comune ale ecuatiilor diferentiale.
Dupa ce a obtinut titlul de doctor a functionat pentru scurt timp la Scoala Nationala de Poduri si Sosele din Bucuresti, ca profesor suplinitor de matematici.
In anul 1910 a plecat din nou la Paris pentru a se specializa in astronomie, unde a efectuat o practica la observatorul astronomic si apoi la cel din Mont Souris.
Revenit in tara, a fost numit profesor de astronomie la Universitatea din Iasi, unde a functionat pana in anul 1937.
In anul 1913 a contribuit la infiintarea Observatorului Astronomic Copou din Iasi, indeplinind o dorinta a localnicilor orasului. A fost director al Observatorului Copou pana in anul 1937, cand a fost transferat la Universitatea din Bucuresti, la Catedra de astronomie, geodezie si mecanica cereasca, unde a functionat pana in 1940 si ca director al Observatorului Astronomic din Bucuresti, post pe care l-a detinut pana in anul 1943.
In domeniul astronomiei si mecanicii ceresti, a studiat presiunea luminii asupra miscarii planetelor, distributia pulberii cosmice in jurul stelelor si formarea cozii cometelor. A obtinut rezultate importante in domeniul stabilitatii geometrice si cinematice a traiectoriilor.
In domeniul matematicii a lasat studii importante privind analiza matematica, ecuatiile integrale, ecuatiile integrofunctionale, ecuatiile diferential-functionale si ecuatiile functionale, a determinat multimea functiilor care raman invariabile in raport cu un argument functional, carora matematicienii le-au dat numele de functii Popovici.
Rezultatele obtinute ca urmare a cercetarilor sale au fost prezentate in peste o suta de articole publicate in tara si strainatate, dintre care amintim: Asupra ecuatiilor integrale reciproce (Paris, 1907); Ecuatii diferential-functionale (1927); Integrarea sistemelor de ecuatii functionale (1933); Asupra ecuatiilor functionale si integrofunctionale (1936); Asupra varstei Sistemului Solar (1940); Originea cometelor (1945); Importanta presiunii luminii in mecanica cereasca (1950).
Dupa N. Coculescu, este recunoscut de comunitatea astronomilor romani ca unul dintre cei mai importanti astronomi din trecut.
A fost membru al Societatii Romane de Stiinta, al Societatii Franceze de Matematici si al Societatii Italiene de Matematici din Palermo.
A fost ales membru de onoare (1946) si membru titular onorific al Academiei Romane (1948), repus in drepturi in 1990.
A trecut in nefiinta la 26 noiembrie 1956 la Bucuresti.