Europa 2020 – o strategie pentru o crestere inteligenta, ecologica si favorabila incluziunii (II)

(Urmare din numarul trecut)
Continuam, in numarul de fata, publicarea unor fragmente semnificative pentru breasla noastra, a inginerilor, din Strategia Europa 2020, document elaborat de Comisia Europeana si pe care Romania si l-a asumat, impreuna cu celelalte state membre ale UE. Obiectivele propuse de CE pentru iesirea din criza si pregatirea economiei UE pentru deceniul urmator sunt – repetam – foarte ambitioase, iar Romania va trebui sa faca eforturi deosebite pentru a se apropia macar de tintele propuse la nivel comunitar. Participarea la elaborarea liniilor directoare ale UE in urmatorul deceniu si actiunea energica indreptata spre o reala modernizare a tarii (nu numai a statului) in spiritul orientarilor comunitare fundamentale reprezinta o uriasa sansa pe care – sub niciun motiv – nu trebuie s-o irosim. Fie si numai intelegerea corecta a acestui imperativ si tot va fi un pas decisiv in directia cea buna. In caz contrar, vom pierde inca odata sansa ca, la „intilnirea cu istoria“, sa ne aliniem la cele mai favorabile tendinte ale dezvoltarii umanitatii.

Obiective relevante pentru toate statele membre
Exista un consens larg conform caruia UE ar trebui sa convina asupra unui numar limitat de obiective principale pentru 2020. Aceste obiective ar trebui sa fie reprezentative pentru perspectiva unei cresteri inteligente, durabile si favorabile incluziunii. Obiectivele trebuie sa fie masurabile, capabile sa reflecte diversitatea situatiilor existente in tarile membre si sa se bazeze pe date suficient de fiabile pentru a permite realizarea de comparatii.
Intre obiectivele selectionate pe aceasta baza si a caror indeplinire va fi esentiala pentru reusita noastra pina in anul 2020 mentionam:
? investirea a 3 la suta din PIB in cercetare-dezvoltare (C-D).
Obiectivul a reusit sa atraga atentia asupra necesitatii ca atit sectorul public, cit si cel privat sa investeasca in C-D, dar se concentreaza mai mult pe resurse decit pe impact. Este necesar, in mod clar, sa fie imbunatatite conditiile pentru investitii ale sectorului privat in domeniul C-D in UE si multe dintre masurile propuse in prezenta strategie vor contribui la acest lucru. Este clar, de asemenea, ca o abordare comuna a C-D si a inovarii ar largi gama de cheltuieli, ceea ce ar fi mai pertinent pentru activitatile comerciale si pentru elementele care stimuleaza productivitatea. Comisia propune pastrarea obiectivului de 3 la suta, in paralel cu dezvoltarea unui indicator care sa reflecte intensitatea C-D si inovarii;
? reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu cel putin 20 la suta fata de nivelurile din 1990 sau cu 30 la suta, daca exista conditii favorabile in acest sens; cresterea la 20 la suta a ponderii surselor regenerabile de energie in consumul final de energie si o majorare cu 20 la suta a eficientei energetice;
Obiectivele propuse sunt reprezentative, insa nu exhaustive. Ele reprezinta o idee generala a viziunii Comisiei cu privire la situarea UE in 2020 in ceea ce priveste parametrii-cheie stabiliti. Ele nu constituie o abordare valabila pentru toti. Fiecare stat membru este diferit, iar UE, cu cele 27 de state membre ale sale, este mai putin omogena decit acum un deceniu. In pofida disparitatilor dintre nivelurile de dezvoltare si nivelurile de viata, Comisia considera ca obiectivele propuse sunt relevante pentru toate statele membre, atit noi, cit si vechi. Investirea in cercetare-dezvoltare si inovare, in educatie si in tehnologii eficiente din punctul de vedere al utilizarii resurselor va aduce beneficii sectoarelor traditionale, zonelor rurale, precum si economiilor bazate pe servicii si cu un nivel ridicat de competente. Pentru a garanta ca fiecare stat membru adapteaza Strategia Europa 2020 la propria sa situatie, Comisia propune ca aceste obiective ale UE sa fie transpuse in obiective si traiectorii nationale, care sa reflecte situatia actuala a fiecarui stat membru si nivelul de ambitii pe care il poate atinge in cadrul unui efort european mai larg de indeplinire a acestor tinte. In paralel cu eforturile depuse de statele membre, Comisia va propune o gama ambitioasa de actiuni la nivelul UE, menite sa inscrie Uniunea pe o noua traiectorie de crestere, mai durabila. Eforturile depuse la nivelul UE si cele depuse la nivel national ar trebui sa se sustina reciproc.

„O Uniune a inovarii“
Europa trebuie sa actioneze in urmatoarele domenii:
Inovare. In Europa, cheltuielile destinate C-D se situeaza sub 2 la suta, comparativ cu 2,6 la suta in SUA si 3,4 la suta in Japonia, in principal ca urmare a nivelului redus al investitiilor private. Nu conteaza numai valorile absolute ale acestor cheltuieli – Europa trebuie sa se concentreze pe impactul si componenta cheltuielilor cu cercetarea si sa imbunatateasca conditiile pentru investitiile sectorului privat in C-D in UE. Ponderea mai redusa in UE a firmelor high-tech justifica jumatate din decalajul nostru fata de SUA.
Educatie, formare si invatare de-a lungul vietii. Mai putin de o persoana din trei din populatia cu virsta cuprinsa intre 25 si 34 de ani are o diploma universitara, comparativ cu 40 la suta in SUA si peste 50 la suta in Japonia. Potrivit indicelui Shanghai, numai doua universitati europene figureaza in clasamentul mondial al primelor 20 de universitati.
Societatea digitala. Cererea globala pentru tehnologiile informatiei si comunicatiilor reprezinta o piata in valoare de 2000 miliarde de euro, insa numai un sfert din aceasta provine de la firme europene. De asemenea, Europa este in urma in ceea ce priveste Internetul de mare viteza, ceea ce afecteaza capacitatea acesteia de inovare, inclusiv in zonele rurale, precum si in ceea ce priveste diseminarea online a cunostintelor si distributia online de bunuri si servicii.
Actiunile in cadrul acestei prioritati vor duce la eliberarea potentialului inovator al Europei, ameliorind rezultatele in domeniul educatiei, calitatea si rezultatele institutiilor de invatamint si valorificind avantajele economice si sociale ale societatii digitale. Aceste politici ar trebui realizate la nivel regional, national si european.
Prezentam in cele ce urmeaza citeva dintre initiativele emblematice propuse prin Strategia Europa 2020.

„O agenda digitala pentru Europa“
Obiectivul acestei initiative emblematice este de a recentra politica in domeniul cercetarii-dezvoltarii si inovarii spre provocarile cu care se confrunta societatea noastra, precum schimbarile climatice, energia si utilizarea eficienta a resurselor, sanatatea si schimbarile demografice. Fiecare veriga din lantul inovarii ar trebui consolidata, de la cercetarea fundamentala la comercializare.
La nivelul UE, Comisia va depune eforturi pentru:
? definitivarea spatiului european de cercetare, elaborarea unei agende strategice de cercetare centrata pe provocari precum securitatea energetica, transporturile, schimbarile climatice, utilizarea eficienta a resurselor, sanatatea si imbatrinirea, metodele de productie ecologice si gestionarea terenurilor;
? imbunatatirea conditiilor-cadru pentru a permite intreprinderilor sa inoveze, crearea unui brevet european unic si a unei instante specializate in materie de brevete, modernizarea cadrului de protejare a drepturilor de autor si a marcilor comerciale, imbunatatirea accesului IMM-urilor la protectia proprietatii intelectuale, accelerarea instituirii unor standarde interoperabile; imbunatatirea accesului la capital si utilizarea deplina a politicilor care vizeaza cererea (de exemplu prin achizitii publice si reglementare inteligenta);
? lansarea de parteneriate europene in domeniul inovarii intre UE si nivelurile nationale, in vederea accelerarii dezvoltarii si utilizarii tehnologiilor necesare pentru a raspunde provocarilor identificate. Primul parteneriat va avea in vedere urmatoarele elemente: „crearea bioeconomiei pina in 2020“, „tehnologiile generice esentiale care contribuie la modelarea viitorului industrial al Europei“ si „tehnologiile care sa le permita persoanelor in virsta sa traiasca in mod independent si sa fie active in societate“;
? consolidarea si dezvoltarea in continuare a rolului instrumentelor UE de sustinere a inovarii (de exemplu, fondurile structurale, fondurile de dezvoltare rurala, programul-cadru de cercetare-dezvoltare, programul-cadru pentru competitivitate si inovare, planul SET), inclusiv printr-o colaborare mai strinsa cu BEI si prin simplificarea procedurilor administrative in vederea facilitarii accesului la finantare, in special pentru IMM-uri, precum si introducerea unor mecanisme inovatoare de stimulare legate de piata carbonului;
? promovarea parteneriatelor in materie de cunoastere si consolidarea legaturilor intre educatie, intreprinderi, cercetare si inovare, inclusiv prin intermediul Institutului European de Inovare si Tehnologie (EIT), precum si promovarea spiritului antreprenorial prin sprijinirea intreprinderilor tinere inovatoare.
La nivel national, statele membre vor trebui:
? sa reformeze sistemele de cercetare-dezvoltare si inovare la nivel national (si regional) pentru a promova excelenta si specializarea inteligenta, sa consolideze cooperarea intre universitati, mediul de cercetare si intreprinderi, sa puna in aplicare programe comune si sa intareasca cooperarea transfrontaliera in domeniile in care UE aduce valoare adaugata si sa adapteze procedurile nationale de finantare in consecinta, sa asigure difuzarea tehnologiei pe teritoriul UE;
? sa garanteze existenta unui numar suficient de absolventi de universitati de stiinte, matematica si inginerie si sa axeze programele scolare pe creativitate, inovare si spirit antreprenorial;
? sa acorde prioritate cheltuielilor destinate cunoasterii, inclusiv prin folosirea stimulentelor fiscale si a altor instrumente financiare pentru a promova investitii private semnificative in cercetare-dezvoltare.

„O Europa eficienta din punctul de vedere al utilizarii resurselor“
Obiectivul este de a obtine beneficii sociale si economice durabile, datorita unei piete unice digitale, bazate pe Internet rapid si ultrarapid si pe aplicatii interoperabile, care sa permita accesul tuturor la serviciile in banda larga pina in 2013, accesul tuturor la Internet de viteza mult mai mare (30 Mbps sau mai mult) pina in 2020 si abonarea a 50 la suta sau mai mult dintre gospodariile europene la conexiuni Internet de peste 100 Mbps.
La nivelul UE, Comisia va depune eforturi pentru:
? oferirea unui cadru juridic stabil, care sa stimuleze investitiile intr-o infrastructura pentru Internet de mare viteza, deschisa si competitiva, precum si in serviciile conexe;
? dezvoltarea unei politici eficiente in domeniul spectrului;
? facilitarea utilizarii fondurilor structurale ale UE pentru realizarea acestei agende;
? crearea unei adevarate piete unice pentru continutul si serviciile online (si anume, servicii web ale UE sigure si fara frontiere si piete de continut digital) care sa beneficieze de niveluri ridicate de securitate si incredere, de un cadru echilibrat de reglementare cu regimuri clare de drepturi, de consolidarea licentelor multiteritoriale, de protectie si remuneratie adecvate pentru detinatorii de drepturi si de un sprijin activ in vederea digitalizarii bogatului patrimoniu cultural european si a modelarii guvernantei globale a Internetului;
? reformarea fondurilor destinate cercetarii si inovarii si cresterea sprijinului in domeniul TIC, astfel incit atu-urile tehnologice ale Europei in domenii strategice sa fie consolidate si sa se creeze conditiile ca IMM-urile care inregistreaza niveluri ridicate de crestere sa devina lideri pe pietele emergente si sa stimuleze inovarea in domeniul TIC in toate sectoarele de activitate;
? promovarea accesului la Internet si adoptarea acestuia de toti cetatenii europeni.
La nivel national, statele membre vor trebui:
? sa elaboreze strategii operationale privind Internetul de mare viteza si sa orienteze fondurile publice, inclusiv cele structurale, spre domeniile care nu sunt acoperite integral de investitiile private;
? sa stabileasca un cadru juridic pentru coordonarea lucrarilor publice astfel incit costurile pentru dezvoltarea retelelor sa se reduca;
? sa promoveze dezvoltarea si utilizarea unor servicii online moderne si accesibile (de exemplu, e-guvernare, servicii de asistenta medicala online, casa inteligenta, competentele informatice, securitatea).

Scopul este sprijinirea tranzitiei catre o economie eficienta in ceea ce priveste utilizarea resurselor si cu emisii reduse de dioxid de carbon. Obiectivul este de a decupla cresterea noastra economica de utilizarea resurselor si de consumul de energie, de a reduce emisiile de CO2, de a creste competitivitatea si de a promova o securitate energetica sporita.
La nivelul UE, Comisia va depune eforturi pentru:
? mobilizarea instrumentelor financiare ale UE (de exemplu, fondurile pentru dezvoltare rurala, fondurile structurale, programul cadru pentru C-D, retelele transeuropene, BEI), ca parte a unei strategii solide de finantare, care imbina finantarea UE cu finantarea publica nationala si cu cea privata.
? consolidarea unui cadru de utilizare a instrumentelor de piata (de exemplu, certificate de emisii, reforma impozitarii energiei, cadrul privind ajutoarele de stat, incurajarea unei utilizari mai extinse a achizitiilor publice ecologice);
? prezentarea de propuneri pentru modernizarea si decarbonizarea sectorului transporturilor, contribuind, astfel, la cresterea competitivitatii. Acest lucru poate fi realizat printr-un ansamblu de masuri, de exemplu masuri de infrastructura precum dezvoltarea rapida a unor infrastructuri de retea de mobilitate electrica, gestionarea eficienta a traficului, logistica mai performanta, urmarirea reducerii emisiilor de CO2 pentru autovehiculele rutiere, pentru sectoarele aviatiei si maritim, inclusiv lansarea unei initiative majore privind automobilele ecologice europene, care va contribui la promovarea noilor tehnologii, inclusiv a autovehiculelor electrice si hibride, printr-o combinatie de masuri de sprijin care cuprind cercetarea, stabilirea unor standarde comune si dezvoltarea infrastructurii necesare;
? accelerarea punerii in aplicare a unor proiecte strategice cu o valoare adaugata ridicata pentru Europa, in vederea eliminarii principalelor blocaje, in special in sectiunile transfrontaliere si nodurile intermodale (orase, porturi, platforme logistice);
? finalizarea pietei interne a energiei si punerea in aplicare a planului privind tehnologiile energetice strategice (SET). In acest sens, promovarea surselor regenerabile de energie constituie, de asemenea, o prioritate;
? prezentarea unei initiative privind evolutia retelelor europene, inclusiv a retelelor transeuropene de energie, catre o super-retea europeana, „retele inteligente“ si interconectarea, in special a surselor regenerabile de energie, la retea (cu sprijinul fondurilor structurale si al BEI). In acest sens, este necesara promovarea proiectelor de infrastructura de importanta strategica majora pentru UE in zona baltica, in Balcani, in regiunea mediteraneana si in Eurasia;
? adoptarea si implementarea unui Plan de actiune revizuit privind eficienta energetica si promovarea unui program substantial in domeniul utilizarii eficiente a resurselor (sprijinind atit IMM-urile, cit si gospodariile) prin utilizarea fondurilor structurale si a altor tipuri de fonduri in vederea mobilizarii de noi finantari prin intermediul modelelor existente si foarte eficace de scheme de investitii inovatoare. Aceasta masura ar trebui sa determine modificari ale modului de consum si de productie;
? stabilirea unei viziuni privind modificarile structurale si tehnologice necesare pentru a face tranzitia catre o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon, eficienta din punctul de vedere al utilizarii resurselor si rezistenta la schimbarile climatice pina in 2050, fapt care va permite UE sa isi atinga obiectivele privind reducerea emisiilor si biodiversitatea.
La nivel national, statele membre vor trebui:
? sa elimine treptat subventiile daunatoare mediului, facind exceptii doar in cazul persoanelor defavorizate;
? sa dezvolte infrastructuri energetice si de transport inteligente, modernizate si complet interconectate si sa utilizeze pe deplin TIC;
? sa asigure implementarea coordonata a proiectelor de infrastructura, in cadrul retelei centrale a UE, care contribuie in mod decisiv la eficacitatea sistemului de transport al UE, in ansamblul sau;
? sa se concentreze asupra dimensiunii urbane a transporturilor, responsabile de o mare parte din emisiile generate si din congestiile retelelor;
? sa utilizeze reglementarea, dezvoltind standarde de performanta energetica in constructii si instrumente de piata precum impozitarea, subventiile si achizitiile publice pentru a reduce consumul de energie si de resurse si sa utilizeze fondurile structurale pentru a investi in constructia de cladiri publice eficiente din punct de vedere energetic si intr-o reciclare mai eficienta;
? sa stimuleze instrumente care permit economisirea de energie si care ar putea creste eficienta in sectoarele mari consumatoare de energie, precum cele bazate pe folosirea TIC.

„O politica industriala adaptata erei globalizarii“
Industria si mai ales IMM-urile au fost grav afectate de criza economica si toate sectoarele se confrunta cu provocarile generate de globalizare si de adaptarea proceselor lor de productie si a produselor lor la o economie cu emisii scazute de carbon. Impactul acestor provocari va fi diferit de la un sector la altul: in timp ce unele sectoare vor trebui sa se „reinventeze“, altele vor beneficia de noi oportunitati de afaceri create de aceste provocari. Comisia va colabora strins cu partile interesate din diverse sectoare (cu intreprinderile, cu sindicatele, cu mediul academic, cu ONG-urile, cu organizatiile de consumatori) si va elabora un cadru pentru o politica industriala moderna, care sa ghideze si sa ajute industria pentru a fi in masura sa faca fata acestor provocari, sa promoveze competitivitatea sectorului industriei primare, al productiei si al serviciilor din Europa si sa le ajute sa valorifice oportunitatile create de globalizare si de economia ecologica. Cadrul va viza toate elementele lantului de valori din ce in ce mai international, de la accesul la materii prime la serviciile postvinzare.
La nivelul UE, Comisia va depune eforturi pentru:
? stabilirea unei politici industriale care sa creeze conditiile cele mai favorabile pentru a mentine si a dezvolta o baza industriala puternica, competitiva si diversificata in Europa, precum si pentru a sprijini tranzitia sectoarelor de productie catre o utilizare mai eficienta a energiei si a resurselor;
? imbunatatirea mediului de afaceri, in special pentru IMM-uri, inclusiv prin reducerea costurilor de tranzactie aferente desfasurarii unei activitati economice in Europa, prin promovarea clusterelor si prin imbunatatirea accesului convenabil la finantare;
? promovarea restructurarii sectoarelor aflate in dificultate pentru orientarea acestora catre activitati de viitor, inclusiv prin redistribuirea rapida a competentelor catre sectoarele si pietele cu un ritm alert de crestere si prin acordarea de sprijin prin intermediul sistemului de ajutoare de stat de care dispune UE si/sau prin Fondul de ajustare la globalizare;
? promovarea tehnologiilor si a metodelor de productie care reduc utilizarea resurselor naturale si sporesc investitiile in patrimoniul natural al UE;
? promovarea internationalizarii IMM-urilor;
? asigurarea faptului ca retelele de transport si de logistica permit industriei din toata Uniunea sa beneficieze de acces efectiv pe piata unica si, intr-un context mai larg, pe piata internationala;
? dezvoltarea unei politici spatiale eficace care sa puna la dispozitie instrumentele necesare depasirii unor provocari-cheie la nivel mondial si care sa obtina rezultate, in special in ceea ce priveste programele Galileo si GMES;
? revizuirea reglementarilor in vederea sprijinirii tranzitiei sectoarelor serviciilor si productiei catre o utilizare mai eficienta a resurselor, inclusiv printr-o reciclare mai eficienta; imbunatatirea modului in care sunt definite standardele europene, astfel incit standardele europene si internationale sa stimuleze competitivitatea pe termen lung a industriei europene;
? reinnoirea strategiei UE de promovare a responsabilitatii sociale a intreprinderilor.
La nivel national, statele membre vor trebui:
? sa imbunatateasca mediul de afaceri, in special pentru IMM-urile inovatoare, inclusiv prin achizitii publice menite sa sprijine initiativele care incurajeaza inovarea;
? sa amelioreze conditiile de asigurare a respectarii drepturilor de proprietate intelectuala;
? sa reduca sarcina administrativa a societatilor si sa amelioreze calitatea legislatiei in domeniul afacerilor;
? sa colaboreze strins cu partile interesate din diverse sectoare (intreprinderi, sindicate, mediul academic, ONG-uri, organizatii de consumatori) pentru a identifica blocajele si a dezvolta o analiza comuna cu privire la modalitatile de a mentine o baza industriala si de cunoastere solida si de a plasa UE intr-o pozitie de lider in ceea ce priveste dezvoltarea durabila la nivel mondial.