Parteneriat romano-norvegian pentru bazinul hidrografic Mures

Parteneriat romano-norvegian pentru bazinul hidrografic Mures
Un proiect unic pe tara se deruleaza pe riul Tirnava Mica, pe baza unui parteneriat romano-norvegian. Proiectul romano-norvegian Îmbunatatirea managementului resurselor de apa din bazinul hidrografic Mures are o valoare de aproape 1,5 milioane de euro, din care 80 la suta este finantare nerambursabila din fonduri norvegiene, in cadrul Mecanismului de finantare pentru Spatiul Economic European. Proiectul, avind o durata de implementare de 24 de luni, vizeaza intarirea abilitatii autoritatilor romane de a contribui la protectia mediului prin asigurarea utilizarii durabile a resurselor de apa in bazinele hidrografice. În acest sens, sunt necesare instrumente care sa cuantifice impactul antropic asupra regimului hidrologic in prezent si viitor si prin care sa se imbunatateasca managementul integrat al apei la nivel de bazin hidrografic. Bazinul hidrografic Tirnava Mica a fost ales ca bazin-pilot reprezentativ pentru indeplinirea obiectivelor proiectului.
Principalul obiectiv al acestui proiect consta in realizarea unei metodologii si a unui set de instrumente operabile cu ajutorul carora sa se poata asigura managementul durabil al resurselor de apa in bazinul hidrografic Tirnava Mica. Totodata, se vor achizitiona si instala echipamente specifice de monitorizare precum statii automate (niveluri, debite, precipitatii), senzori pentru masuratori de nivel ape subterane si echipamente IT. Ca urmare a implementarii proiectului, vor fi formulate recomandari privind strategia optima a managementului resurselor de apa bazate pe compararea simularilor predictive ale modelelor hidrologice cu scenariile schimbarilor climatice utilizate si o metodologie pentru teritoriul Romaniei.

Intensificarea cheltuielilor pentru infrastructura energetica
Potrivit unui raport al Fundatiei Climatice Europene, lansat la Bruxelles, gospodariile din UE pot economisi circa 1500 de euro anual daca emisiile de gaze cu efect de sera vor scadea cu 80 – 95 la suta pina in anul 2050. Raportul arata ca emisiile de dioxid de carbon se pot reduce cu 80 la suta pina in 2050 doar daca productia de energie isi va neutraliza amprenta de carbon. „Beneficiile echivaleaza cu un cost mai mic la energie cu 350 de miliarde de euro pe an, pina in 2050, sau 1500 de euro pe an pe gospodarie“, se arata in document.
Raportul releva ca Uniunea Europeana trebuie sa isi dubleze cheltuielile pentru infrastructura energetica pina in 2025 si sa-si accelereze eforturile de crestere a eficientei energetice pentru a atinge obiectivul reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera cu cel putin 80 la suta pina la jumatatea secolului, noteaza European Voice. Raportul arata ca UE nu va putea sa reduca emisiile de gaze cu 80 – 95 la suta pina in 2050 in comparatie cu nivelurile din 1990 – obiectiv adoptat de liderii UE anul trecut – daca nu va lua masuri drastice de limitare a folosirii combustibililor fosili in urmatorii 10 – 15 ani. Cercetatorii din acest domeniu au ajuns la concluzia ca, in comparatie cu anul 2005, cind erau de 28 de miliarde de euro, cheltuielile pentru infrastructura energetica vor ajunge la un nivel cuprins intre 58 de miliarde euro si 71 de miliarde euro in anul 2025. Documentul evidentiaza in mod detaliat ce ar insemna trecerea de la o productie energetica bazata pe carbune, petrol si gaze la energii regenerabile:
? Europa ar avea nevoie de panouri solare cu o suprafata insumind 5000 de kilometri patrati pina in anul 2050, acoperind aproape a mia parte din teritoriul UE; circa 100 000 de turbine eoliene ar trebui sa fie montate sau inlocuite in urmatorii 40 de ani;
? o oferta de energie mai putin poluanta ar face din automobilele electrice o alternativa mai atractiva, numarul acestora putind ajunge la 200 de milioane pina in anul 2050;
? un rol mai redus al energiilor regenerabile ar spori importanta centralelor nucleare; daca UE va obtine din surse regenerabile in anul 2050 o proportie de 40 la suta din energia sa, peste 100 de centrale nucleare ar trebui sa fie construite inainte de anul 2040, pentru a decarboniza oferta de energie electrica.
Raportul evidentiaza, de asemenea, ca schema de tranzactionare a emisiilor de gaze (ETS), ce acopera aproape jumatate din emisiile de gaze in Europa, nu este suficienta pentru a oferi stimulente pentru investitiile in tehnologiile cu consum redus de carbon.