Agora inginereasca

„In absenta unei viziuni strategice, este iluzorie solutionarea gravelor probleme din energetica“
Convorbire cu prof. univ. dr. ing. Aureliu Leca, membru titular al Academiei de Stiinte Tehnice din Romania

Teodor Brates: Pentru pagina speciala din Univers ingineresc consacrata unor convorbiri cu personalitati din lumea stiintei si tehnicii, va solicitam – si pe dvs. – sa va expuneti punctele de vedere asupra unor teme de interes major. Intrucat sunteti binecunoscut ca un specialist de marca in domeniul energeticii, va propunem – pentru inceput – o rapida trecere in revista a preocuparilor de ordin strategic ale UE – din care si noi facem parte – in vederea solutionarii problematicii complexe din acest domeniu.
Aureliu Leca: Raspund bucuros solicitarii dvs. precizand, de la inceput, ca avem de-a face cu un proces evolutiv menit sa aprofundeze diverse aspecte ale unei activitati care, intr-adevar, se concretizeaza printr-o complexitate deosebita.

T.B.: Da, este un proces care s-a declansat odata cu crearea nucleului viitoarei Uniuni Europene, respectiv cu uniunea carbunelui si otelului intre Franta si Germania Federala. Dar, va propun sa ne concentram asupra unor actiuni mai apropiate de zilele noastre.
A.L.: De acord. Atunci, sa reamintim ca in anul 2000 a fost emisa Cartea Verde – catre o strategie europeana a securitatii de alimentare cu energie, prevazandu-se faptul ca dependenta energetica de sursele externe va fi de la 50% in 2000, la 70% in 2030. In martie 2006, in acelasi document, Cartea Verde, se stabileste Strategia europeana pentru o energie durabila, competitiva si sigura. In luna ianuarie 2007 s-a prezentat Raportul Politica in domeniul energiei pentru Europa, necesitatea unei noi politici in domeniul energiei. In fine, in martie 2007 este consemnata o Strategie integrata pentru energie si schimbari climatice pentru Europa cu obiectivele 20/20/20.
Doua au fost si sunt tintele principale: una strategica privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera (GES) cu 20% pana in 2020 fata de 2005, respectiv limitarea incalzirii globale la 2°C in plus fata de era pre-industriala. Instrumentul principal al UE in combaterea schimbarilor climatice este politica energetica. A doua tinta vizeaza suportul, si anume: cresterea cu 20% a ponderii surselor energetice regenerabile (SRE) in consumul total energetic pana in anul 2020, precum si a eficientei energetice cu 20% tot pana in anul 2020.

T.B.: Prin urmare, dispunem de repere esentiale si pentru ceea ce s-ar cuveni sa se intample in Romania. Din aceasta perspectiva, retinem ideea pe care dvs. ati expus-o public privind crearea unei institutii abilitate sa coordoneze, intr-o viziune strategica, procesul de modernizare a energeticii romanesti. Ne referim la propunerea pe care ati facut-o privind crearea Institutului National de Planificare Strategica.
A.L.: Aflat in subordonarea Parlamentului, ca entitate non-politica, alcatuita din profesionisti, rolul acestui institut ar consta in elaborarea strategiei de dezvoltare economica si sociala a Romaniei si de urmarire a modului in care se va concretiza. Lipsa unei astfel de institutii este de natura sa agraveze prezentul declin economic si social, in care sectorul energie – mediu are o importanta vitala, de infrastructura strategica. De asemenea, se impune infiintarea Ministerului Energiei si Resurselor (si Mediului) ca structura guvernamentala. Responsabilitatile ministerului ar viza: elaborarea strategiei si politicilor energetice nationale, a politicii in domeniul resurselor energiei primare, utilizarii surselor regenerabile de energie, a producerii si utilizarii eficiente a energiei, impactului energiei asupra mediului. Ideea principala este subordonata necesitatii de a se regandi strategia nationala in domeniile energie si mediu pe perioada 2010 – 2020 (in corelare stransa cu obiectivele Strategiei Europa 2020). O strategie comuna energie – mediu, axata pe ultimele reglementari ale UE este mai mult decat o prioritate nationala de moment. Ea vizeaza insusi viitorul tarii.

T.B.: Intrucat nimic nu poate functiona fara un mecanism legislativo-institutional adecvat, va rugam sa va prezentati opiniile si in aceasta privinta.
A.L.: Cu placere. Pentru ca tot vorbim despre prioritati, mentionez, inainte de toate, ca o necesitate imperioasa, consolidarea ANRE sub aspectul autonomiei competentelor, independentei financiare si a deciziilor, profesionalismului si numirii personalului. De asemenea, se impune corectarea reglementarilor privind cogenerarea, preturile reglementate ale energiei electrice, preturile energiei termice. Nu mai putin importante sunt controlul si etica pietei energiei, adica un proces extrem de dificil, dar necesar. Reglementarea introducerii tarifului binom pentru energie termica si gaze naturale, precum si separarea stabilirii costurilor cu energia de sistemul de protectie sociala (protectie sociala prin pretul energiei), reprezinta alte cerinte esentiale. De asemenea, nu exista inca un program national ferm de reabilitare termica a cladirilor. In prezent, doar 1% dintre cladiri sunt reabilitate. In context, sa nu uitam ca sectorul cladirilor reprezinta 40% din consumul final de energie, fiind cea mai importanta sursa de economie energetica la nivel national. Asadar, finantarea reabilitarii reprezinta o problema fundamentala, fiind determinant, in acest sens, rolul statului. Totodata, trebuie sa devina un proces realist, controlabil – nu doar o speculatie teoretica – promovarea cogenerarii de inalta eficienta, conform reglementarilor UE. Majoritatea centralelor de cogenerare existente sunt neeconomice, sunt subventionate, se afla in colaps financiar, nu se califica potrivit normelor UE. Practic, nu exista o politica nationala in domeniul cogenerarii si incalzirii centralizate, in domeniul energeticii urbane.

T.B.: Din remarcile dvs. rezulta ca este imperios necesara o coordonare reala a diverselor componente ale sistemului energetic, tot in directa subordonare cu viziunea strategica pe care o clamati.
A.L.: Este „miezul“ unei astfel de viziuni. Bunaoara, pe aceeasi „linie de gandire“, problemele de energie termica din Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice (ANRSC) trebuie sa revina la Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), pentru o politica unitara si coerenta. Apoi, concesionarea cu aport de investitii a sistemelor urbane de cogenerare si incalzire centralizata se cere subordonata masurilor indreptate spre atragerea de investitii private in constructia de centrale noi de cogenerare de inalta eficienta.

T.B.: Va propunem sa mai insistam putin asupra aspectelor de ordin social, fie si numai din pricina faptului ca, de multe ori, nu se tine seama in suficienta masura de finalitatea masurilor de ordin economic si institutional.
A.L.: Incontestabil, reconsiderarea sistemului de protectie sociala reprezinta un imperativ, nu o chestiune facultativa. Actualul sistem este fragmentat, autoritatea este dispersata, subventiile multiple complica situatia, iar sprijinul financiar nu se adreseaza, in special, celor saraci. Implementarea unui sistem unitar de asistenta sociala pentru energie, in vederea ameliorarii suportabilitatii costurilor in cazul categoriilor vulnerabile de consumatori reprezinta o cerinta de prim ordin. Trebuie, desigur, definita si conditia consumatorului vulnerabil. Mai subliniez ca se impune separarea clara a competentelor si responsabilitatilor ANRE de cele ale Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale. Am in vedere o politica bazata pe interactiunea a trei elemente: tarife, saracie si utilizarea energiei.

T.B.: Revenind la aspectele legate de sectorul energetic propriu-zis, va rugam sa va expuneti opinia asupra unor teme care framanta largi segmente ale populatiei. In primul rand, este vorba despre energetica nucleara.
A.L.: Pe scurt, as remarca cerinta de a se incheia un acord pentru dezvoltarea unitatilor 3 si 4 de la Cernavoda.

T.B.: Credem ca in acest fel ati atins esenta temei respective. Mi-as ingadui sa va mai solicit opinia in legatura cu cele doua preconizate companii nationale.
A.L.: In aceasta privinta, consider ca se impune regandirea intregului mod de restructurare a sectorului de producere a energiei electrice, intrucat solutia de oligopol are importanta doar pe plan local.

T.B.: In incheiere, o tema mult mai cuprinzatoare, si anume cea a raportului dintre energie si mediu.
A.L.: In aceasta privinta, consider oportuna crearea unui organism national pentru gestionarea pachetului energie – schimbari climatice din punctul de vedere al reducerii emisiilor de GES prin schemele ETS (marii poluatori) si non-ETS (micii poluatori: constructii, transporturi, agricultura, deseuri). Deci, desi emisiile de GES rezulta din, practic, toata economia si din toate sectoarele de activitate, nu exista deocamdata o coordonare unitara si eficienta. Apoi devine necesara internalizarea costului emisiilor la marii poluatori (cresterea pretului energiei electrice la centralele termoelectrice dupa 2013). Mi-as mai permite sa formulez o concluzie-sinteza la temele abordate. Factorii decizionali in domeniu trebuie sa actualizeze Strategia Nationala de Cercetare-Dezvoltare-Inovare (CDI) si incadrarea acesteia in realitatile economice si perspectiva evolutiei Romaniei. Trebuie spus ca CDI au devenit astazi in lume o forta de progres economic. Cheltuielile CDI pe plan mondial s-au dublat in perioada 1996 – 2007, ceea ce este de natura a pune in evidenta si un obiectiv pentru preconizata strategie. Finantarea adecvata a CD la minimum 1% din PIB (de la bugetul national), plus 2% din PIB (de la sectorul privat) constituie o solutie fezabila. Astazi, CD sunt subfinantate (sub 0,2% din PIB). Romania ocupa unul dintre ultimele locuri in lume privind CDI. Pe un plan mai larg, se cuvine spus ca elaborarea Strategiei Sectoriale CDI Energie – Mediu pe tematica rezultata din interesul national poate si trebuie sa reprezinte un demers, la randul lui, cu adevarat national. Din acest unghi de vedere, respectivul demers trebuie deschis tuturor entitatilor, sa se bazeze pe criterii obiective si sa motiveze personalul. Toate aceste elemente se cer abordate intr-o viziune sistemica deoarece, in caz contrar, riscam sa repetam multe dintre greselile care au costat atat de mult in trecutul mai apropiat sau mai indepartat. Si, nu in ultima instanta, mentionez ca incadrarea Romaniei in Planul UE de Tehnologii Energetice Strategice, conceput pe 6 initiative prioritare (energie eoliana, solara, bioenergie, captarea si stocarea CO2, retele electroenergetice inteligente, fisiune nucleara sustenabila), reprezinta un obiectiv de prim ordin.