Europa 2020 – o strategie a dezvoltarii bazate pe cunostinte, cercetare si inovare

Recent, am participat, ca invitat, la o interesanta dezbatere pe tema modului in care Strategia Europa 2020 ne poate ajuta, pe noi, romanii, sa acceleram procesul de integrare, sa avansam pe calea progresului prin cunoastere, cercetare si inovare. Dezbaterea s-a inscris in ciclul de analize initiat de Asociatia Generala a Economistilor din Romania, in vederea elaborarii unui Proiect National de Modernizare Economica si Sociala a tarii noastre. In cele ce urmeaza, doresc sa prezint cititorilor unele elemente extrem de importante rezultate din dezbateri si, evident, punctele de vedere personale in legatura cu o tema pe care o consider vitala.
Sa invatam din erori
Sa incepem cu aruncarea unei priviri asupra cauzelor care au determinat esecul unui demers anterior, si anume cel reprezentat de Strategia Lisabona 2010, respectiv neatingerea tintelor referitoare la situarea UE pe primul loc in lume in privinta productivitatii, a competitivitatii. Una dintre explicatii consta in ratarea tintei privind alocarea a 3% din PIB, pe ansamblu si pe fiecare stat membru in parte, pentru cercetare si inovare. O sinteza a cauzelor respectivului esec a fost prezentata de presedintele Comisiei Europene, J. M. Barroso. El a mentionat urmatoarele: • disponibilitatea redusa a finantarii; • brevetele costisitoare; • absenta unui sistem legislativ si fiscal functional; • proceduri si reglementari invechite; • elaborarea lenta a standardelor; • slabiciuni ale sistemelor publice de educatie si inovare; • ratarea folosirii achizitiilor publice pentru programe strategice; • fragmentarea eforturilor.
La randul sau, Máire Geoghegan-Quinn, comisar european pentru cercetare, inovare si stiinta, declara, in martie 2011: „Statele membre trebuie sa analizeze cu realism punctele forte si sa-si corecteze punctele slabe din sistemele nationale de cercetare-dezvoltare si inovare pentru ca ele sunt piloni importanti ai succesului Strategiei Europa 2020“.
Obiectivele specifice ale cresterii inteligente – miezul Strategiei Europa 2020 – sunt:
• Imbunatatirea calitatii sistemelor de invatamant;
• Cresterea performantei in cercetarea stiintifica;
• Promovarea inovarii si transferului de cunoastere;
• Folosirea tehnologiilor informatiei si comunicatiilor;
• Transpunerea ideilor inovative in noi produse si servicii, care genereaza crestere economica, locuri de munca de calitate;
• Raspunsuri la provocarile cu care se confrunta societatea europeana si mondiala;
• Dezvoltarea spiritului antreprenorial inovativ prin suport financiar corespunzator;
• Raspuns la nevoile utilizatorilor si la oportunitatile pietei.
In ordinea de idei generata de aceste obiective se inscriu si consideratiile comisarului european pentru cercetare, inovare si stiinta, exprimate in urmatoarea formulare: „Investitiile in cercetare si inovare sunt singura si ultima cale inteligenta de iesire din criza, cale care permite o crestere durabila si echitabila din punct de vedere social. Pachetul european de investitii in CDI va contribui la crearea de noi produse si servicii, la o Europa mai competitiva si mai ecologica si la o societate mai buna, cu o calitate a vietii mai inalta. Vom oferi cercetatorilor si inovatorilor 6,4 miliarde de euro pentru proiecte foarte importante, axate pe provocari economice si sociale majore: schimbarile climatice, energie si securitate alimentara, sanatate si imbatranirea populatiei.“ De aici decurg si obligatii caracteristice Romaniei, astfel incat sa nu mai fie contributor net la Fondurile Europene de Cercetare-Dezvoltare.

Fara tinte ambitioase, rezultatele vor fi nule
Este de retinut, de asemenea, ca, la nivelul Comisiei Europene, s-a lansat o dezbatere publica asupra aspectelor esentiale de care trebuie sa se tina seama in cazul viitoarelor programe de finantare a cercetarii si inovarii in UE. Aceste programe vor face parte din propunerile Comisiei pentru urmatorul cadru financiar multianual (CFM), care urmeaza sa fie prezentat in iunie 2011.
In consecinta, propunerile specifice de programe de finantare ar trebui adoptate pana la sfarsitul lui 2011. Comunitatea cercetarii, cea de afaceri, cea a administratiei publice si cea a societatii civile, precum si cetatenii sunt chemati, astfel, sa se angajeze in aceasta dezbatere importanta.
Se cere constientizat faptul ca indeplinirea obiectivelor cresterii inteligente, durabile si favorabile incluziunii sociale, continute de Strategia Europa 2020, depinde – in mod decisiv – de cercetare si inovare, ca factori motori esentiali ai prosperitatii sociale si economice si ai sustenabilitatii mediului. Intentii bune, inscrise in documente, in ceea ce priveste participarea Romaniei la Spatiul European de Cercetare, au fost si in trecut. Important este ca, in prezent si viitor, sa se gaseasca acele mecanisme care sa transpuna in realitate respectivele intentii.
Pentru corecta intelegere a tematicii abordate este necesar sa se tina seama de o serie de fapte si date, in primul rand de decizia Comisiei Europene de a aloca aproape 6,4 miliarde de euro pentru cercetare si inovare. Este cel mai mare pachet de acest gen care a existat vreodata si vizeaza o gama larga de discipline stiintifice, domenii de politici publice si sectoare comerciale. Aceasta finantare are ca scop sa duca mai departe frontierele stiintei, sa contribuie la cresterea competitivitatii Europei si sa ajute la solutionarea unor provocari majore, precum schimbarea climatica, siguranta aprovizionarii cu energie si cu alimente, sanatatea si imbatranirea populatiei. Se apreciaza ca, din acest pachet, vor primi finantare circa 16 000 de participanti din organizatii de cercetare, universitati si industrie, inclusiv aproximativ 3000 de IMM.
Se apreciaza ca fondurile alocate vor permite si crearea a peste 165 000 de locuri de munca. Este vorba despre o investitie pe termen lung intr-o Europa mai inteligenta si mai durabila, ceea ce reprezinta un element-cheie in cadrul Strategiei Europa 2020 a UE si, in special, al initiativei O Uniune a inovarii.

Initiativa europeana emblematica O Uniune a inovarii, pe care comisarul Máire Geoghegan-Quinn a lansat-o in toamna anului 2010, este nucleul Strategiei Europa 2020 si are ca scop stimularea intregului lant al inovarii, „de la cercetare la comertul cu amanuntul“, unind cercetarea stiintifica de nivel mondial cu o economie a inovarii („i-conomy“).
Se poate aprecia ca desfasurarea consultarilor asupra principalelor imbunatatiri care trebuie aduse finantarii cercetarii si inovarii in UE, lansate de catre Comisia Europeana, va facilita nu numai participarea la programe, ci va contribui si la cresterea impactului stiintific si economic al cercetarii, la ameliorarea raportului calitate-pret.
In acest sens, s-a propus Cadrul strategic comun inclus in Cartea Verde, care va acoperi actualul Program-cadru pentru cercetare (PC7), Programul-cadru pentru inovare si competitivitate (CIP) si aria de activitate a Institutului European de Inovare si Tehnologie (EIT), ceea ce va conduce la crearea unui set coerent de instrumente pe parcursul intregului „lant al inovarii“, incepand de la cercetarea de baza si pana la introducerea pe piata a produselor si serviciilor inovative, inclusiv sustinerea inovarilor netehnologice, cum sunt, de pilda, cele din domeniul proiectarii sau marketingului.
Cadrul strategic comun combina mai multe aspecte esentiale:
• Dotarea UE cu o baza stiintifica de talie mondiala;
• Stimularea competitivitatii in toate domeniile;
• Solutionarea unor provocari importante, cum ar fi schimbarile climatice, utilizarea eficienta a resurselor, securitatea energetica si siguranta alimentara, sanatatea si imbatranirea populatiei;
• Un grad mai mare de atractivitate a fondurilor UE pe care participantii sa le poata accesa mai usor, de exemplu prin intermediul unui punct unic de acces, cu instrumente IT comune, ori prin intermediul unui „ghiseu unic“, unde participantii pot primi consultanta si asistenta pe tot parcursul procesului de finantare;
• Procedurile contabile, legate de utilizarea fondurilor primite, vor fi mult mai simple si mai coerente, incluzandu-se, de pilda, posibilitatea de a se recurge mai frecvent la platile forfetare.
Dupa cum se poate vedea, toate aceste aspecte se conexeaza organic, interconditionandu-se reciproc.
In urma consultarii publice, Comisa va organiza, la 10 iunie, o mare conferinta de inchidere, cu ocazia careia se va anunta si denumirea noului cadru strategic. Comisia va prezenta, inainte de sfarsitul anului 2011, o propunere legislativa privind cheltuielile in domeniul cercetarii si inovarii, in cadrul viitorului buget de dupa 2013 al UE.

De asemenea, Cartea Verde a Comisiei pune bazele unui proces mai amplu de simplificare a normelor si procedurilor. Toate aceste schimbari urmaresc sa exploateze la maximum contributia finantarii cercetarii si inovarii in UE in cadrul initiativei O Uniune a inovarii si al Strategiei Europa 2020. Partile interesate trebuie sa isi transmita contributiile pana la data de 20 mai 2011.
Comisarul european pentru cercetare si inovare, Máire Geoghegan-Quinn, a declarat, in legatura cu acest subiect: „Scopul nostru este sa utilizam cat mai bine fiecare euro investit de UE in cercetare si inovare. Dorim sa aratam in mod clar cat de mare este potentialul fondurilor UE de a stimula cresterea economica, de a crea noi locuri de munca si de a ameliora calitatea vietii in Europa, in fata unor incercari dificile, precum schimbarile climatice, eficienta energetica si siguranta alimentara. Prin programe mai simple si mai coerente le vom face viata mai usoara cercetatorilor si inovatorilor – in special din IMM – vom atrage mai multi candidati si vom obtine rezultate si mai bune. Sper ca dezbaterile sa fie consistente si pline de creativitate, atat prin intermediul Internetului, cat si al retelelor sociale“.
Printre celelalte idei expuse in Cartea Verde se numara:
• Noi masuri de formare in comun a fondurilor nationale alocate de statele membre pentru cercetare;
• Legaturi mai bune cu finantarea din cadrul politicii de coeziune;
• Folosirea fondurilor UE pentru stimularea achizitiilor publice;
• Utilizarea mai frecventa a premiilor;
• Consolidarea rolului Consiliului European pentru Cercetare si a instrumentelor financiare, precum mecanismul de finantare cu partajarea riscurilor (RSFF), garantia de imprumut si investitiile de capital de risc;
• Crearea unui ansamblu de indicatori de performanta care sa masoare rezultatele finantarii cercetarii si inovarii de catre UE.

Este de subliniat ca Romania se afla foarte departe de tintele fixate in Strategia Europa 2020. In acest sens, merita citate consideratiile fostului comisar european, actual consilier prezidential, Leonard Orban: „Daca ne uitam la alocarile pentru sectorul cercetare-dezvoltare, care sunt undeva sub 1%, sau la problema abandonului scolar, cifra care este foarte departe de nivelul Uniunii si care a continuat sa creasca in acesti ani, daca ne uitam la rata de ocupare a fortei de munca, suntem foarte departe de tintele propuse de catre Uniunea Europeana“.
Pentru a aprecia unde ne aflam, merita sa reflectam si asupra urmatoarelor date:
• Cheltuielile publice de CD in Romania sunt de circa 3 ori mai reduse decat media UE;
• Cheltuielile CD din sectorul privat sunt de 7 ori mai reduse decat media UE;
• Capitalul de risc reprezinta, in Romania, sub 50% din media UE;
• Populatia cu varste cuprinse intre 30 – 34 de ani care are educatie tertiara completa reprezinta jumatate din media UE;
• Romania se afla pe ultimele locuri din Europa privind performanta in cercetare, daca luam ca reper publicatiile internationale, brevetele sau inovatiile, fapt ce afecteaza competitivitatea economica si tehnologica;
• Rata de absorbtie a fondurilor europene prin programul FP7 este extrem de redusa, Romania fiind contributor net la fondurile comunitare europene. Tara noastra nu are niciun grant castigat in competitiile finantate de European Research Council (ERC), nici in cazul schemei de finantare Advanced Research Grant, nici in cazul Starting Research Grant.
Departe de a fi epuizat problematica referitoare la importanta si rolul CDI in conturarea elementelor definitorii ale prezentului si ale viitorului previzibil, atat la nivel national, cat si la cel comunitar, aspectele abordate pot constitui – cel putin – sursa unor aprofundari sectoriale si globale, in spiritul cerintelor pe care, direct si indirect, le implica procesul de implementare a Strategiei Europa 2020. Daca dorim, cu adevarat, sa ne aducem fiecare, si la nivelul comunitatii noastre stiintifice, strict necesarele contributii la realizarea acestor obiective, se impune, inainte de toate, sa constientizam ca orice atitudine non-combat este nu numai reprobabila sub aspect moral, ci si contraproductiva din punct de vedere stiintific.
Supunand atentiei cititorilor elemente ale unei teme de o incontestabila importanta pentru prezent si viitor, sper ca se va contura si cadrul unei dezbateri profesioniste, la care invit sa participe toti colegii nostri din AGIR si ASTR.
In acelasi timp, data fiind necesitatea de a se asigura o cat mai larga reprezentativitate a participarii la dezbatere, se cere subliniat ca avem de-a face cu o tematica deosebit de interesanta, care poate constitui si obiectul unor investigatii comune, finalizate prin proiecte, propuneri si recomandari, ca efect al colaborarii – pe care o pot numi traditionala – dintre AGER si AGIR.

N.R.: Subtitlurile apartin redactiei