In 2011, pretul certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera a scazut la jumatate

Pretul certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera a scazut la jumatate comparativ cu 2009 – 2010, astfel ca Romania ar putea incasa doar 1,5 miliarde de euro din vanzarea surplusului de certificate, respectiv 50% din suma pe care ar fi putut sa o obtina in urma cu doi ani. Tara noastra dispune de un surplus de 300 milioane de certificate de emisii de gaze cu efect de sera, evaluate in urma cu doi ani la circa trei miliarde de euro. In 2011, pretul certificatelor a scazut la 5 – 6 euro pe unitate, fata de 10 euro in 2009 – 2010. Florentina Manea, director al Directiei Schimbari Climatice din Ministerul Mediului si Padurilor, a declarat, cu prilejul unui eveniment de specialitate, ca Romania negociaza vanzarea acestor certificate cu companii din tari care nu si-au indeplinit obligatiile din protocolul de la Kyoto, precum Japonia, Spania, Portugalia sau Canada. „Ar fi bine ca aceste certificate sa fie vandute pana in 2012, pentru ca nu se stie daca se vor reporta. Speram sa avem in perioada urmatoare o tranzactie concreta, sa ne alaturam Cehiei si Poloniei, care au reusit sa vanda certificate, in conditiile in care Rusia si Ucraina si-au pierdut credibilitatea dupa ce au folosit in alte scopuri bani astfel obtinuti, nu in proiecte de mediu“, a declarat Florentina Manea. Sumele astfel obtinute vor fi gestionate de Fondul pentru Mediu pentru sase categorii de proiecte, cu scopul de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera. Reamintim ca oficiali ai Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri estimau, in urma cu un an, ca ar putea strange pana la 2,5 miliarde de euro din comercializarea certificatelor.
ercetare, dezvoltare rurala. El a atras atentia asupra faptului ca obiectivele stabilite pentru regiunea Dunarii nu vor putea fi atinse decat prin educarea cetateanului, caruia sa ii fie transmise noi principii de gandire si actiune.
Prezentarea directorului general adjunct al Institutului Bancar Roman, prof. univ. Emil Dinga, coordonator al studiului Noua Strategie europeana pentru crestere economica si ocuparea fortei de munca (Europa 2020): obiective, instrumente de monitorizare a implementarii, resurse institutionale, recomandari de implementare, s-a centrat pe dimensiunea de sustenabilitate a obiectivelor comunitare pentru actualul deceniu. Dupa ce a definit conceptul, el a caracterizat paradigma actuala cu ajutorul a patru elemente: epuizarea resurselor naturale si deteriorarea mediului natural, aparitia unei hegemonii non-politice, generate de sfera economica, autonomizarea consumului si devalorizarea conditiei umane.
Viorel Dobrescu, director in Departamentul pentru Afaceri Europene, a prezentat o serie de corelatii intre Strategia Europa 2020 si Planul National de Reforma (PNR). El a remarcat caracterul ambitios al tintelor Romaniei, precum si echilibrul pe care PNR il stabileste, ca scenariu macro-economic pe termen mediu, intre punctul de pornire si asteptarile de devenire, ceea ce face ca obiectivele Romaniei sa fie realizabile. In acelasi timp, a aratat ca initiativele emblematice propuse la nivel european sunt destinate sa faciliteze atingerea obiectivelor nationale de reforma si a mentionat includerea Pactului Euro Plus in structura PNR.