Petru Ghenghea, 100 de ani de la nastere

Atheneul Roman a gazduit, in organizarea Asociatiei Generale a Inginerilor din Romania (AGIR), o emotionanta manifestare prilejuita de implinirea a 100 de ani de la nasterea lui Petru Ghenghea, cel care a infiintat prima orchestra de muzicieni amatori din Romania, devenita ulterior Orchestra Inginerilor. Concertul omagial a fost prefatat de cuvantul presedintelui AGIR, Mihai Mihaita, pe care-l redam in cele ce urmeaza.

O viata dedicata ingineriei si muzicii
Profesorul Petru Ghenghea a plecat dintre noi, dar spiritul lui ne aduna astazi aici. Va multumesc pentru prezenta.
Marturisesc, cu emotie, ca n-am puterea de evocare, capacitatea de redare a celor traite alaturi de maestru, dar si a celor aflate de-a lungul timpului. Ma incumet sa incep si sa spun ca, in urma cu 100 de ani, in zile zglobii de primavara, pe colinele domoale ale Husilor, in satul Putiseni, comuna Costesti, in familia invatatorilor Petru si Aglaia Ghenghea, se nastea Petru, al treilea dintre cei sase copii si primul dintre cei patru baieti. In familie el a primit si o educatie muzicala aleasa, ceea ce i-a marcat puternic intreaga viata. Dupa liceu, a urmat cursurile universitare pe care le-a inceput la Politehnica din Timisoara si, apoi, le-a finalizat la Politehnica din Bucuresti, unde a obtinut diploma de inginer electromecanic. In paralel, a urmat cursurile Conservatorului de Muzica din Timisoara, pe care le-a continuat la Academia Regala de Muzica din Bucuresti cu maestrul Dimitrie Dinicu la violoncel si cu maestrii George Georgescu si Constantin Silvestri la clasa de dirijat.
Ca inginer tanar, Petru Ghenghea a fost angajat prin concurs si a lucrat multi ani la Atelierele de Locomotive Grivita. In timpul liber, a activat in numeroase ansambluri de muzica de camera si ca membru al Orchestrei Cailor Ferate Romane, condusa de maestrul Theodor Rogalski.
In anul 1948, a imbratisat activitatea didactica la Institutul de Cai Ferate, iar din anul 1959 a trecut la Politehnica din Bucuresti unde, pe langa o rodnica activitate didactica, s-a remarcat si prin calitatile sale de cercetator, obtinand titlul de doctor cu o tema din domeniul feroviar. Manifestand un real talent pedagogic, a format numeroase generatii de specialisti, carora le-a insuflat dragostea pentru profesia aleasa si le-a trezit interesul pentru muzica.
A ramas fidel celei mai prestigioase institutii a tarii la acea vreme - dar nu si acum -, Calea Ferata Romana, cu care a continuat sa colaboreze si dupa pensionare in calitate de consilier.

Creatorul Orchestrei Inginerilor
Ca student, imi amintesc de stradania profesorului Ghenghea care - animat de convingerea ca intre stiinta, tehnica si muzica exista legaturi puternice - a luat initiativa infiintarii unei orchestre alcatuite din ingineri. Dupa o pregatire care a durat mai multi ani, a format Orchestra Inginerilor care, in anul 1956, a tinut primul concert. Intr-o perioada cu posibilitati culturale limitate, el are meritul de a fi atras oamenii catre muzica, sa faca muzica si sa asculte muzica.
Soarta a facut ca in viata mea sa fiu alaturi de aceasta orchestra cand am fost la conducerea Caii Ferate Romane si la cea a Regionalei de Cale Ferata Bucuresti, institutii care au tutelat multi ani Orchestra Inginerilor si, din 1990, in continuare, de cand functioneaza in cadrul AGIR.
De la inceput, orchestra a avut in componenta ei trei generatii de muzicieni, profesori, ingineri - cei mai multi fiind membri ai Orchestrei CFR si studenti la inginerie. Repertoriul abordat initial a fost, cu precadere, cel al preclasicilor, acea arta senina si echilibrata a secolului al XVIII-lea, accesibila instrumentistilor amatori si mult apreciata de iubitorii de muzica buna. In scurta vreme, Orchestra Inginerilor a devenit o prezenta activa si permanenta a vietii muzicale a Capitalei, avand cel putin doua aparitii pe an la Atheneul Roman, dar si la studioul de concerte al Radiodifuziunii, in sala AGIR si in alte locuri.
Curand, orchestra devine o formatie simfonica avand posibilitatea abordarii unui repertoriu specific, ceea ce a dus la remarcabile concerte cu piese clasice, romantice si contemporane. Prin cresterea nivelului calitativ al orchestrei, a devenit posibila colaborarea ei cu mari personalitati ale artei interpretative romanesti, dintre care amintesc: violonistii Lola Bobescu, Mihai Constantinescu, Varujan Cozghian, Cristina Anghelescu, Alexandru Tomescu, pianistii Maria Fotino, Valentin Gheorghiu, Nicolae Licaret si multi altii.
Critica muzicala de specialitate a apreciat concertele sustinute de Orchestra Inginerilor si a contribuit mult la ridicarea prestigiului ei. Maestrul Ghenghea s-a bucurat de prietenia si pretuirea mai multor mari compozitori romani, precum Wilhelm Berger si Dumitru Capoianu, care i-au incredintat lucrari ce au fost interpretate de Orchestra Inginerilor in premiera absoluta.
Neobosit organizator de evenimente muzicale, pe langa concertele periodice din marile sali ale Capitalei, a sustinut numeroase concerte in centre universitare si feroviare din tara si n-a uitat Husii, orasul sau de suflet, leaganul copilariei, iar dupa 1989 a organizat turnee in strainatate: Marea Britanie - doua turnee, Republica Moldova, Germania, Statele Unite ale Americii.
De neuitat in randurile reprezentantilor inginerilor din intreaga lume a fost concertul din aceasta sala, din anul 2000, dat cu ocazia sedintei Comitetului Executiv al Federatiei Mondiale a Organizatiilor Ingineresti. De neuitat a fost si concertul de la sala Radiodifuziunii din anul 2008 dat cu ocazia Adunarii Generale a Federatiei Europene a Organizatiilor Nationale Ingineresti.
Este frumos si emotionant ca, dupa atatia ani de la acest concert, dar si dupa cele sustinute in alte tari, sa auzi cuvinte de lauda din partea colegilor straini la adresa orchestrei, a creatorului si a dirijorului ei.
Aceste aprecieri nu sunt intamplatoare; Orchestra Inginerilor din Romania este un ansamblu unic din lumea stiintifica si tehnica de pretutindeni care innobileaza aceasta profesie si este firesc.

O istorie vie, o istorie traita
Spiritul de povestitor ce domina tara Moldovei se regaseste si la inginerul, profesorul universitar si muzicianul care, in multele noastre discutii, imi povestea cu amuzament ca certificatul sau de nastere are numarul 13, cel de botez la fel, ca si-a petrecut o parte din luna de miere intr-un hotel in camera cu numarul 13; in multe momente importante din viata s-a intalnit cu numarul 13, care intotdeauna i-a purtat noroc.
Cu mandrie amintirile sale se opreau asupra relatiilor apropiate cu celebrul dirijor Sergiu Celibidache incepute in anii studentiei la Politehnica din Bucuresti. Ei cantau impreuna in formatia condusa de inginerul Constantin Iarca. Aceasta legatura apropiata intre cele doua spirite inrudite, in folosul muzicii, a durat toata viata.
Cu multa duiosie povestea despre istoria vie, istoria traita in anii copilariei, perioada interbelica, personalitati cunoscute, despre razboi si bombardamentele care au distrus instrumentele orchestrei, despre perioada lunga si placuta de celibatar, casatoria tarzie si fericita, dar si despre durerea nemarginita, sincera provocata de pierderea sotiei.
Asistam neputincios si ii priveam lacrimile curgand. Era o comoara de delicatete, de omenie, dar, cu toata povara varstei, entuziast si autoritar.
De neuitat pentru mine este o discutie cu profesorul, avuta in aceasta sala, cand nu mai dirija dar, pentru ca nu concepea expectativa, superviza cu pasiune neclintita, cu exigenta activitatea orchestrei. M-a mangaiat pe obraz si mi-a zis „draga, sa atingi varsta mea“ - avea 95 de ani. Aceasta scena a fost imortalizata intr-o fotografie la care ma uit des, cu drag, admiratie si recunostinta.
Ca o recunoasterea a meritelor sale, maestrului Petru Ghenghea i s-au conferit multe diplome si medalii, dintre care mentionez doar: titlul de Cetatean de onoare al orasului Husi si Meritul Cultural in Grad de Cavaler, acordat de presedintele Romaniei.
In anul 2006, la varsta de 93 de ani, cand a hotarat sa se retraga din activitatea de dirijat, profesorul Petru Ghenghea, a predat bagheta inginerului Andrei Iliescu, membru al orchestrei, in care si-a pus intreaga speranta. Profesorul nu s-a inselat pentru ca urmasul sau conduce mai departe, cu competenta si daruire, destinele orchestrei, cinstind favoarea increderii.
In activitatea sa muzicala, profesorul Petru Ghenghea s-a sprijinit si a fost ajutat de membrii orchestrei care, pe langa profesia de inginer, fac, din pasiune, muzica - violon d´Ingres - cum se spune, iar orchestra din care fac parte este un ansamblu apreciat.
S-a mai sprijinit si pe un public fidel si statornic, iubitor de muzica. El considera ca e frumos sa canti pentru oamenii care te apreciaza.
Astazi, ca si la primul concert al orchestrei, vom asculta o piesa de Antonio Vivaldi cu acelasi solist, profesorul universitar doctor inginer Mircea Cazacu, iar in orchestra canta conferentiarul universitar Voichita Ghenghea, fiica profesorului.
A vorbi despre ceea ce a facut maestrul Petru Ghenghea in activitatea sa dubla de inginer si muzician nu este un omagiu de complezenta, ci expresia vie a datoriei si satisfactiei noastre de suflet.
Ii suntem recunoscatori inginerului Petru Ghenghea care, prin temperament si studii, a dat o parte din timpul sau pamantesc pe langa inginerie, muzicii.
Sa ne bucuram ca suntem astazi impreuna la acest concert omagial si sa ne gandim la cel care, cu pasiune neclintita, ne-a daruit multe clipe fericite, la maestrul Petru Ghenghea.

N.R.: Subtitlurile apartin redactiei