O noua si fascinanta intelegere a naturii si vietii
Data: 1 - 15 mai 2014
Convorbire cu prof. univ. Adrian Bejan, Duke University SUA, membru de onoare al Academiei Romane
- Prezentarea cartii dvs. „Design in natura. Cum guverneaza Legea constructala evolutia in biologie, fizica, tehnologie si organizarea sociala“, aparuta la Editura AGIR, s-a transformat intr-o adevarata dezbatere stiintifica. Este un semn care arata ca „povestea de stiinta“ pe care ati construit-o in jurul legii constructale a trezit si interesul specialistilor din tara noastra. De altfel, nu e prima carte a dvs. aparuta la noi. Au mai fost traduse in limba romana alte doua volume - „Teoria constructala“ si „Termodinamica. Tehnica avansata“. Noua carte constituie, dupa parerea unanima, o incununare a unei etape importante din activitatea dvs. stiintifica si are un caracter - sa-i spunem - mai special.
- Remarca este corecta. Intr-adevar, pentru prima oara in cariera mea spun o „poveste“ adresata unui public larg, pentru specialisti din mai toate domeniile. E o lucrare de genul publicatiilor care sunt expuse in numar mare, de multe edituri si in forme diverse, la targurile de carte.
- S-a vazut si la dezbaterea pe care ati declansat-o la lansarea lucrarii dvs. Plecati de la o idee foarte simpla, intalnita inca de la Heraclit „panta rei“, totul curge, nimic nu ramane neschimbat, idee pe care o folositi ca o cheie pentru intelegerea complexi-tatii lumii.
- Da, iar directia de curgere este de sus in jos, curgere care in limbajul termodinamicii se numeste ireversibilitate. Pretutindeni se intalneste acest fenomen, aceasta tendinta de modificare, de schimbare necontenita a formelor. Aceste modificari nu sunt guvernate de hazard, cum sustinea Ilya Prigogine, nu se desfasoara aleatoriu, ci in virtutea unei legi pe care am numit-o Legea constructala.
- Cred ca se impune o detaliere pe care propun s-o incadrati in ceea ce ati numit „o poveste pentru publicul larg“.
- Aceasta lege este un mod de a vedea si intelege lumea. Atunci cand avem de-a face cu o „curgere“, obligatoriu trebuie sa existe o forta care sa determine acest fenomen. Astfel, vedem cum in firea acestuia se identifica tendinta ca respectiva curgere sa fie mereu mai usoara si mai usoara. Este ca un destin care nu trebuie sa fie implinit, caci implinirea ar insemna ca avem de-a face cu o evolutie spre moarte intr-o arhitectura a mortii.
- Si mai concret, va rog...
- Legea constructala este aceasta: pentru ca un sistem de curgere de dimensiuni finite sa persiste in timp, sa traiasca, configuratia lui trebuie sa evolueze astfel incat sa ofere acces mai usor curentilor ce curg prin el. Altfel spus, orice se misca, fie ca este biologic sau nu, este un sistem de curgere, care, in timp, genereaza o forma si o structura pentru a usura miscarea intr-un mediu in care intalneste rezistente (de pilda, frecarea). Daca privim cu atentie, peste tot in natura intalnim asemenea design-uri care apar in mod natural si sporesc accesul curgerii in timp. Peste tot putem descifra un curent care curge - un fluid, caldura, masa sau informatie - si design-ul prin care el curge. Un fulger, de pilda, este un sistem de curgere care descarca electricitatea dintr-un nor intr-o structura arborescenta, spre un punct de pe Pamant sau spre un alt nor. Si s-ar mai putea da nenumarate alte exemple. Tiparul este unul arborescent si il intalnim peste tot in natura deoarece este eficient pentru facilitarea curgerii de la punct la suprafata si de la suprafata la punct.
- Care a fost povestea acestei... povesti apreciata ca revolutionara?
- Ideea legii constructale mi-a venit in anul 1995, cand am ascultat discursul sustinut de laureatul Premiului Nobel, Ilya Prigogine, care spunea ca structura arborescenta, prezenta peste tot in natura, este una intamplatoare, un fel de coincidenta cosmica. Mi-am dat seama ca nu avea dreptate, ca lumea nu este rezultatul unei serii de intamplari, ca dincolo de aceste diversitati se ascunde un sir continuu de tipare predictibile. In timp, am ajuns la o noua intelegere a fenomenelor evolutive si am propus o teorie - de asemenea, noua - pentru istoria Pamantului si a tot ceea ce inseamna viu.
- Revin la ideea de poveste revolutio-nara, intrucat mai toti comentatorii au apreciat-o ca atare. De ce?
- Este revolutionara pentru ca exprima o legitate a fizicii si nu doar a biologiei, hidrologiei, geologiei, geofizicii sau ingineriei. Ea guverneaza orice sistem in orice moment al evolutiei lui. Legea constructala explica design-ul din natura, arata directia evolutiei si, prin caracterul ei de universalitate, sparge peretii care separa stiintele pentru a permite o noua intelegere a tot ceea ce inseamna viu.
- Sa o intelegem ca un proces ce se desfasoara in baza unui principiu unificator?
- Am scris ca legea constructala poate fi gandita ca un proces in trei pasi. Primul porneste de la descoperirea facuta de Leonardo da Vinci dupa care „miscarea este cauza oricarei vieti“ si pe care eu am dus-o mai departe, dincolo de biologie. Pasul urmator consta in recunoasterea faptului ca sistemele de curgere se supun legii constructale, au o configuratie predictibila. In sfarsit, pasul trei arata ca exista o evolutie intr-un anumit sens: design-urile curgerilor devin mai bune, fapt ce se poate masura, miscarea este mai usoara, mai rapida pe cat posibil. Desigur, fiecare noua incercare presupune si eroarea dar, pe ansamblu, se poate spune ca sistemul de maine ar trebui sa curga mai bine decat cel de azi.
- Semnificativa este imaginea de pe coperta cartii dvs. Partea de sus alba, dominata de un arbore, iar cea de jos, intunecata, luminata de un fulger tot intr-o reprezentare arborescenta.
- Partea de jos este lumea neinsufletita si cea de sus reprezinta lumea biologica. Se observa ca ambele arhitecturi sunt de acelasi tip, iar legea constructala permite predictii pentru ambele. Cum vedeti, nu este o simetrie a celor doua lumi, ci o unitate intre lumea prebiologica si aceea biologica inscrisa in marea istorie a Pamantului.
- In lucrarile dvs., publicate in numeroase limbi, vorbiti si despre o inginerie globala. Ce sa intelegem din acest concept?
- Este vorba despre o imagine holistica. De exemplu, stau pe marginea Dunarii si privesc cum apa curge de sus in jos. Cineva care ar vrea sa ma contrazica imi poate atrage atentia ca in fata mea este un vartej in care miscarea locala infirma ceea ce am afirmat inainte. Dar eu nu vorbesc despre un anume segment al realitatii, ci despre intreaga realitate, legea nu este despre un individ anume, ci despre efectul global al curgerii de sus in jos.
- Pe un plan mai larg, cum poate fi definita conceptia dvs.?
- Am o conceptie inspirata din fizica si pentru mine fizica este conceptul care imi permite sa stiu mai bine ce va fi maine.
- Trecand la o alta tema, reamintesc cititorilor ca, de fel, sunteti din Galati. Ati plecat din tara cand aveati 19 ani si v-ati construit o prestigioasa cariera stiintifica. Sunteti considerat printre primii o suta de ingineri din lume, autor al mai multor metode originale. Ati elaborat 28 de carti si 580 de lucrari, ati primit numeroase premii si titluri universitare. Recent, ati fost distins cu titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii din Lyon. Este cel de al 17-lea titlu de Doctor Honoris Causa pe care l-ati primit. In mod special reamintesc ca in 2011 ati fost ales membru de onoare al Academiei Romane.
- Am fost placut surprins pentru ca nu ma asteptam; nu am avut niciodata un asemenea gand, nu m-am gandit vreodata ca voi fi membru al Academiei Romane. Referitor la datele biografice pe care le-ati amintit, tin sa evoc educatia primita de la parintii mei din Galati care m-au invatat multe lucruri pe atunci la moda - sa citesc mult, sa invat franceza si sa fac sport.
- Si nu oricum, ci unul de performanta, baschetul.
- Da, pentru ca tot de la ei am invatat performanta pe unitatea de timp. Mi se spunea, de pilda: acum e timpul sa inveti bine mecanica; e bine sa citesti sau sa faci sport sau sa fii serios s.a. Imi aduc aminte cu recunostinta cum ma invatau sa pun intrebari. Am avut marea sansa de a creste normal intr-un timp care nici pe departe nu era asa. Am avut si dificultati cu „dosarul“ avand origine „nesanatoasa“ si acuzat ca sunt „reactionar“.
- Credeti ca baschetul de performanta pe care l-ati practicat ani buni v-a influentat excelenta stiintifica?
- Practicand baschetul, cu timpul am invatat aproape fara sa-mi dau seama importanta performantei in grup, pe care o pot compara cu cei care vaslesc intr-o barca unde toti trag la rame, fiecare in felul lui, dar urmaresc un singur obiectiv. Intr-o echipa perfecta, care in realitate nu exista, antrenorul este talentat atunci cand foloseste cel mai bine pe fiecare dintre cei imperfecti. Acesta a fost inceputul. Mai important e ca am devenit curios sa vad cum sa devenim o echipa buna si eu sa fiu un jucator mai bun. In fond, e o intrebare stiintifica, asemenea evolutiei mele, a echipei si a baschetului romanesc. Am trait aceasta evolutie, am fost... propriul meu cobai. Faptul s-a reflectat si in gandire; legea constructala este o lege fizica, are un obiectiv, o directie, o sageata a timpului, dar tinta nu exista. Nu exista o arhitectura finala, ea trebuie doar urmarita, vanata. Idealul nu se atinge, se tinde catre el.
- Stiu ca ati colaborat cu specialisti din tara. Ce importanta atribuiti acestei colaborari?
- Doi dintre cei mai recenti membri corespondenti ai Academiei Romane au fost colaboratorii mei la Duke University. Am avut si am multi studenti. Mai ales dupa 1990 am venit in ajutorul unor tineri talentati romani care aveau nevoie de un sprijin. Nutresc ideea ca omul de pe strada care se declara interesat de meciul tau merita sa fie bagat la meci, mai ales atunci cand este nevoias. Chiar asa. Eu, jucatorul, iau un pusti si-l bag la meci, poate va face si el sport de performanta asa cum am facut eu. Asta am vazut la parintii mei. Tata a ajutat multi copii sa continue studiile, mai ales pe cei de la tara.
- Sunt, toate acestea, si surse ale optimismului dvs.?
- Lumea civilizata are o istorie frumoasa. Istoria privita in mare este o succesiune de comportamente tot pe scara mare. Umanitatea are o directie buna, in ciuda unor vartejuri - de pilda, ca intr-un loc este dictatura, in timp ce in altul este libertate. Eu nu ma gandesc la aceste evenimente particulare, ci dincolo de ele. Privind lumea de la o anumita inaltime, pot spune - pentru a evita orice fel de interpretari inadecvate - ca am o veste rea pentru raufacatori.