Forumul Minier Roman, editia a III-a Dezbateri fructuoase, solutii realiste
Data: 1-15 mai 2016 2016
Sediul central al AGIR din Calea Victoriei nr. 118 (Bucureşti) a fost, la 21 aprilie a.c., gazda Forumului Minier Român 2016. Această manifestare, aflată la a treia ediţie, a avut ca organizator Asociaţia Profesională Munţii Apuseni (APMA), cu sprijinul Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri (MECRMA), Ministerului Mediului şi Pădurilor (MMP), Ministerului Justiţiei (MJ), Ministerului Finanţelor Publice (MFP), Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM). Asociaţia Generală a Inginerilor din România (AGIR) şi Academia de Ştiinţe Tehnice din România (ASTR) au fost partenerii Forumului.
Mesajul premierului Dacian Ciloş
Distinşi participanţi la Forum,
Sunt încântat să mă adresez dumneavoastră şi îmi convine să consideraţi mesajul meu drept expresia dorinţei de a vă fi alături în materializarea proiectelor ce vă animă. Aprecierea mea vine nu doar din calitatea ce îmi este încredinţată în prezent de societate, ci şi din convingerea că asemenea demersuri se pot dovedi generatoare de idei, soluţii şi rezolvări necesare şi binevenite pentru viitorul ţării.
Ne este clară tuturor datoria de a gestiona cu maximă eficienţă şi deplină responsabilitate resursele de care dispunem la un moment dat.
Organizarea acestui Forum se revendică, atât prin conţinutul, cât şi prin obiectivele sale pe termen scurt, mediu şi lung, al momentului ales, din dorinţa de a participa ca specialişti, ca intelectuali, ca români la căutarea şi identificarea unor căi şi pârghii de acţiune în domeniul pe care îl cunoaşteţi mai bine ca oricine, la cristalizarea de catalizatori eficienţi şi durabili.
România este interesată, în tot ceea ce face, să-şi alinieze comportamentul la standardele proprii comunităţii europene din care face parte, să garanteze cetăţenilor săi o existenţă demnă, prosperă, în deplină siguranţă, în sincronie cu propriile aspiraţii. Binevenit este orice efort de natură să coaguleze - pe această autostradă spre ziua de mâine - potenţialul material şi uman de care dispunem. Văd în ceea ce vă propuneţi să faceţi, în felul de a gândi şi de a vă proiecta ca actori viabili un mod promiţător în a conferi resurselor de materii prime un loc prioritar.
Plec de la recunoaşterea unui postulat: în implementarea şi accelerarea dezvoltării acestui sector al economiei naţionale, se impune sincronizarea, corelarea foarte strânsă a instituţiilor statului ce conturează strategiile pe termen lung şi operatorii angrenaţi în dezvoltarea proiectelor economice.
Fără urmă de îndoială, statul rămâne preocupat a supraveghea aplicarea acelor practici şi tehnologii disponibile la nivel mondial, eficiente economic, dar şi cu impact minim asupra mediului, proces ce trebuie să includă şi impulsionarea cercetărilor tehnologice în domeniu, precum şi pregătirea specialiştilor în interiorul unui învăţământ performant dedicat.
Se impune să privim lucrurile cu realism: statisticile disponibile pentru sectorul economic al resurselor minerale sunt în acelaşi timp îngrijorătoare, dar şi întru totul mobilizatoare.
Găsesc meritoriu pentru acest Forum modul de abordare a „fotografiei momentului" şi mobilizarea aproape exhaustivă a celor ce pot configura soluţii constructive reale.
Mă simt îndemnat să adresez mulţumiri partenerilor ce vă stau aproape în acest demers, ministerele Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Mediului şi Pădurilor, Finanţelor Publice, Justiţiei, Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale şi, nu în ultimul rând, Asociaţiei Generale a Inginerilor din România, respectiv Academiei de Ştiinţe Tehnice din România.
Personal, rămân optimist în vizibilizarea eforturilor dumneavoastră conjugate şi, în acest sens, vă doresc succes!
Implicarea factorilor decizionali, premisă a unor acţiuni eficiente
În prima parte a lucrărilor, participanţii au ascultat mesajul transmis de premierul Dacian Cioloş, salutul, precum şi punctele de vedere asupra situaţiei mineritului în ţara noastră exprimate de membri ai Guvernului României, de reprezentanţi ai ANRM şi de preşedintele AGIR şi al ASTR. Partea a doua a fost consacrată unor discuţii interactive în patru module distincte, câte unul dedicat problemelor legate de cele patru ministere implicate în conducerea şi coordonarea activităţii miniere din ţara noastră. Fiecare modul a fost moderat de reprezentanţi ai forului central respectiv.
În cuvântul său, Gheorghe Duţu, preşedintele ANRM, a pus accentul pe stările de fapt din prezent, caracterizate prin diminuarea semnificativă a activităţii miniere din România. S-a remarcat că singurul reviriment s-a înregistrat în exploatarea minieră a materialelor de construcţii. Restrângerea activităţii în minerit este un fenomen manifestat la nivelul întregii Uniuni Europene, care importă peste 75% din necesarul de minereuri. Vorbitorul a reamintit că legislaţia din ţara noastră permite participarea capitalului privat în activităţile miniere, dar unele prevederi impun îmbunătăţiri. O problemă esenţială rămâne armonizarea activităţilor din domeniul explorării şi exploatării materiilor prime minerale cu necesitatea protejării mediului ambiant, acest proces impunând, uneori, măsuri contradictorii.
Conturarea unei imagini cuprinzătoare a situaţiei actuale şi a perspectivelor din domeniu a făcut obiectul tuturor intervenţiilor din partea inaugurală a Forumului. În mod deosebit, s-a relevat că, înainte de 1990, în România, sectorul minier asigura locuri de muncă, direct şi indirect, pentru mai mult de un milion de oameni. În cele 14 zone de profil din ţară, peste 150 de localităţi depindeau de minerit, iar această activitate era desfăşurată numai în sectorul non-energetic de peste 65 000 de persoane. În 2014, în acest sector mai lucrau doar 2000 de persoane, dar potenţialul încă rămâne important. O radiografie detaliată a stării actuale a acestui sector în Romania a fost efectuată în lucrarea „LA HOTARUL DINTRE MILENII, MINERITUL, ÎNCOTRO?" de Nicolae Bud, căreia Univers ingineresc i-a dedicat o amplă prezentare în nr. 3/2016, primită cu deosebit interes de participanţi.
În continuarea primei părţi a lucrărilor, Sorin Sergiu Chelmu, secretar general al Guvernului, a subliniat că esenţială pentru minerit, ca, de altfel, pentru orice altă activitate economico-socială, este alinierea la standardele europene. După opinia vorbitorului, înainte de 1990, dezvoltarea domeniului a fost „exagerată", ceea ce, ulterior, a creat probleme grave privind eficienţa economică şi protecţia mediului. S-a apreciat că industria minieră trebuie să redevină o activitate importantă în momentul actual în Romania, luându-se în considerare atât resursele, cât şi necesităţile reale din prezent şi în perspectivă. Între altele, s-a menţionat că nu se mai exploatează minereuri radioactive, iar pentru minereuri metalifere mai sunt deschise 2 - 3 unităţi. Şi la sare s-a diminuat producţia, mai ales din cauza costurilor prea mari. Progrese s-au înregistrat doar în exploatarea apelor minerale. În alte state europene s-au găsit soluţii viabile pentru problemele mineritului, inclusiv în ceea ce priveşte pregătirea personalului de specialitate şi promovarea rezultatelor cercetării tehnologice avan-sate. Secretarul general al Guvernului şi-a exprimat speranţa că Forumul Minier Român va face o radiografie a situaţiei actuale ca punct de plecare în elaborarea de soluţii care să-şi dovedească eficienţa economico-socială.
Preşedintele AGIR şi al ASTR, Mihai Mihăiţă, i-a salutat pe participanţi şi a reiterat disponibilitatea comunităţii inginereşti din ţara noastră de a contribui la redresarea sectorului minier, prin conectarea acestuia la cerinţele din prezent şi din viitor. Vorbitorul a apreciat prezenţa la lucrările Forumului a unor membri ai Guvernului, a unor conducători de instituţii centrale drept o dovadă concludentă a interesului faţă de situaţia mineritului din România şi faţă de căile de îmbunătăţire a stărilor de fapt care, pe bună dreptate, constituie o preocupare deosebită nu numai a celor care lucrează în acest domeniu, ci şi a întregii societăţi. De asemenea, a considerat că soluţiile rezultate din dezbateri vor fi sintetizate într-un studiu care să permită factorilor decidenţi să adopte măsurile care se impun.
În intervenţia sa, viceprim-ministrul Costin Borc, ministrul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, a apreciat că, aşa cum se înfăţişează în prezent, mineritul din România confirmă că resursele disponibile nu sunt folosite în mod adecvat. În acest sens, a dat drept exemplu numeroasele halde de steril aflate în diferite zone miniere, fiind posibilă procesarea atât pentru ecologizare, cât şi pentru extragerea reziduală a substanţelor minerale utile prin procedee tehnologice moderne. Deosebit de importantă este recunoaşterea faptului că minele din România s-au închis prea repede. Domeniul care face obiectul Forumului are un potenţial important care va putea fi mult mai bine fructificat prin conjugarea tuturor factorilor, de la cercetare la transfer tehnologic, de la promovarea unei viziuni strategice până la conlucrarea cu partenerii sociali şi organizaţiile neguvernamentale, inclusiv cele care, în momentul de faţă, se opun mineritului. Exploatarea resurselor minerale trebuie realizată în armonie cu mediul ambiant şi cu dorinţele locuitorilor din zonele respective. În opinia viceprim-ministrului, există cel puţin trei obstacole principale care trebuie depăşite. Primul vizează deficitul de specialişti în ANRM şi în ministere. Numeroşi specialişti s-au pensionat ori au plecat în domeniul privat, în timp ce multe posturi au fost ocupate pe criterii politice. Al doilea obstacol priveşte îmbunătăţirea cadrului legal, care a devenit prea birocratic. Din păcate, lupta cu birocraţia este un proces extrem de dificil, dar trebuie desfăşurată cu toată convingerea, deoarece, în caz contrar, este imposibilă redresarea mineritului, ca, de altfel, a întregii economii. Al treilea obstacol este legat de persistenţa unor mentalităţi revolute, inclusiv în ceea ce priveşte promovarea transparenţei, reevaluarea conceptului de secret de stat.
Racordarea la politicile şi strategiile UE
A luat apoi cuvântul Alexandru Nicolici, preşedintele APMA, care a prezentat o amplă prelegere referitoare la politicile UE în domeniul resurselor minerale, cu accent pe concluziile primului Forum European de Minerit şi Explorare ce a avut loc la Viena sub deviza Revitalizarea mineritului în Europa. Conform datelor din World Mining Report 2015, producţia minieră din ţările europene este modestă în comparaţie cu producţia la nivel mondial. Analiza furnizorilor globali principali din 54 de materiale miniere arată că 90% din producţia totală provine din ţări extra-europene. În cazul materialelor critice, ponderea este şi mai mare. Europa rămâne unul dintre cei mai mari consumatori de materii prime minerale şi extrem de dependentă de importuri. În schimb, suprafaţa relativ redusă a Europei are o varietate geologică remarcabilă; ea conţine o mare bogăţie de resurse care aparţin grupelor majore de minerale. Sub aspect istoric, este de subliniat că, începând din secolul al XIX-lea, economiile industriale de pe continent au fost construite prin utilizarea resurselor de metale şi cărbune. Politicile promovate în ultimele decenii au contribuit la marginalizarea mineritului, necesităţile fiind acoperite într-o măsură tot mai mare din importuri. Experienţele negative au determinat revizuirea acestor politici. Statele membre ale UE, precum şi celelalte state europene au început să recunoască avantajele oferite de explorarea resurselor naturale situate, cum se spune, „în apropierea casei". Asigurarea accesului sigur, durabil şi fără perturbaţii la materiile prime exploatabile constituie o preocupare crescândă în interiorul UE, precum şi pe întregul glob.
Vorbitorul a relatat că, în timpul Forumului European, participanţii au realizat un sondaj de opinie cu tema: „Este Europa deschisă mineritului?" Răspunsurile s-au primit de la companii şi persoane implicate în proiecte miniere din 24 de ţări de pe continent. Rezultatele sondajului au arătat că există zece factori care influenţează viitorul mineritului în ţările europene. Cei mai mulţi participanţi au indicat legislaţia ca principal factor care afectează dezvoltarea mineritului. În continuare, au fost menţionate: gradul de accesibilitate a informaţiilor care includ datele geologice; istoria explorării; operaţiunile curente de explorare şi minerit; modul de utilizare curent şi regimul de proprietate asupra terenului; operaţiile de explorare şi minerit în desfăşurare; procedeele de obţinere a licenţelor; necesităţile de reglementare specifice naţionale şi locale; politicile de mediu. Cel de-al treilea grup de factori importanţi vizează atitudinea faţă de operaţiunile miniere a guvernelor, autorităţilor locale, populaţiei şi mass media. Au mai fost amintite perspectiva geologică, disponibilitatea terenurilor pentru explorare, impactul corupţiei asupra activităţilor specifice, costul forţei de muncă, barierele culturale sau de limbă, dificultatea înregistrării unei companii, disponibilitatea forţei de muncă, precum şi calitatea şi accesul la infrastructura de transport din fiecare stat. Detalii despre rezultatele sondajului, inclusiv în România, privind factorii amintiţi se găsesc în Raportul de pe site-ul www.minexeurope.com/2015/.
Optimul pe care numai specialiştii îl pot propune şi concretiza
În partea a doua a reuniunii, au fost aprofundate principalele aspecte subordonate obiectivului asumat de toţi participanţii, şi anume elaborarea unei viziuni strategice în vederea redresării mineritului în România.
Primul modul a vizat domeniile de activitate care sunt în competenţa Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri (MECRMA). Moderatorul, Sorin Găman, director general al Direcţiei Generale Resurse Minerale a arătat că MECRMA a elaborat o strategie minieră încă din 2009, dar lucrurile au rămas în stadiul respectiv. Textul strategiei se află pe site-ul ministerului din 2012, însă fără a fi dezbătut în vederea trecerii la acţiune. Vorbitorul a mai arătat că Legea minelor este în vigoare de 11 ani, ceea ce a impus şi impune, în continuare, o regândire a prevederilor pentru a fi puse în acord cu noile cerinţe.
În timpul discuţiilor, Alexandru Nicolici a reiterat faptul că există o durată exagerat de mare a procesului de aprobare/avizare a licenţelor de explorare sau exploatare. Pe de altă parte, numeroase ONG-uri acţionează astfel încât, fără a avea competenţa necesară, creează în societate o stare de spirit nefavorabilă redresării mineritului. Asemenea acţiuni se cer contracarate prin îmbunătăţirea comunicării cu cetăţenii, prin implicarea mai activă a adevăraţilor specialişti în clarificarea aspectelor care fac obiectul unor controverse care denigrează operaţiunile miniere fără a avea însă competenţe în domeniu. Accentuarea transparenţei va contribui, la rândul ei, la clarificarea opiniei publice.
Luând cuvântul, Dan Onescu, managerul unei companii de explorare geologică şi geofizică, a subliniat că operaţiunile miniere sunt extrem de costisitoare şi rar se găsesc investitori români capabili financiar şi doritori să se implice în dezvoltarea acestui sector. Pe de altă parte, investitorii străini au de depăşit multe impedimente, dintre care mai grave sunt cele legate de secretul exagerat al informaţiilor miniere şi de întârzierile în procesul de aprobare/avizare a lucrărilor.
Modulul dedicat problemelor de mediu a fost moderat de Viorel Lascu, secretar de stat în ministerul de profil. Discuţiile s-au referit atât la proceduri şi corelări interinstituţionale specifice, cât şi la riscul de mediu, inclusiv la monitorizarea acestuia. S-au făcut unele propuneri de îmbunătăţire a legislaţiei şi de simplificare a procedurilor. S-a dat ca exemplu, între altele, durata mare de aprobare a unui foraj puţin adânc de explorare. Acest foraj poate fi efectuat într-o săptămână, însă pentru obţinerea aprobării se aşteaptă luni de zile şi se solicită o documentaţie echivalentă pentru o construcţie mare, realizată de-a lungul mai multor ani.
Modulul al treilea a avut ca moderator pe Daniela Pescaru, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice (MFP). S-au examinat aspecte legate de opţiunile de finanţare, precum şi de redevenţe şi taxe colaterale. S-a anunţat că în curând va fi elaborată o lege a redevenţelor, solicitându-se insistent consultarea, în timp util, şi a agenţilor economici de profil.
Ultimul modul, centrat pe examinarea unor probleme juridice, a fost moderat de Dragoş Condrea, de la Secretariatul General al Guvernului, şi Ninel Paianjen, jurist la ANRM. S-a explicat că, din punct de vedere juridic, o licenţă pentru operaţiuni miniere reprezintă un contract administrativ între stat şi operator, contract care nu are un caracter strict privat, deoarece raportul dintre părţi nu este de egalitate. Obligaţiile nu se stabilesc prin negociere, ci sunt fixate prin lege. Un pilon al licenţelor îl reprezintă stabilitatea. Elementele concesiunii rămân nemodificate pe toată durata contractului. S-a mai arătat că Ministerul Justiţiei nu acţionează pe fond, ci doar verifică legalitatea documentelor.
În timpul Forumului au fost emise numeroase idei şi propuneri. În final, s-a instituit un Grup de lucru care să centralizeze punctele de vedere exprimate de participanţi, urmând să fie prezentate într-o formă adecvată organelor decizionale ca soluţii posibile la problemele prioritare ale mineritului din România.
Toţi cei care au urmărit lucrările Forumului au avut prilejul să consemneze numeroase aprecieri pozitive privind implicarea inginerului Nicolae Bud, cunoscut şi ca un important militant civic pentru redresarea mineritului în ţara noastră, cel care a avut o contribuţie deosebită la succesul importantei reuniuni.
În exclusivitate
Opinii ale reprezentanţilor Guvernului
Într-o pauză a lucrărilor, din partea redacţiei „Univers ingineresc" le-au fost adresate întrebări viceprim-ministrului, ministrul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, Costin Borc, şi secretarului general al Guvernului, Sorin Sergiu Chelmu.
Univers ingineresc: Domnule viceprim-ministru, în cuvântul dvs. v-aţi referit la necesitatea elaborării unei strategii pe termen lung în domeniul mineritului românesc. Asemenea strategii s-au mai elaborat. Ce elemente noi poate să aducă încă un asemenea document?
Costin Borc: Aceste elemente noi decurg din ceea ce s-a acumulat între timp ca experienţă...
U.I.: ...bănuim că este vorba şi despre experienţa negativă.
C.B.: Bineînţeles. Unele dintre cele mai folositoare învăţăminte le tragem tocmai din ceea ce nu s-a făcut aşa cum trebuie. Deci, acesta ar fi un prim element. Celălalt decurge dintr-o altă necesitate, respectiv din luarea în considerare a principiilor de dezvoltare comune cu Uniunea Europeană, dar care se cer armonizate şi corelate cu prevederile din legislaţia românească incidentă cu Legea minelor.
U.I.: Act normativ care, de multă vreme, se promite că va fi adaptat tocmai la cerinţele evocate de dvs.
C.B.: Aşa este, dar actualul Guvern este decis să acţioneze operativ şi în această direcţie. România este interesată în tot ceea ce face să-şi alinieze comportamentul la standardele proprii comunităţii europene din care face parte, să garanteze cetăţenilor săi o existenţă demnă şi prosperă, fiind de datoria noastră să gestionăm eficient şi responsabil resursele minerale.
U.I.: Sigur, este o declaraţie de principii care merită aprecieri pozitive. Din păcate, însă, nu totdeauna principiile corecte au fost însoţite de măsuri adecvate.
C.B.: Şi acesta este un aspect pe care actualul Guvern nu-l ignoră. Noi promovăm o orientare pragmatică, urmărind crearea de premise favorabile pentru investitori şi pentru găsirea unor soluţii care să elimine barierele birocratice, în aşa fel încât să se poată relansa activitatea în domeniul exploatării resurselor. De asemenea, prin modificarea legislaţiei - aşa cum aţi apreciat şi dvs. - se va putea relua exploatarea unor perimetre închise cu posibilitatea creării unor noi locuri de muncă.
U.I.:Aţi putea concretiza?
C.B.: Deocamdată, soluţiile sunt în studiu...
U.I.: Ceea ce aţi reiterat şi la întâlnirea pe care aţi avut-o cu sindicaliştii protestatari de la Complexul Energetic Oltenia.
C.B.: Exact. Analizele la care mă refer se vor desfăşura inclusiv cu participarea reprezentanţilor sindicatelor. În acelaşi mod, vom proceda şi în cazul Complexului Energetic Hunedoara.
U.I.: Aţi avansat şi ideea reducerii, în continuare, a numărului de locuri de muncă în vederea eficientizării activităţii. Cum se împacă aceasta cu ceea ce aţi spus în legătură cu „posibilitatea creării unor noi locuri de muncă"?
C.B.: Sigur, luăm în considerare în cel mai serios mod cu putinţă analizarea justificării din punct de vedere economic şi social a fiecărui loc de muncă. Vom acţiona astfel încât, odată cu eliminarea unor locuri de muncă ineficiente, să creăm altele, poate mai numeroase, care să aducă valoare adăugată în mod real şi să susţină relansarea mineritului exclusiv pe baze moderne, profitabile, care să asigure dezvoltarea durabilă a acestei deosebit de importante industrii.
*
Prezent la lucrările Forumului, secretarul general al Guvernului, Sorin Sergiu Chelmu, a fost solicitat, de asemenea, de redacţia publicaţiei noastre să-şi exprime opiniile.
Univers ingineresc: Faţă de cele afirmate de dl viceprim-ministru Borc, ce aţi avea de adăugat mai ales în ceea ce priveşte promovarea unei viziuni strategice corespunzătoare cerinţelor actuale şi de perspectivă?
Sorin Sergiu Chelmu: În ceea ce mă priveşte, aş remarca şi ceea ce aţi relevat dvs., şi anume precedentele.
U.I.: La ce vă referiţi în mod concret?
S.S.C.: Mă refer la faptul că, în întreaga perioadă postdecembristă, s-au înregistrat numeroase tentative de elaborare a unor strategii pe termen lung în vederea restructurării industriei miniere pentru valorificarea superioară a unor importante resurse necesare economiei româneşti. Peste multe asemenea strategii s-a aşternut praful.
U.I.: Ce vă face să credeţi că un nou demers în acest sens va avea un alt „destin"?
S.S.C.: Mizez pe abordarea nouă a guvernului actual, şi anume aceea că o nouă strategie va fi rodul unei reale consultări cu partenerii sociali.
U.I.: Numai că, actualul guvern are puţin timp la dispoziţie pentru a atinge un asemenea obiectiv.
S.S.C.: Evident, nu pornim de la zero. Vom ţine seama de tot ceea ce s-a conceput realist până acum. Strategiile pe care Guvernul le are în derulare sau în stadiu de proiect vor ţine în principal seama de promovarea creşterii şi prosperităţii interne, de necesitatea consolidării politicilor privind resursele minerale, de securizarea furnizării de materii prime, prioritar din producţia internă. Vom ţine seama de imperativul reprezentat de reducerea impactului asupra mediului şi, nu în ultimul rând, de îmbunătăţirea imaginii ţării noastre cu privire la potenţialul de materii prime minerale pe care încă putem să îl punem în valoare.
U.I.: Aşa cum am remarcat şi în scurta convorbire cu dl viceprim-ministru Costin Borc, vă întrebăm şi pe dvs.: cum şi când se va trece de la proclamarea principiilor la acţiune?
S.S.C.: O facem şi în momentul de faţă. Participarea reprezentanţilor Guvernului la acest important Forum este, după opinia mea, un semnal puternic de angajare activă, operativă la procesul identificării soluţiilor pe care specialiştii le vor avansa. Este deosebit de important că va fi înfiinţat un Grup de lucru la Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, cu participarea prioritară a specialiştilor, Grup de lucru care va elabora un set de soluţii, în viziunea strategică enunţată, soluţii care, în întreaga perioadă de funcţionare a actualului Guvern, vor fi puse în practică nu numai prin prisma urgenţelor, ci şi a amintitei viziuni strategice de largă perspectivă.