Pasi inainte in promovarea strategiilor de dezvoltare durabila la nivel national si european
Data: 1-15 mai 2020 2020
Interesul deosebit manifestat de comunitatea inginerească din ţara noastră faţă de modalităţile practice de protecţie a mediului înconjurător capătă noi conotaţii şi dimensiuni în condiţiile acţiunilor menite să prevină şi să combată pandemia COVID-19. Astfel, se verifică şi se reconfirmă valabilitatea măsurilor subsumate strategiilor de dezvoltare durabilă, întrucât factorii care asigură sănătatea publică se află în tot mai strânse conexiuni şi influenţe reciproce.
Sub semnul acestor preocupări, supunem atenţiei cititorilor o serie de informaţii şi analize care se constituie, deopotrivă, în dovezi ale efectelor activităţilor de până acum şi în proiecţii la nivel naţional şi european pentru gestionarea mai eficientă a factorului timp, precum şi a resurselor umane, materiale şi financiare în vederea soluţionării marilor probleme cu care se confruntă omenirea, în prezent şi în viitor.
• CE sprijină statele membre în demersurile lor către o economie neutră din punctul de
vedere al impactului asupra climei
Comisia Europeană (CE) a aprobat toate cererile transmise de 18 state membre pentru acordarea de sprijin în pregătirea planurilor lor teritoriale pentru o tranziție justă, fiecare stat membru trebuind să întocmească un astfel de plan pentru a avea acces la finanțarea acordată în cadrul Mecanismului pentru o tranziție justă. Reamintim că acesta face parte din Planul european de investiții aferent Pactului verde european și va mobiliza cel puțin 100 miliarde euro sub formă de investiții pentru a oferi un sprijin specific suplimentar regiunilor care sunt cel mai afectate de tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic și care au o capacitate mai mică de a face față acestei provocări. Aprobarea urmează unei cereri de propuneri specifice, lansate de CE la sfârșitul lunii februarie 2020, în cadrul Programului de sprijin pentru reforme structurale.
În cadrul Programului de sprijin pentru reforme structurale, CE va ajuta autoritățile naționale și regionale în mod individualizat:
▪ să evalueze impactul social, economic și ecologic al tranziției și să planifice procesul de tranziție care vizează perioada de până în 2030;
▪ să dezvolte un dialog între părțile interesate, cum ar fi cetățenii, întreprinderile și societatea civilă, pentru a ajunge la o viziune comună cu privire la modalitățile de realizare efectivă a tranziției;
▪ să identifice acțiunile necesare pentru a asigura succesul tranziției juste.
Următoarele etape
În următoarele luni, până la sfârșitul anului 2020, CE va oferi sprijin specific pentru a ajuta statele membre în pregătirea planurilor teritoriale pentru o tranziție justă. Statele membre vor avea rolul principal în elaborarea și finalizarea acestor planuri, în strânsă consultare cu părțile interesate relevante de la nivel național, regional și local, asigurându-și rolul decizional pentru tranziție. Planurile vor fi apoi transmise Comisiei spre aprobare.
Context
Reamintim că, la 11 decembrie 2019, CE a prezentat Pactul verde european, care descrie obiectivul ambițios al Europei de a deveni, până în 2050, prima regiune din lume care este neutră din punct de vedere climatic. La 14 ianuarie 2020, Comisia a anunțat Planul de investiții aferent Pactului verde european pentru a contribui la finanțarea tranziției. Însă nu toate statele membre pornesc de la aceeași linie de start în tranziția lor - unele vor fi mai afectate decât altele. Mecanismul pentru o tranziție justă este un instrument esențial care este creat pentru a se asigura faptul că tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic se realizează în mod echitabil, fără a lăsa în urmă pe nimeni. Mecanismul asigură un sprijin specific menit să ajute la mobilizarea a cel puțin 100 de miliarde de euro în perioada 2021 - 2027 pentru cele mai afectate regiuni, cu scopul de a atenua impactul socio-economic al tranziției. Se va acorda o atenție deosebită regiunilor puternic afectate de tranziție, dar cu o capacitate mai mică de a face față provocărilor.
Pentru a accesa finanțarea, statele membre trebuie să întocmească, în colaborare cu Comisia, planuri teritoriale pentru o tranziție justă. În cadrul acestor planuri, statele membre vor identifica teritoriile care ar fi cel mai afectate de tranziția către o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei, vor stabili provocările în materie de dezvoltare a acestor teritorii și vor planifica modalitățile lor de tranziție până în 2030, în strânsă consultare cu părțile interesate relevante de la nivel național, regional și local. Aprobarea acestor planuri de către Comisie va debloca sprijinul pentru statele membre prin intermediul celor 3 piloni ai Mecanismului pentru tranziție justă: 1) Fondul pentru o tranziție justă, care va oferi granturi prin intermediul cărora se vor mobiliza 30 - 50 miliarde euro pentru transformarea socială și economică a regiunilor cu tranziție justă; 2) un program dedicat în cadrul InvestEU, care va atrage investiții private de până la 45 miliarde euro și 3) o facilitate de împrumut în cadrul sectorului public, care va mobiliza investiții din sectorul public în valoare de 25 - 30 miliarde euro.
Comisia oferă sprijin rapid statelor membre prin Programul de sprijin pentru reforme structurale (PSRS), pentru a susține pregătirea planurilor lor teritoriale de tranziție justă și a pune în aplicare Pactul verde european. În acest scop, la sfârșitul lunii februarie, CE a lansat o cerere de propuneri, în cadrul PSRS, pentru a contribui la pregătirea planurilor teritoriale pentru o tranziție justă. 18 state membre (Belgia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Grecia, Spania, Finlanda, Croaţia, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Letonia, Polonia, Portugalia, România, Suedia și Slovacia) au solicitat un astfel de sprijin, iar Comisia a aprobat toate cele 18 cereri. În ultimii doi ani, Comisia a acordat deja sprijin concret regiunilor, prin intermediul PSRS, pentru a contribui la pregătirea unor strategii economice pe termen lung pentru tranziția lor spre o economie fără cărbune, inclusiv pentru regiunea Valea Jiului din România.
• Finanțare de până la 15 000 de euro pentru proprietarii de case,
Pentru eficientizare energetică
Ministrul Mediului, Costel Alexe, a anunțat lansarea în dezbatere publică a ghidului de finanțare a programului Casa Eficientă Energetic. Potrivit unui comunicat al Ministerului Mediului, statul va finanța o primă energetică de cel mult 15.000 de euro pentru proprietarii de case deja construite. „Programul este în premieră în lista programelor finanțate de Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) și se adresează proprietarilor de case deja construite din România. Aceștia pot beneficia de o primă energetică de maximum 15 000 de euro prin care să-și facă investiții pentru eficientizarea energetică a propriei locuințe. Precizăm că Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor finanțează prin AFM 60% din costul unor astfel de lucrări, dar nu mai mult de 15 000 de euro", se arată în comunicat.
Bugetul programului este de 100 milioane euro și poate acoperi necesarul pentru 9000 de case din România. „Cei care aplică la programul Casa Eficientă Energetic pot opta pentru sisteme de termoizolație, centrale în condensație, eficiente energetic, ferestre izolante, panouri solare, sisteme de ventilație, corpuri de iluminat cu LED, senzori de mișcare, robineți și conducte noi și alte echipamente care îmbunătățesc eficiența energetică a casei. Țintim reducerea pierderilor de energie din casele oamenilor de la 40% până la peste 60%, în funcție de nivelul finanțării. Aceasta ar însemna o scădere automată a facturilor locuințelor în care vor avea loc aceste investiții. Gândiți-vă că o casă care nu e bine izolată poate avea pierderi de până la 30% doar prin pereții exteriori. La acestea se adaugă și pierderi de până la 25% prin geamuri și până la 25% prin acoperiș. Deci, mulți bani aruncați pe geam, lună de lună! Programul nostru vrea să întrerupă această risipă", a declarat Costel Alexe.
Programul Casa Eficientă Energetic va începe după ce va trece perioada dezbaterii publice, de 30 de zile, și după publicarea în Monitorul Oficial.
Cei interesați vor putea depune online cererea pentru prima energetică însoţită de un certificat de performanţă energetică inițial și un audit energetic al casei unde vor să facă lucrarea. Imediat după acceptarea cererii, proprietarii vor primi un număr unic de înregistrare. Asta înseamnă că au la dispoziție 60 de zile pentru a veni cu tot dosarul investiției. După aprobarea dosarului, lucrările pot începe și se pot derula într-o perioadă de maximum 18 luni. „E important ca noi toți să începem să ne gândim locuințele în cheia eficienței energetice. Astăzi, sectorul clădirilor este unul din cei mai mari consumatori de energie și cea mai mare sursă de gaze cu efect de seră. 50% din consumul de energie este generat de clădiri și 40% din emisiile de gaze cu efect de seră sunt generate tot de acestea. Cred că eficiența energetică este cea mai rentabilă formă de a lupta cu emisiile și cu schimbările climatice", a mai spus Costel Alexe.
• Consultare publică la nivel comunitar în scopul reexaminării infrastructurilor
energetice transeuropene
Comisia Europeană a lansat o consultare publică privind revizuirea normelor UE privind infrastructurile energetice transeuropene. Consultarea va fi deschisă timp de 8 săptămâni, până la 13 iulie 2020, iar toate răspunsurile colectate vor fi luate în considerare pentru revizuirea Regulamentului privind infrastructurile energetice europene (TEN-E), care va aduce o contribuție fundamentală la Pactul verde european.
„Pentru a deveni un continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050, Europa are nevoie de infrastructuri energetice moderne, reziliente, sigure și capabile să integreze, într-o pondere mult mai mare, sursele regenerabile de energie. Regulamentul TEN-E actualizat va stabili normele pentru proiectele energetice transfrontaliere, pentru a garanta că acestea corespund ambiției noastre climatice. Pe durata consultării publice, dorim să aflăm opiniile fiecăruia despre cum să avansăm", a declarat comisarul pentru energie, Kadri Simson.
Comisia intenționează să publice o propunere legislativă pentru a adopta acest regulament înainte de sfârșitul anului 2020. Pentru a asigura un proces de consultare mai larg și mai interactiv, Comisia va organiza și patru seminare online ale părților interesate, iar o evaluare inițială a impactului a fost publicată recent pentru a se obține feedback.
• Scădere semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la
Companiile energetice din UE, în 2019
Emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la toți operatorii care intră sub incidența sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) au scăzut cu 8,7% în 2019, comparativ cu nivelurile din 2018. Conform EU ETS, toți operatorii au avut obligația de a raporta, până la 31 martie 2020, emisiile lor verificate pentru anul 2019 și de a restitui suficiente certificate aferente acestor emisii până la 30 aprilie 2020, informează un comunicat al Executivului comunitar.
Toate datele - referitoare la o perioadă anterioară crizei COVID-19 - sunt acum la dispoziția publicului pe site-ul web al Registrului de tranzacții al Uniunii Europene. Trecerea de la cărbune și lignit la energii din surse regenerabile și gaz este motivul pentru care am asistat la reducerea cu 15% a emisiilor provenite din sectorul energetic, în timp ce emisiile provenite din industrii au scăzut cu 2%. Sectorul aviației a generat o creștere a emisiilor de 1% în 2019, comparativ cu anul precedent.
„EU ETS este un instrument important de reducere a emisiilor și de stimulare a unor reduceri suplimentare prin stabilirea unui preț la carbon. (...) Întrucât scopul nostru este să revizuim în continuare EU ETS în următorii ani, acesta poate deveni un instrument și mai puternic care să mijlocească îndeplinirea obiectivelor noastre europene stipulate în Pactul verde și a angajamentelor asumate în cadrul Acordului de la Paris, modernizând, în același timp, economia noastră și energia care o alimentează", a declarat Frans Timmermans, vicepreședinte executiv al CE pentru Pactul verde european.
ETS este o piatră de temelie a politicii UE de combatere a schimbărilor climatice, ce include industriile care generează aproximativ 45% din emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul UE. Acesta limitează emisiile provenite de la peste 11 000 de centrale electrice, instalații industriale și companii aeriene.
Studiu: Tranziţia zonelor miniere afectate de eliminarea treptată a cărbunelui ar costa
România 700 milioane euro
România are nevoie de 700 milioane euro pentru tranziţia zonelor miniere afectate de eliminarea treptată a cărbunelui din sistemul energetic până în anul 2030, iar investiţiile pot fi obţinute din bugetul alocat Mecanismului de Tranziţie Justă, din care ţara noastră ar putea atrage 757 milioane euro, reiese dintr-un studiu coordonat de reţeaua de think-tank SE3T.net, la care au contribuit Energy Policy Group (EPG) şi Bankwatch România. Potrivit analizei, întârzierea unui plan de eliminare treptată a cărbunelui va duce, în cazul României, la costuri mai mari cu 200 milioane euro/an, sub forma subvenţiilor acordate pentru termocentralele ineficiente, care se resimt în buzunarul cetăţenilor. „În schimb, statul român poate investi aceste sume în energie regenerabilă, eficienţă energetică şi protejarea consumatorilor vulnerabili, investiţii ce ar crea mai departe venituri şi ar susţine tranziţia energetică. România poate reduce treptat utilizarea cărbunelui fără a pune în pericol securitatea energetică, având în vedere utilizarea deja scăzută a lignitului. În ultimii ani, termocentralele pe cărbune au fost folosite la o capacitate de puţin peste 10 procente, iar până în 2025, rata de utilizare este preconizată să ajungă la doar 4% - 5%. În general, un grup pe cărbune nu poate opera profitabil la factori de utilizare de sub 50%. Factorii de decizie trebuie să planifice eliminarea treptată a cărbunelui în baza unei strategii bine definite care ia în calcul impactul economic şi social", spun autorii studiului.
În acest context, 28 000 de locuri de muncă ar putea să dispară în România, dintre care 9000 sunt lucrători din industrie, iar 19 000 locuri de muncă afectate indirect, relevă analiza. „Valea Jiului şi judeţul Gorj sunt regiunile care vor fi afectate de eliminarea cărbunelui, însă potenţialul de redezvoltare a zonelor este imens şi divers, în domenii precum agricultură, turism, construcţii şi mobilier, industria textilă, alimentară sau producţia de componente electronice. În plus, creşterea unităţilor de energie regenerabilă în zonă şi proiectele de eficienţă energetică vor crea locuri de muncă şi pot transforma zona într-un lider în acest domeniu", a menţionat Alexandru Mustaţă, coordonator de campanii Bankwatch România.
Datele incluse în studiu relevă că Bulgaria, România şi Grecia produc, în prezent, 9% din electricitatea pe bază de lignit din întreaga Uniune Europeană. „Acest procentaj poate creşte în următorii ani, dacă ritmul de eliminare a cărbunelui rămâne la fel de lent, pe măsură ce restul ţărilor îşi modernizează sistemele energetice. Bulgaria şi România nu au setat încă o dată pentru eliminarea treptată a lignitului, în timp ce Grecia a stabilit anul 2028", se menţionează în cercetare.
Principala concluzie a studiului evidenţiază că România trebuie să dezvolte şi să implementeze o strategie de eliminare a cărbunelui, care ar trebui să includă un calendar pentru închiderea minelor şi retragerea termocentralelor, precum şi instalarea noilor capacităţi regenerabile, dar şi alte măsuri necesare pentru susţinerea sistemului energetic.
Studiul a analizat diverse scenarii de eliminare a lignitului din sistemul energetic pentru România, Bulgaria şi Grecia cu 2, 4, 6, respectiv 8 ani mai devreme decât în scenariul de referinţă (REF), respectiv faţă de termenele avute în vedere în prezent de către autorităţi. În cadrul cercetării, au fost luate în calcul evoluţia proiectată a preţului certificatelor ETS, impactul asupra preţului energiei electrice şi investiţiile planificate în capacităţi de generare şi au fost calculate profitabilitatea companiilor de cărbune, impactul de preţ asupra consumatorilor finali şi nivelul de capacitate al surselor de energie regenerabilă.
APIA: Achiziţiile de autoturisme „verzi", în creştere în România în primul trimestru;
cota de piaţă a urcat la 5,7%
Achiziţiile de autoturisme „verzi" (electrice&hibride) în Europa au cunoscut o creştere importantă în primul trimestru din acest an, deşi evoluţia generală a pieţei auto a fost una negativă, în România acestea ajungând la o cotă de piaţă de 5,7%, faţă de 4,1% cât a fost în perioada similară din 2019, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). „Recente analize disponibile public ne arată faptul că în contextul pandemiei COVID-19 achiziţiile de autoturisme «verzi» (electrice&hibride) în Europa (dar şi în România) au cunoscut o creştere importantă în primul trimestru din 2020, deşi evoluţia generală a pieţei auto a fost una negativă (-26,3% pe ansamblul UE+EFTA+UK, cu -22,2% în România). Astfel, conform studiului JATO sau a celui realizat de PwC, publicate recent, autoturismele electrice au înregistrat în Europa creşteri consistente atât în luna martie, cât şi pe ansamblul primului trimestru, Europa fiind în trimestrul I din 2020 lider global pe piaţa autoturismelor «verzi» (PwC). În acest context, autoturismele electrice au înregistrat în luna martie 2020 o creştere a înmatriculărilor cu 15%, ceea ce corespunde unei cote de piaţă de 17,4%, respectiv +10,1% comparativ cu luna martie a anului trecut (JATO)", se arată într-un comunicat al APIA.
Şi în România, menţionează APIA, evoluţia din primul trimestru 2020 a autoturismelor „verzi" este una pozitivă, acestea ajungând la o cotă de piaţă de 5,7%, faţă de doar 4,1%, cât aveau în anul anterior, atât ca o consecinţă a scăderii volumelor autoturismelor cu motoare termice (benzină, diesel), dar şi ca urmare a unui volum superior celui înregistrat anul trecut (1575 unități în 2020, faţă de 1469 în 2019).
Creşterea interesului pentru autoturismele electrice se produce în contextul pandemiei COVID-19 şi al dificultăţilor de derulare a activităţii cauzate de restrângerea activităţii în multe instituţii implicate în procesul de derulare a Programului Rabla Plus. „Este de salutat, în acest context, deschiderea manifestată atât de către MAI, cât şi de către Ministerul Mediului, care, înţelegând necesitatea de mobilitate a cetăţenilor şi angajaţilor în această perioadă, au asigurat, prin actele normative emise, continuarea programelor Rabla şi Rabla Plus şi menţinerea, totodată, în stare de funcţionare a operatorilor economici participanţi", mai spune APIA.