Conectarea la era digitala: imperativ al prezentului in pregatirea viitorului, din perspectiva nationala si europeana
Data: 1-15 mai 2021
În ultima vreme, asistăm la intensificarea preocupărilor îndreptate spre extinderea şi aprofundarea proceselor specifice erei digitale. În special în condiţiile prelungirii pandemiei, au fost identificate şi valorificate noi posibilităţi de utilizare a tehnicilor şi tehnologiilor avansate în vederea desfăşurării activităţilor economico-sociale în strânsă conexiune a factorilor naţionali cu cei europeni. Această optică se regăseşte în una dintre direcţiile principale, de ordin conceptual şi practic, relevate de planurile de redresare şi rezilienţă elaborate de toate statele membre ale UE. Cea de-a doua direcţie este, cum se ştie, intensificarea acţiunilor din sfera dezvoltării durabile. Legătura dintre cele două obiective este organică, date fiind caracteristicile noii etape a revoluţiei ştiinţifico-tehnice, în care comunitatea inginerească din ţara noastră este profund angajată. Tocmai de aceea, informaţiile cuprinse în paginile de faţă pot deveni instrumente utile de lucru în demersul comun de promovare a celor mai avansate cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii.
Noi norme și măsuri care vor consolida investițiile și inovarea
în domeniul inteligenţei artificiale (IA) în întreaga UE
Comisia Europeană (CE) a propus, zilele trecute, noi norme și măsuri menite să transforme Europa în polul mondial al unei inteligenței artificiale (IA) de încredere. „Îmbinarea primului cadru juridic privind IA cu un nou plan coordonat cu statele membre va garanta siguranța și drepturile fundamentale ale cetățenilor și ale întreprinderilor, consolidând totodată adoptarea IA, precum și investițiile și inovarea în domeniul IA în întreaga UE", se precizează într-un comunicat al Executivului comunitar. Această abordare va fi completată de noile reglementări privind echipamentele tehnice, care, prin adaptarea normelor de siguranță, urmăresc să sporească încrederea utilizatorilor în noua generație versatilă de produse.
Datorită noului Regulament privind IA, europenii vor putea avea încredere în oportunitățile pe care le oferă inteligenţa artificială. Normele proporționale și flexibile vor aborda riscurile specifice pe care le prezintă sistemele de IA și vor stabili cele mai înalte standarde pe plan mondial. Planul coordonat prezintă schimbările de politică și investițiile necesare la nivelul statelor membre pentru a consolida poziția de lider a Europei în dezvoltarea unei IA centrate pe factorul uman, durabile, sigure, favorabile incluziunii și de încredere.
Abordarea europeană privind o IA de încredere
Potrivit reprezentanţilor CE, noile norme vor fi aplicate direct în același mod în toate statele membre, pe baza unei definiții a IA adaptate exigențelor viitorului, și urmează o abordare bazată pe riscuri:
Risc inacceptabil: Vor fi interzise sistemele de IA considerate o amenințare clară la adresa siguranței, a mijloacelor de subzistență și a drepturilor persoanelor. Printre acestea se numără sistemele sau aplicațiile de IA care manipulează comportamentul uman pentru a împiedica utilizatorii să își exercite liberul arbitru (de exemplu, jucării care utilizează asistența vocală încurajând un comportament periculos din partea minorilor) și sistemele care permit guvernelor să efectueze o evaluare a comportamentului social („social scoring").
Risc ridicat: Sunt considerate ca prezentând un grad ridicat de risc sistemele în care tehnologia IA este utilizată în: ▪ infrastructurile critice (de exemplu, transporturile), care ar putea pune în pericol viața și sănătatea cetățenilor; ▪ formarea educațională sau profesională, care poate determina accesul la educație și traiectoria profesională a unei persoane (de exemplu, sistemul de notare utilizat în cadrul examenelor); ▪ componentele de siguranță ale produselor (de exemplu, o aplicație a IA utilizată în chirurgia robotică); ▪ ocuparea forței de muncă, gestionarea lucrătorilor și accesul la activități independente (de exemplu, software de selecție a CV-urilor pentru procedurile de recrutare); ▪ serviciile publice și private esențiale (de exemplu, evaluarea bonității care îi împiedică pe cetățeni să aibă posibilitatea de a obține un împrumut); ▪ activitatea de asigurare a respectării legii care poate aduce atingere drepturilor fundamentale ale cetățenilor (de exemplu, evaluarea fiabilității probelor); ▪ gestionarea migrației, a azilului și a controlului la frontiere (de exemplu, verificarea autenticității documentelor de călătorie); ▪ administrarea justiției și procesele democratice (de exemplu, aplicarea legii în cazul unui set concret de date factuale).
Înainte de a putea fi introduse pe piață, sistemele de IA care prezintă un grad ridicat de risc vor face obiectul unor obligații stricte, astfel încât să se asigure următoarele: ▪ sisteme adecvate de evaluare și reducere a riscurilor; ▪ calitatea ridicată a seturilor de date care alimentează sistemul, pentru a se reduce la minimum riscurile și rezultatele discriminatorii; ▪ înregistrarea activității pentru a asigura trasabilitatea rezultatelor; ▪ documentația detaliată care să furnizeze toate informațiile necesare privind sistemul și scopul acestuia, pentru ca autoritățile să poată evalua conformitatea sistemului în cauză; ▪ informații clare și adecvate pentru utilizatori; ▪ măsuri care să garanteze o supraveghere umană corespunzătoare, în vederea reducerii la minimum a riscului; ▪ un nivel ridicat de robustețe, securitate și precizie.
În special, se consideră că toate sistemele de identificare biometrică la distanță prezintă un grad ridicat de risc și fac obiectul unor cerințe stricte. În principiu, este interzisă utilizarea lor în timp real în spații accesibile publicului în scopuri de asigurare a respectării legii. Sunt prevăzute câteva excepții limitate, strict definite și reglementate (cum ar fi utilizarea în cazurile în care este strict necesar pentru a căuta un copil dispărut, pentru a preveni o amenințare teroristă specifică și iminentă sau pentru a detecta, a localiza, a identifica sau a urmări în justiție persoane care au comis ori sunt suspectate că au comis infracțiuni grave). O astfel de utilizare este condiționată de obținerea unei autorizații din partea unui organism judiciar sau a unui alt organism independent și de termene adecvate, de acoperirea geografică și de bazele de date în care se efectuează căutări.
Risc limitat, și anume sistemele de IA care fac obiectul unor obligații specifice în materie de transparență. Atunci când utilizează sisteme de IA, cum ar fi roboții de chat, utilizatorii ar trebui să fie conștienți de faptul că interacționează cu un aparat, astfel încât să aibă posibilitatea de a lua o decizie în cunoștință de cauză: fie să folosească în continuare respectivul sistem de IA, fie să renunțe la serviciile acestuia.
Risc minim: Propunerea legislativă permite utilizarea gratuită a unor aplicații cum ar fi jocurile video bazate pe IA sau filtrele antispam. Marea majoritate a sistemelor de IA se încadrează în această categorie. Proiectul de regulament nu intervine aici, întrucât aceste sisteme de IA prezintă doar un grad de risc minim sau nu prezintă niciun risc pentru drepturile sau siguranța cetățenilor.
În ceea ce privește guvernanța, Comisia propune ca autoritățile naționale competente de supraveghere a pieței să asigure respectarea noilor norme. Instituirea Comitetului european pentru inteligența artificială va facilita punerea în aplicare a noilor norme și va stimula elaborarea de standarde în domeniul IA. În plus, se propun coduri de conduită voluntare pentru sistemele de IA care nu prezintă un grad ridicat de risc, precum și spații de testare în materie de reglementare pentru a facilita inovarea responsabilă.
Abordarea europeană privind excelența în domeniul IA
Coordonarea va consolida poziția de lider a Europei în ceea ce privește o IA centrată pe factorul uman, durabilă, sigură, favorabilă incluziunii și de încredere. Pentru a rămâne competitivă la nivel mondial, CE se angajează să promoveze inovarea în dezvoltarea și utilizarea tehnologiei IA în toate sectoarele, în toate statele membre.
Publicat pentru prima dată în 2018, cu scopul de a defini măsuri și instrumente de finanțare pentru dezvoltarea și adoptarea IA, Planul coordonat privind IA a permis dezvoltarea unor strategii naționale dinamice și acordarea de finanțare din partea UE pentru parteneriatele public-privat și pentru rețelele de cercetare și inovare. Actualizarea cuprinzătoare a Planului coordonat propune măsuri comune concrete de colaborare, care să asigure că toate eforturile sunt aliniate la Strategia europeană privind IA și la Pactul verde european, ținând seama totodată de noile provocări generate de pandemia de COVID-19. Actualizarea menționată prezintă o viziune de accelerare a investițiilor în domeniul IA, care poate contribui la redresare. De asemenea, actualizarea vizează să stimuleze punerea în aplicare a strategiilor naționale privind IA, să elimine fragmentarea și să se abordeze provocările mondiale.
Planul coordonat actualizat va utiliza fondurile alocate prin intermediul programelor Europa digitală și Orizont Europa, precum și prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență, care prevede un obiectiv de 20% pentru cheltuielile din domeniul digital și prin programele politicii de coeziune, în următoarele scopuri: ▪ crearea unor condiții propice pentru dezvoltarea și adoptarea IA prin schimbul de informații privind politicile, partajarea de date și investițiile în capacitățile informatice critice; ▪ promovarea excelenței în domeniul IA, „din laborator pe piață", prin instituirea unui parteneriat public-privat, construirea și mobilizarea capacităților de cercetare, dezvoltare și inovare și punerea la dispoziția IMM-urilor și a administrațiilor publice a infrastructurilor de testare și experimentare, precum și a centrelor de inovare digitală; ▪ asigurarea faptului că IA este în serviciul cetățenilor și constituie o forță pozitivă pentru societate, fiind în avangarda dezvoltării și a implementării unei IA de încredere, stimulând talentele și competențele prin sprijinirea stagiilor, a rețelelor de studii doctorale și a burselor de studii postdoctorale în domeniile digitale; ▪ consolidarea poziției de lider strategic în sectoarele și tehnologiile cu un impact puternic, inclusiv în domeniul mediului, punând accentul pe contribuția IA în ceea privește producția durabilă, sănătatea - prin extinderea schimbului transfrontalier de informații -, sectorul public, mobilitatea, afacerile interne, agricultura și robotica.
Abordarea europeană privind noile echipamente tehnice
Echipamentele tehnice acoperă o gamă largă de produse de consum și profesionale, de la roboți la mașini de tuns iarba, imprimante 3D, utilaje de construcții și linii de producție industrială. Directiva privind echipamentele tehnice, înlocuită de noul Regulament privind echipamentele tehnice, a definit cerințele de sănătate și siguranță în domeniu. Regulamentul va asigura faptul că noua generație de echipamente tehnice garantează siguranța utilizatorilor și a consumatorilor și încurajează inovarea. În timp ce noul Regulament privind IA va aborda riscurile în materie de siguranță ale sistemelor de IA, Regulamentul privind echipamentele tehnice va asigura integrarea în siguranță a sistemelor de IA în toate echipamentele tehnice. Întreprinderile vor trebui să efectueze doar o singură evaluare a conformității.
În plus, noul Regulament privind echipamentele tehnice va răspunde nevoilor pieței prin sporirea clarității juridice a dispozițiilor actuale, prin reducerea sarcinii administrative și a costurilor suportate de întreprinderi prin autorizarea formatelor digitale pentru documentație și prin adaptarea taxelor achitate de IMM-uri pentru evaluarea conformității, asigurând totodată coerența cu cadrul legislativ al UE pentru produse.
Propunerile CE privind o abordare europeană în domeniile inteligenței artificiale și echipamentelor tehnice urmează să fie adoptate de Parlamentul European și statele membre în cadrul procedurii legislative ordinare. Odată adoptate, regulamentele vor fi direct aplicabile în întreaga UE.
UPB: Ecosistem de cercetare, inovare și dezvoltare de produse și servicii TIC pentru o societate conectată la Internet of Things
Universitatea Politehnica din București, prin Facultatea de Automatică și Calculatoare, în colaborare cu Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației și Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria și Managementul Afacerilor din UPB, a finalizat zilele trecute unul dintre cele mai importante proiecte destinate dezvoltării de produse și servicii inovative din sfera Internet of Things (IoT) și a orașelor inteligente, având drept consecință directă creșterea capacității de cercetare, dezvoltare și inovare a întreprinderilor.
Denumit generic NETIO, proiectul, a cărui valoare a fost de aproximativ 3,25 milioane de euro, s-a derulat în perioada 2016 - 2021 având ca obiectiv exclusiv „Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare (CDI) în sprijinul competitivităţii economice și dezvoltării afacerilor" realizându-se în acest sens o serie de parteneriate în vederea transferului de cunoștințe. NETIO s-a desfășurat în cadrul Programului Operațional Competitivitate (POC) 2014 - 2020.
Potrivit unui comunicat al UPB, printre obiectivele specifice incluse în NETIO se regăsesc: ▪ stimularea activităților de inovare din cadrul companiilor din domeniul IoT prin transfer de cunoștințe, dezvoltarea de cercetări în comun și accesul întreprinderilor la infrastructurile CDI ale UPB; ▪ crearea de parteneriate stabile și viabile între UPB și întreprinderile interesate, destinate dezvoltării produselor și serviciilor inovative bazate pe Internet of Things; ▪ valorificarea potențialului infrastructurilor de cercetare nou create PRECIS și CAMPUS ale UPB pentru a răspunde nevoilor de inovare ale întreprinderilor, în scopul creșterii valorii adăugate a unor produse, procese și tehnologii cerute de piață; ▪ implicarea activă a UPB în fluxul de transfer al tehnologiei în toate etapele dezvoltării de noi produse și servicii; ▪ crearea de locuri de muncă în domenii „knowledge intensive" și a oportunităților de lucru în cercetare și inovare pentru tinerii valoroși, absolvenți ai facultăților de profil; ▪ crearea unei structuri de colaborare UPB - întreprinderi, care să asigure buna funcționare a proiectului, continuarea activităților de cercetare colaborativă după finalizarea proiectului, și sustenabilitatea rezultatelor.
UVT a lansat HUB-ul „Timişoara Research in Artificial Intelligence Network (TRAIN)"
Universitatea de Vest din Timişoara (UVT) a lansat, la mijlocul lunii aprilie a.c., o platformă de cercetare, inovare şi dezvoltare care va avea rolul de ecosistem de cunoaştere şi educaţie bazat pe reţele şi algoritmi de Inteligenţă Artificială (AI). Este vorba despre o platformă în care se va pilota dezvoltarea de aplicaţii de AI prin care UVT va deveni un HUB pentru stimularea cercetării şi dezvoltării educaţionale în acest domeniu, în regiunea Banatului, cu o perspectivă naţională şi europeană, HUB care va purta denumirea de Timişoara Research in Artificial Intelligence Network (TRAIN). În acest context, rectorul UVT, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea, a precizat: „Inteligenţa Artificială este o direcţie de învăţământ şi cercetare cu tradiţie la Facultatea de Matematică şi Informatică (FMI) din UVT. Peste 27 de generaţii de specialişti în informatică au absolvit programul de studii de masterat în Inteligenţa Artificială. Această continuitate este asigurată de colectivul Departamentului de Informatică, în care, în prezent, o treime dintre cadrele didactice sunt specializate în inteligenţa artificială. Subiectele din domeniul Inteligenţei Artificiale au consacrat colectivul de cercetare de la FMI ca pe un grup avansat de cercetare în tematicile sistemelor multi-agenţi, sistemelor expert, meta-euristicilor, reţelelor neuronale, calculului natural, explorării datelor, optimizărilor multicriteriale. Alte subiecte intens invocate în prezent în dezbaterile publice, precum Big Data, Machine Learning, Deep Learning, sunt subiectele asupra cărora se apleacă acum colectivul de cercetare din UVT, în proiectele aflate în derulare, cu finanţare naţională sau europeană, lucrând în cooperare cu colegi din alte domenii, la aplicaţii practice".
Evenimentul a reprezentat un pas semnificativ pe care Universitatea de Vest din Timişoara l-a făcut către companiile din regiune, mai ales către cele care sunt interesate de AI. „Lor dorim să le prezentăm competenţele disponibile şi să le arătăm o punte de comunicare deschisă permanent, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor companiilor, atât în ceea ce priveşte absolvenţii, cât şi pentru rezolvarea unor probleme deschise din domeniul AI (...)", se menţionează într-un comunicat al UVT.
Microsoft: Peste 30 de milioane de persoane au dobândit abilităţi digitale în timpul pandemiei, la nivel global
Peste 30 de milioane de persoane din 249 de ţări au dobândit abilităţi digitale în timpul pandemiei, pe durata ultimului an, prin intermediul unii program de training global lansat de Microsoft. Potrivit unui comunicat al companiei de tehnologie, în 2021, odată cu demararea următoarei etape a programului, alături de LinkedIn, acesta vizează să ajute 250 000 de companii să recruteze candidaţii care deţin competenţele potrivite.
Prin programul global de training demarat la jumătatea anului trecut, Microsoft îşi propunea să sprijine 25 de milioane de persoane de la nivel global în dezvoltarea competenţelor digitale. De la muncitori în uzine până la vânzători şi şoferi de camioane care au fost disponibilizaţi, milioane de oameni au apelat în timpul pandemiei la cursurile online puse la dispoziţie de GitHub, LinkedIn şi Microsoft, cu scopul de a se pregăti pentru locurile de muncă cu cea mai mare cerere pe piaţă, precum serviciile pentru clienţi, managementul de proiecte şi analiza datelor.
Pentru acest an, LinkedIn intenţionează să le ofere solicitanţilor de locuri de muncă oportunitatea de a-şi demonstra cunoştinţele şi abilităţile, iar angajatorilor noi instrumente pentru a se conecta cu aceştia pe baza competenţelor lor profesionale, printre care: varianta-pilot a LinkedIn Skills Path, noi funcţii pentru personalizarea profilului de LinkedIn şi acces extins la Skills Graph de la LinkedIn.
Pe de altă parte, resursele Microsoft vor veni în completarea activităţilor derulate de LinkedIn pentru a promova oportunităţile vaste de dezvoltare a competenţelor digitale, incluzând Career Coach - o aplicaţie Microsoft Teams pentru Educaţie, dezvoltată cu ajutorul LinkedIn, care le oferă studenţilor posibilitatea de a primi consultanţă personalizată pentru orientarea în carieră.
În cadrul iniţiativei comune, Microsoft a lucrat îndeaproape cu organizaţiile nonprofit partenere, pentru a oferi asistenţă completă prin programe de coaching, mentorat şi networking unui număr de aproape şase milioane de cursanţi.
„Microsoft va aplica aceste lecţii la o scară mai mare şi anunţă un nou serviciu online, Career Connector, care va ajuta, în urmatorii trei ani, 50 000 de persoane care îşi caută un loc de muncă să-şi asigure un job în domenii care vizează tehnologia. Această iniţiativă se va axa pe cursanţii care şi-au dezvoltat competenţe prin intermediul partenerilor Microsoft din sectorul nonprofit şi din sectorul de învăţământ, în special femei şi minorităţi slab reprezentate în domeniul tehnologic", se menţionează în comunicat.