Importante momente aniversare tehnico-economice in 2021 (V)
Data: 1-15 mai 2021
Continuăm, în numărul de faţă, prezentarea cronicii unor momente importante din istoria economiei, ştiinţei şi tehnicii româneşti, marcate, în acest an, prin aniversări „rotunde". Astfel, în 2021 se împlinesc:
125 de ani de la:
▪ Începerea - iniţial, sub îndrumarea inginerului Gheorghe Duca şi apoi, din 1899, a inginerului Anghel Saligny, pe baza proiectelor întocmite de un grup de ingineri români, condus de Ion B. Cantacuzino - a lucrărilor de construire a Portului Constanţa, încheiate în 1906. La preluarea conducerii, Anghel Saligny a modificat proiectul iniţial al portului, completându-l cu un bazin pentru exportul ţiţeiului şi cu rezervoare pentru depozitarea ţiţeiului brut şi a derivatelor acestuia;
▪ Începerera construcţiei Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni (astăzi CEC Bank) din Bucureşti, situată pe amplasamentul fostului Han Sf. Ion cel Mare;
▪ Efectuarea, la Spitalul Colţea din Bucureşti, de către medicul Constantin Dimitrescu-Severeanu, a primelor radiografii chirurgicale în România. În acelaşi an (1896), neurologul Gheorghe Marinescu, pentru a stabili diagnosticul diferenţial între acromegalie şi eritromegalie, realizează, folosind aparatul Röntgen construit de D. Hurmuzescu şi R. Benoit, radiografiile acestor două afecţiuni, considerate primele din lume;
▪ Darea în funcţiune a centralei electrice a oraşului Craiova. În 1902, la această centrală a fost instalat primul grup cu motor Diesel de 120 CP şi 160 rotaţii/minut din ţara noastră, care antrena un generator de 2 x 140 V;
▪ Înfiinţarea Fabricii de ciment de la Azuga, dotată cu cuptoare Dietsch, a doua fabrică de ciment din România;
▪ Construirea Teatrului Naţional din Iaşi, conceput de arhitecţii F. Fellner şi H. Helmer, care au proiectat şi clădirile Operei şi Universităţii din Cluj, precum şi edificii ale operelor din alte ţări;
▪ Intrarea în exploatare (pentru realizarea legăturii feroviare cu Transilvania) a liniilor de cale ferată Râmnicu Vâlcea - Râul Vadului, pe Valea Oltului, şi Comăneşti - Palanca, pe Valea Trotuşului. Prima linie, executată de inginerul Mihail R. Romniceanu, a fost considerată, până la construirea liniei Bumbeşti - Livezeni, punctul culminant al artei consctructive româneşti în materie de căi ferate, având şapte tuneluri scurte, între 30 m şi 600 m.