Impactul ecologic si social al actualei etapea progresului stiintifico-tehnic

Informațiile tot mai numeroase din sferele decizionale - locale, naționale, europene și mondiale - relevă, în ultimul timp, accentul deosebit pus pe modalitățile de contracarare a schimbărilor climatice, de promovare, pe multiple planuri, a conceptului de dezvoltare durabilă. De la identificarea unor tendințe până la stabilirea de obiective concrete, măsurile adoptate urmăresc, așa cum rezultă și din articolele publicate în paginile de față, preocupări de larg interes, inclusiv pentru comunitatea inginerească din țara noastră. Rezultă limpede că dispunem de un important potențial capabil să transforme în realitate posibilitatea creării unui cadru de viață bazat pe principii ecologice.

 

 

CE: Noi propuneri prin care produsele sustenabile să devină normă și să se sporească independența Europei din punctul de vedere al resurselor

 

Comisia Europeană (CE) a prezentat recent un pachet de propuneri din cadrul Pactului verde european care au scopul de a asigura faptul că produsele sustenabile devin normă în UE, că sunt stimulate modelele de afaceri circulare, iar consumatorii sunt capacitați în cadrul tranziției verzi, informează un comunicat al Executivului comunitar. Astfel, CE propune noi norme prin care aproape toate bunurile fizice de pe piața UE să devină mai ecologice, circulare și eficiente din punct de vedere energetic pe parcursul întregului lor ciclu de viață, de la faza de proiectare până la utilizarea zilnică, schimbarea destinației și sfârșitul ciclului de viață.

Comisia a mai prezentat și o nouă strategie prin care textilele să devină mai durabile, reparabile, reutilizabile și reciclabile, să se combată moda de consum, deșeurile de textile și distrugerea textilelor nevândute și să se asigure faptul că producția lor se desfășoară cu respectarea deplină a drepturilor sociale.

O a treia propunere urmărește să stimuleze piața internă pentru produsele pentru construcții și să asigure adecvarea cadrului de reglementare existent pentru a se putea concretiza obiectivele în materie de sustenabilitate și climă în ceea ce privește mediul construit.

De asemenea, pachetul include o propunere privind noi norme pentru capacitarea consumatorilor în cadrul tranziției verzi, astfel încât consumatorii să fie mai bine informați cu privire la durabilitatea din punctul de vedere al mediului a produselor și să fie protejați mai bine împotriva dezinformării ecologice.

Prin noile propuneri, CE a prezentat instrumentele necesare pentru trecerea la o economie cu adevărat circulară în UE: o economie decuplată de dependența de energie și de resurse, mai rezilientă la șocurile externe, care respectă natura și sănătatea oamenilor. Propunerile se bazează pe succesul normelor existente ale UE în materie de proiectare ecologică, care au dus la reduceri remarcabile ale consumului de energie al UE și la economii semnificative pentru consumatori. Numai în 2021, cerințele existente în materie de proiectare ecologică le-au permis consumatorilor să economisească, în total, 120 de miliarde euro. Normele au dus, de asemenea, la o scădere cu 10% a consumului anual de energie al produselor care intră în domeniul lor de aplicare. Până în 2030, noul cadru va putea duce la economii de energie primară de 132 Mtep, ceea ce corespunde unei cantități de gaze naturale de aproximativ 150 de miliarde de metri cubi, cantitate aproape echivalentă cu importul UE de gaze rusești. 

 

Asigurarea faptului că produsele sustenabile devin normă

Propunerea de regulament privind proiectarea ecologică pentru produsele sustenabile abordează proiectarea produselor, care determină până la 80% din impactul asupra mediului al unui produs, pe durata ciclului de viață a acestuia. Propunerea stabilește noi cerințe care să asigure faptul că produsele sunt mai sustenabile, fiabile, reutilizabile, modernizabile, reparabile, mai ușor de întreținut, de recondiționat și de reciclat, precum și eficiente din punct de vedere energetic și din punctul de vedere al utilizării resurselor. În plus, cerințele privind informațiile specifice produselor vor asigura cunoașterea de către consumatori a impactului achizițiilor lor asupra mediului. Toate produsele reglementate vor avea pașapoarte digitale ale produselor. Acest lucru va facilita repararea sau reciclarea produselor și va facilita urmărirea de-a lungul lanțului de aprovizionare a substanțelor care prezintă motive de îngrijorare. Se poate introduce, de asemenea, și etichetarea. Propunerea conține, de asemenea, măsuri menite să pună capăt practicii distrugerii bunurilor de consum nevândute, precum și să extindă achizițiile publice verzi și să ofere stimulente pentru produsele sustenabile.

Propunerea extinde cadrul existent privind proiectarea ecologică în două moduri: în primul rând, prin acoperirea unei game cât mai largi de produse și, în al doilea rând, prin extinderea domeniului de aplicare a cerințelor pe care trebuie să le îndeplinească produsele. Stabilirea de criterii nu numai pentru eficiența energetică, ci și pentru circularitate și reducerea globală a amprentei ecologice și climatice a produselor va duce la o mai mare independență energetică și din punctul de vedere al resurselor și la reducerea poluării. Propunerea va consolida piața unică, evitând situația în care legislația unui stat membru este divergentă de a altuia, și va crea oportunități economice pentru inovare și creare de locuri de muncă, în special în ceea ce privește refabricarea, întreținerea, reciclarea și repararea. Propunerea va stabili un cadru și un proces prin care Comisia, în strânsă cooperare cu toate părțile interesate, va stabili treptat cerințele pentru fiecare produs sau grup de produse. 

Împreună cu această propunere, Comisia a adoptat, de asemenea, un Plan de lucru privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică pentru perioada 2022 - 2024 pentru a acoperi noile produse cu impact energetic și a actualiza și a spori nivelul de ambiție pentru produsele care sunt deja reglementate, ca măsură tranzitorie până la intrarea în vigoare a noului regulament. Planul de lucru abordează, în special, produsele electronice de larg consum (telefoanele inteligente, tabletele, panourile solare), care reprezintă fluxul de deșeuri cu cea mai rapidă creștere.

Pentru a sprijini introducerea pe piața UE a unor produse sustenabile, au fost prezentate și inițiative sectoriale specifice. Strategia UE pentru textile sustenabile și circulare și revizuirea Regulamentului privind produsele pentru construcții vor aborda două grupe de produse prioritare care au un impact semnificativ.

 

Textile sustenabile și circulare

Consumul european de textile are al patrulea cel mai mare impact asupra mediului și schimbărilor climatice, după alimente, locuințe și mobilitate. Acesta se situează, de asemenea, pe locul al treilea în ceea ce privește consumul de apă și utilizarea terenurilor și pe locul al cincilea din punctul de vedere al utilizării materiilor prime primare.

Strategia UE pentru textile sustenabile și circulare stabilește viziunea și acțiunile concrete pentru a asigura faptul că, până în 2030, produsele textile introduse pe piața UE au un ciclu de viață lung și sunt reciclabile, fabricate pe cât de mult posibil din fibre reciclate, nu conțin substanțe periculoase și sunt produse cu respectarea drepturilor sociale și a mediului. Consumatorii vor beneficia mai mult timp de textile de înaltă calitate, moda de consum ar trebui să nu mai fie la modă, iar serviciile de reutilizare și reparare profitabile din punct de vedere economic ar trebui să fie disponibile pe scară largă. Într-un sector al textilelor competitiv, rezilient și inovator, producătorii trebuie să își asume responsabilitatea pentru produsele lor de-a lungul lanțului valoric, inclusiv atunci când acestea devin deșeuri. În acest mod, ecosistemul textilelor circulare va prospera și va fi stimulat de capacități suficiente de reciclare inovatoare a fibrelor, în timp ce incinerarea și eliminarea prin depozitare a textilelor trebuie reduse la minimum.

Măsurile specifice prevăzute vor include cerințe de proiectare ecologică pentru textile, informații mai clare, un pașaport digital al produselor și o schemă obligatorie a UE de răspundere extinsă a producătorilor. Strategia prevede, de asemenea, măsuri de combatere a eliberării neintenționate de microplastice din textile, de asigurare a fiabilității mențiunii „ecologic" și de stimulare a modelelor de afaceri circulare, inclusiv a serviciilor de reutilizare și reparare. Pentru a aborda moda de consum, strategia invită, de asemenea, întreprinderile să reducă numărul de colecții pe an, să își asume responsabilitatea și să ia măsuri pentru a-și reduce la minimum amprenta de carbon și de mediu și invită statele membre să adopte măsuri fiscale favorabile pentru sectorul reutilizării și reparațiilor. Comisia va promova această schimbare și prin activități de sensibilizare.

Strategia urmărește, de asemenea, să ofere sprijin ecosistemului textilelor și să îl însoțească pe tot parcursul procesului său de transformare. Prin urmare, Comisia a lansat crearea în comun a unui parcurs de tranziție pentru ecosistemul textilelor. Acesta este un instrument de colaborare esențial, al cărui scop este de a ajuta ecosistemul să se redreseze în urma efectelor negative ale pandemiei COVID-19, care a afectat operațiunile zilnice ale întreprinderilor în ultimii doi ani. De asemenea, va consolida capacitățile acestora de a rezista atât unei concurențe mondiale acerbe, cât și unor șocuri viitoare la adresa supraviețuirii lor pe termen lung. Toți actorii sunt încurajați să aibă un rol activ în procesul de creare în comun prin asumarea de angajamente privind circularitatea și modelele de afaceri circulare, acțiuni de consolidare a competitivității, digitalizării și rezilienței sustenabile, precum și prin identificarea investițiilor specifice necesare pentru dubla tranziție. 

 

Produsele pentru construcții de mâine

Ecosistemul construcțiilor reprezintă aproape 10% din valoarea adăugată a UE și asigură locuri de muncă pentru aproximativ 25 de milioane de persoane, în peste 5 milioane de firme. 430 000 de întreprinderi din UE fac parte din industria produselor pentru construcții, acestea având, în total, o cifră de afaceri de 800 de miliarde euro. Acestea sunt, în principal, întreprinderi mici și mijlocii. Acestea reprezintă un atu economic și social esențial pentru comunitățile locale din regiunile și orașele europene.

Clădirile sunt responsabile de circa 50% din extracția și consumul de resurse și de peste 30% din totalul deșeurilor generate anual în UE. În plus, clădirile sunt responsabile de 40% din consumul de energie al UE și de 36% din emisiile de gaze cu efect de seră legate de energie.

Revizuirea Regulamentului privind produsele pentru construcții va consolida și va moderniza normele care sunt în vigoare din 2011. Prin această revizuire se va crea un cadru armonizat pentru evaluarea și comunicarea performanței de mediu și în ceea ce privește clima a produselor pentru construcții. Noile cerințe privind produsele vor asigura faptul că proiectarea și fabricarea produselor pentru construcții se bazează pe tehnologii de ultimă oră, pentru a le face mai durabile, reparabile, reciclabile și mai ușor de refabricat.

De asemenea, revizuirea regulamentului va facilita activitatea de creare de standarde europene comune a organismelor de standardizare. Împreună cu consolidarea capacităților de supraveghere a pieței și cu norme mai clare pentru operatorii economici de-a lungul lanțului de aprovizionare, revizuirea va contribui la eliminarea obstacolelor din calea liberei circulații pe piața internă. În fine, revizuirea regulamentului va oferi soluții digitale pentru reducerea sarcinilor administrative, în special pentru IMM-uri, inclusiv o bază de date privind produsele pentru construcții și un pașaport digital al produselor.

Raport: Necesarul de investiții în energie până în 2030 este de 1300 miliarde dolari

Lumea trebuie să investească 1300 de miliarde de dolari în energie până în 2030, pentru a creşte producţia şi infrastructura pentru toate tipurile de energie, de la regenerabile şi până la petrol şi gaze, în ideea de a evita o criză energetică, a apreciat banca americană JP Morgan în primul său raport cu privire la perspectivele pentru sectorul energetic. „Principala noastră concluzie este că în 2030 creşterea cererii de energie va depăşi creşterea ofertei cu circa 20%, pe baza tendinţelor actuale, stimulată în principal de economiile emergente şi eforturile lor de a-şi ridica cetăţenii din sărăcie", susţin analiştii JP Morgan, Marko Kolanovic şi Christyan Malek. Investiţii vor trebui să fie făcute în toate tipurile de energie, inclusiv petrol şi gaze nucleare, regenerabile şi nucleare, în condiţiile în care numai cererea de petrol ar urma să crească cu aproximativ 10% până în 2030, iar cea de gaze cu 18%.

„Nu toate tipurile de energie sunt egale, şi în cea mai mare parte a orizontului de prognoză, diferitele surse de energie nu sunt complet substituibile, de exemplu panourile fotovoltaice nu pot înlocui petrolul, de care este nevoie de exemplu în producţia de petrochimice", se arată în raport.

„Până când nu vor fi disponibile tehnologii sigure, curate şi accesibile, lumea va fi nevoită să lucreze cu toate actualele surse de energie, atât fosile cât şi non-fosile, precum şi cu dezavantajele lor", susţin analiştii de la JP Morgan.

București, Cluj-Napoca și Suceava, printre cele 100 de localități europene angajate în misiunea UE pentru orașe inteligente și neutre sub aspect ecologic

 

Comisia Europeană (CE) a desemnat cele 100 de localități europene care vor participa la misiunea UE pentru 100 de orașe inteligente și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2030, așa-numita misiune Orașe. Printre acestea se regăsesc și trei din România, respectiv București, Cluj-Napoca și Suceava. Cele 100 de orașe se află în toate cele 27 de state membre, iar alte 12 sunt în țări asociate sau cu potențial de a fi asociate la programul Orizont Europa, programul UE pentru cercetare și inovare (2021 - 2027). Potrivit unui comunicat al Executivului comunitar, zonele urbane găzduiesc 75% dintre cetățenii UE. Pe plan mondial, zonele urbane din Europa consumă peste 65% din energia mondială, generând peste 70% din emisiile de CO₂.

Misiunea Orașe va primi o finanțare în valoare de 360 milioane euro în cadrul programului Orizont Europa pentru perioada 2022 - 2023, pentru a demara căile de inovare către neutralitatea climatică până în 2030. Acțiunile de cercetare și inovare vor aborda mobilitatea curată, eficiența energetică și planificarea urbană ecologică și vor oferi posibilitatea de a elabora inițiative comune și de a intensifica colaborările în sinergie cu alte programe ale UE.

Beneficiile pentru orașe includ consiliere și asistență personalizate din partea unei platforme dedicate misiunii și gestionată de NetZeroCities, finanțare suplimentară și oportunități de finanțare, precum și posibilitatea de a se alătura unor acțiuni de inovare și unor proiecte-pilot de mare anvergură. Misiunea oferă, în plus, oportunități de colaborare, de schimb de cele mai bune practici între orașe și de sprijin pentru implicarea cetățenilor în misiune.

În etapa următoare, CE va invita cele 100 de orașe selectate să elaboreze contracte pentru orașe în domeniul climei, care vor include un plan general vizând neutralitatea climatică în toate sectoarele, cum ar fi energia, clădirile, gestionarea deșeurilor și transporturile, împreună cu planurile aferente de investiții. Acest proces va implica cetățenii, organizațiile de cercetare și sectorul privat. Angajamentele clare și vizibile asumate de orașe în cadrul contractelor pentru orașe în domeniul climei le vor permite să colaboreze cu UE, cu autoritățile naționale și regionale și, cel mai important, cu propriii cetățeni, pentru a îndeplini acest obiectiv.

În plus, având în vedere interesul covârșitor din partea a 377 de orașe de a se alătura misiunii, Comisia pune la dispoziție sprijin pentru orașele care nu au fost selectate, incluzând sprijin prin intermediul platformei misiunii și oportunități de finanțare în cadrul programului de lucru al misiunii Orașe a programului Orizont Europa.

Reamintim că orașele au fost invitate în noiembrie 2021 să își exprime interesul de a participa la misiune. Perioada de exprimare a interesului s-a încheiat la 31 ianuarie 2022. Într-o primă etapă, experți independenți au evaluat fiecare candidatură. Într-o a doua etapă, Comisia a aplicat criterii suplimentare pentru a asigura un echilibru geografic și o diversitate de orașe în ceea ce privește dimensiunea, impactul și ideile inovatoare. În total, 377 de orașe și-au depus candidatura pentru a face parte din misiunea Orașe. Cele 100 de orașe din UE alese acum reprezintă 12% din populația UE.

Nouă din zece lideri globali susţin că programele ESG sunt esenţiale pentru companii

Majoritatea liderilor de afaceri (92%) consideră că programele de sustenabilitate şi de mediu, sociale şi de guvernanţă (ESG) sunt esenţiale pentru succesul organizaţiilor pe care le reprezintă, iar cel mai important beneficiu identificat în acest sens se referă la imaginea brandului (40%), reiese dintr-un studiu realizat de Oracle, în colaborare cu un consilier CIO şi instructor pentru Harvard Professional Development. Astfel, conform cercetării No Planet B, aproape toţi liderii de afaceri (91%) se confruntă cu obstacole majore în implementarea iniţiativelor de sustenabilitate şi ESG. În acest sens, printre cele mai mari provocări se află obţinerea de măsurători despre ESG de la parteneri şi terţi (35%), lipsa de date (33%) şi procesele manuale de raportare care necesită mult timp (32%).

Totodată, 96% dintre respondenţi recunosc faptul că prejudecăţile şi emoţiile umane distrag adesea atenţia de la obiectivul final, iar 89% cred că organizaţiile care folosesc tehnologia pentru a ajuta la dezvoltarea unor practici de afaceri durabile vor fi cele care vor avea succes pe termen lung. Mai mult, 93% din totalul celor chestionaţi ar avea încredere într-o aplicaţie software automatizată (bot) în locul unui om pentru a lua decizii sociale şi de sustenabilitate. Aceştia sunt de părere că „boţii" sunt mai buni la colectarea fără erori a diferitelor tipuri de date (43%), la luarea unor decizii raţionale şi nepărtinitoare (42%) şi la prezicerea rezultatelor viitoare pe baza indicatorilor/performanţelor anterioare (41%).

Pe de altă parte, liderii de afaceri au afirmat că oamenii sunt, în continuare, esenţiali pentru succesul iniţiativelor sociale şi de sustenabilitate şi cred că oamenii sunt mai buni la implementarea schimbărilor pe baza feedback-ului din partea părţilor interesate (48%), la educarea celorlalţi cu privire la informaţiile necesare pentru a lua decizii (46%) şi la luarea de decizii strategice în funcţie de context (42%).

Studiul evidenţiază, totodată, că majoritatea covârşitoare a oamenilor susţin că sustenabilitatea şi factorii sociali sunt mai importanţi ca niciodată (93%) şi că societatea nu a făcut suficiente progrese (94%).

De asemenea, 45% dintre cei chestionaţi au declarat că întreprinderile pot aduce schimbări mai semnificative în ceea ce priveşte sustenabilitatea şi factorii sociali decât indivizii sau guvernele singure, 78% că se simt frustraţi şi sătui de lipsa de progres a întreprinderilor până în prezent, iar 84% că întreprinderile ar face mai multe progrese în ceea ce priveşte sustenabilitatea şi obiectivele sociale cu ajutorul Inteligenţei Artificiale (AI), respectiv 61% că roboţii vor reuşi acolo unde oamenii au eşuat.

Rezultatele cercetării se bazează pe un sondaj realizat de Savanta, Inc. pe un eşantion de 11 005 persoane din 15 ţări (SUA, Marea Britanie, Germania, Olanda, Franţa, China, India, Australia, Japonia, Singapore, Africa de Sud, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Brazilia şi Mexic).