Importante momente aniversare tehnico-economice in 2022 (V)

Continuăm prezentarea unor momente importante din istoria ştiinţei şi tehnicii româneşti și nu numai, marcate, în acest an, prin aniversări „rotunde". Astfel, în 2022 se împlinesc:

100 de ani de la:

▪ Constituirea, la Paris, a Uniunii Internaționale a Căilor Ferate, la care România a fost membru fondator;

▪ Începerea construirii, la București, a Uzinelor N. Malaxa, pentru repararea materialului rulant, potrivit planurilor întocmite de arhitectul Horia Creangă (1892 - 1943), care, prin această lucrare, a pus bazele unei arhitecturi industriale românești.

95 de ani de la:

▪ Prima statistică completă a inventarului agricol din România, care indica existența a 3257 tractoare, 12 779 mașini de treierat, 42 428 semănători 1 684 439 pluguri, 1 098 902 grape, 55 470 mașini de recoltat, 1 660 787 care și căruțe;

▪ Introducerea în cercetările geofizice, de către Institutul Geologic, a metodei de prospecțiune magnetometrică cu variometru vertical, cu ajutorul căruia s-au executat primele prospecțiuni pentru minereuri de fier la Altîn Tepe (jud. Tulcea), Ocna de Fier - Dognecea - Oravița (jud. Caraș-Severin), Moneasa ((jud. Arad), Vașcău (jud. Bihor) etc.;

▪ Înființarea, la Timișoara, de către inginerul Plautius Andronescu (1893 - 1975), în cadrul Școlii Politehnice, a primului laborator de tehnică a tensiunilor înalte din țara noastră;

▪ Înființarea Institutului de Cercetări Agronomice al României (ICAR), sub conducerea lui Gheorghe Ionescu-Șișești. Organizat cu secțiuni și laboratoare la centru și cu stațiuni experimentale în diferite zone ale țării, institutul, dotat cu o suprafață de 4151 ha, a început să funcționeze în 1928;

▪ Darea în exploatare a centralei telefonice automate Dacia din București, având 3000 de numere de abonați, care a marcat începutul automatizării telefoniei în țara noastră. Construcția centralei a fost realizată sub îndrumarea inginerului Matei Marinescu (1903 - 1983). Centrale automate mai mici, cu câteva sute de numere, fuseseră instalate începând din anul 1920 și la Arad, Brăila, Craiova și Timișoara;

▪ Publicarea, de către inginerul Constantin I. Budeanu, a lucrării Puissances réactives et fictives, în care introduce pentru prima dată termenul de „putere deformantă", dându-i definiția și metodele de calcul, prin aceasta aducând o importantă contribuție pe plan mondial în electrotehnică;

▪ Realizarea primei fotografii aeriene a orașului București, urmată de alte două, în 1943 și în 1953, pe baza cărora s-au obținut planuri la scara 1:5000;

▪ Începerea apariției (în intervalul 1927 - 1938), în cadrul Școlii Politehnice din București, a primelor manuale în limba română privind tehnica textilă, care au contribuit la pregătirea specialiștilor români în această ramură a industriei ușoare: Materia primă textilă (1927); Filatura (1927); Țesătoria, albitoria, vopsitoria și filatura bumbacului (1928); Analize și încercări textile (1936), Albitoria și mercerizarea bumbacului (1937), Chimia textilă (1937); Economia textilă (1938) etc.