Sondele de petrol abandonate - o alternativa pentru extragerea litiului din apa sarata si perspectiva tranzitiei catre energia verde

Litiul (în limba greacă: λίθος = lithos = „piatră“) este un element chimic (având simbolul chimic Li, numărul atomic 3) care poate stoca energie într-un spațiu mic. Este un metal alcalin de culoare alb-argintie, iar în condiții normale, este cel mai ușor metal și cel mai puțin dens solid. De asemenea, este constituent al unor minerale pegmatice, însă datorită solubilității sale ionice, este prezent în apa oceanelor și obținut din saramuri și argile.

În prezent, omenirea încă se bazează foarte mult pe combustibilii fosili și pe veniturile pe care le aduc, însă, pe măsură ce energia verde devine mai cunoscută, în viitor ne putem aștepta la o nouă „eră“ de proiecte energetice, evident, cu costuri mai ridicate, dar benefice omenirii.

Cu o vastă experiență în industria petrolieră și minieră, România, prin sondele de petrol abandonate, ar putea juca un rol important în perspectiva tranziției către energia verde. Cererea globală de minerale și metale este în creștere de ani de zile și continuă să urce rapid – de fapt, prea repede, pentru ca activitățile din domeniul petrolier și minier să țină pasul. Pe măsură ce nevoia de aceste resurse devine mai mare, pe măsură ce lumea trece printr-o tranziție către energia verde, se preconizează că prețul mineralelor, precum litiul-Li și metalele (cuprul – Cu și zincul – Zn), va crește. Pe viitor, acesta ar putea fi doar stimulentul necesar pentru a transforma eforturile privind trecerea de la combustibilii fosili la alternative mai ecologice. Astfel, aș putea evidenția aspectul că litiul poate fi petrolul viitorului.

Se știe că România are resurse de litiu – nu mari, deci nu va putea acoperi consumul de litiu doar din rezervele proprii. Prin urmare, România – care, pe lângă exploatarea de petrol și gaze, încă se bazează pe mineritul de cărbune, deși există o presiune semnificativă pentru a atinge obiectivul guvernului privind emisiile nete de carbon zero până în 2050 – pentru prosperitatea sa economică, siguranța și securitatea energetică, trebuie să își regândească strategia energetică și (de ce nu?) să își îndrepte atenția către exploatarea litiului din apa sărată aflată în sondele de petrol abandonate. În prezent, multe dintre aceste sonde sunt epuizate și abandonate, cavitățile au fost umplute cu ciment, iar acolo unde petrolul a fost epuizat există depozite mari de apă sărată cunoscute sub numele de „saramură“ care conțin litiul (materialul de bază pentru fabricarea bateriilor electrice). Astfel, țara noastră poate deveni un loc foarte important pentru industria bateriilor.

Astăzi, bateriile cu litiu-ion joacă un rol esențial pentru guvernele care sperăsă-și decarbonizeze economiile, iar Occidentul lucrează pentru a slăbi controlul Chinei asupra lanțului de aprovizionare cu litiu. Evident, perturbarea războiului din Ucraina și sancțiunile ulterioare impuse Rusiei au subliniat, de asemenea, importanța securității aprovizionării.

La nivel global, conform figurii de mai jos, se extrag 100 000 de tone de litiu pe an. Se estimează că, în viitorul apropiat, doar SUA vor avea nevoie de circa 300 000 t/an, iar cererea va crește în funcție de producția de mașini electrice, putând, astfel, să se ajungă la o solicitare de circa 500 000 t/an, numai pentru SUA. De asemenea, conform specialiștilor, până în anul 2050, China va fi în continuare cel mai mare consumator de litiu din lume. China are 7% din rezervele de litiu globale, dar Australia îi livrează peste 90% din producția sa minieră pentru procesare, rafinare și consum.

În ceea ce privește viitorul industriei auto, dar și al altor domenii, depinde de acest metal alcalin de culoare alb-argintie, iar când interesele economice la nivel global o cer, există diverse soluții pentru a elimina anumite restricții impuse unor state.

Australia, cu rezerve semnificative de litiu, își îndreaptă atenția către exploatarea acestui mineral pentru prosperitate economică și pentru a reduce dependența de combustibilii fosili. În acest context, până în anul 2026, Australia își propune să producă circa 116 000 de tone de litiu pe an, putând să devină cea mai mare producătoare din lume.

Un lucru este cert, în America de Sud (Chile, Argentina și Bolivia) litiul este extras din saline și din lacurile subterane cu apa sărată care conține metalul, iar cele trei țări controlează puțin sub 60% din rezerva totală a metalului.

În prezent, potrivit International Energy Agency (IEA), rezerva de litiu a planetei este estimată la circa 22 milioane tone.

Ca o concluzie generală, litiul – materialul de bază pentru fabricarea bateriilor mașinilor electrice și nu numai – poate fi petrolul viitorului, iar România, prin potențialul valoric și investiții în exploatarea litiului, poate deveni un hub de producție și export.