Jurnal de bord Deschiderea Romaniei spre lume, avantaje si riscuri
Data: 1-15 septembrie 2019 2019
Există, în momentul de faţă, un număr apreciabil de motive care să explice interesul deosebit manifestat de majoritatea „actorilor" vieţii economico-sociale faţă de modul în care se dau calificative ţării noastre din perspectiva criteriilor cu care operează agenţiile internaţionale de rating. Din tot ceea ce iau în considerare în acordarea „notelor", în prezent, o importanţă cu totul aparte se acordă gradului de rezilienţă a economiei româneşti, respectiv capacitatea ei de a rezista la şocurile exterioare. Accentul pus pe acest element de evaluare vizează o serie de procese şi fenomene actuale a căror importanţă este imposibil de subapreciat.
Sigur, se impune, totdeauna, maximum de prudenţă faţă de diverse evaluări referitoare la perspectivele economiei UE şi, pe un plan mai larg, a celei globale. Avem în vedere, în special, semnalele de alarmă referitoare la posibilitatea declanşării unei recesiuni, fie şi numai în zonele în care se efectuează cea mai mare parte a exportului românesc. Nu pot şi, evident, nu trebuie desconsiderate astfel de semnale, însă ceea ce a reprezentat şi reprezintă deschiderea României spre lume a fost, este şi va fi un factor decisiv al progresului economic şi social al ţării noastre. Acest factor a fost luat în considerare încă de la începutul tranziţiei spre economia de piaţă. Apoi, în fiecare an, au fost aşteptate, cum se spune, „cu sufletul la gură", calificativele date de agenţiile internaţionale de rating, de pildă, Standard & Poor s şi Fitch. Şi zilele trecute, când s-au acordat calificativele anuale pentru domenii de bază ale vieţii noastre economico-sociale, informaţiile aferente au fost primite cu cel mai mare interes din motivele la care ne-am referit la începutul acestui comentariu. Chiar dacă s-au exprimat anumite rezerve, menţinerea calificativelor din ultimii ani reprezintă un semnal pozitiv, deoarece exprimă un grad internaţional de încredere semnificativ, predominant favorabil faţă de economia ţării noastre. Faptul este extrem de important, fie că ne referim la nivelul dobânzilor pentru împrumuturi externe, fie că avem în vedere perspectivele investiţiilor străine directe, fie alte aspecte ale conexiunii obiective dintre factorii endogeni şi cei exogeni.
În analizele publicate de respectivele agenţii au revenit două sintagme, „sustenabil" şi „funcţional". Importanţa celor două noţiuni nu mai trebuie subliniată. În acest context, nu este lipsit de interes să ne reamintim că exact în urmă cu 15 ani, în faza finală a negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană, Executivul de la Bruxelles acorda ţării noastre - în consonanţă cu evaluările agenţiilor internaţionale de rating - calificativul de „economie de piaţă funcţională" şi aprecia că „economia se înscrie pe o linie de creştere sustenabilă". Ambele aprecieri au reprezentat principalul argument în favoarea primirii României în Uniunea Europeană.
De ce este important să ne reamintim de toate acestea, acum, la începutul toamnei anului 2019? Ambele evaluări din 2004 au fost obţinute cu preţul unor eforturi ieşite din comun, al unor sacrificii greu de suportat, dar a existat un veritabil consens naţional în sprijinul autenticului proiect naţional definit prin aderarea la Uniunea Europeană. Acum, economia ţării, în context european şi mondial, se află la un nou punct de inflexiune care impune exact consolidarea domeniilor care au permis obţinerea calificativelor de „economie funcţională" şi „creştere economică sustenabilă". Premise favorabile există nu numai prin stabilitatea instituţională asigurată de organismele specifice, funcţionale de ani buni, ci mai ales prin fructificarea, la un nivel superior, a avantajelor comparative şi competitive ale României, teme frecvent tratate de publicaţia noastră. Vom reveni asupra unor elemente concrete pe fluxul actualităţii, întrucât, totdeauna, ceea ce este negativ s-a înlăturat şi se înlătură tocmai prin acţiunea factorilor pozitivi.