Jurnal de bord Prognoze optimiste si economia... realista
Data: 16 – 30 septembrie 2017 2017
Avem toate motivele să reţinem cu satisfacţie că pregătirile pentru sărbătorirea CENTENARULUI MARII UNIRI au intrat în linie dreaptă, că s-au desfăşurat şi se vor desfăşura acţiuni de amploare, cu un impact emoţional deosebit de puternic, cum au fost cele dedicate victoriilor de la Mărăşeşti, Mărăşti şi Oituz, din urmă cu 100 de ani. Imaginea a ceea ce va reprezenta 2018 pentru fiecare cetăţean, pentru comunitatea profesională a inginerilor români, pentru toţi cetăţenii ţării este indisolubil legată şi de percepţiile personale şi colective referitoare la evoluţia economiei româneşti în anul viitor. Ne dorim cu toţii ca tot ceea ce a fost şi este pozitiv la scară macroeconomică să continue şi să se aprofundeze în 2018.
Acestor aşteptări le-a răspuns Comisia Naţională de Prognoză (CNP), în maniera specifică, prin demonstraţii şi date din care rezultă că, în anul viitor, sunt toate şansele ca produsul intern brut al României să atingă 200 miliarde euro (peste 900 miliarde lei). În acest fel, ar reveni, pe locuitor, un PIB de aproximativ 10 000 euro. Bineînţeles, nu este vorba despre o sumă pe care - fie şi numai printr-o medie aritmetică - fiecare cetăţean o va avea în buzunar, ci despre un evident progres dacă îl raportăm, în monedă naţională, cel puţin la anul în care România a devenit stat membru al Uniunii Europene. Atunci, PIB-ul a însumat 418 miliarde lei. Pentru orice evaluare, prezintă o importanţă deosebită indicatorul care vizează paritatea puterii de cumpărare, respectiv ce bunuri şi servicii pot fi achiziţionate în funcţie de nivelul PIB pe locuitor. La data aderării României la UE, acest indicator atesta un nivel de 39% din media Uniunii Europene. În 2016, a atins 59% din respectiva medie.
Progresele incontestabile, chiar dacă nu sunt percepute ca atare mai ales din pricina adâncirii inegalităţilor sociale, nu pot fi contestate sub nicio formă dacă ne raportăm la realităţile palpabile. Ceea ce rămâne, însă, de discutat vizează gradul de veridicitate a prognozei oficiale. Nu este cazul să intrăm în polemică, mai ales că în prognoza de toamnă a CNP se anticipează, pentru 2017, o creştere economică de 5,6% faţă de cea de 5,8 % în primul semestru al acestui an. Deci, baza de pornire este inferioară, în evaluările CNP, faţă de realităţile de până acum. Dacă este, însă, să luăm în considerare procese şi fenomene din economia reală, precum cele care vizează deteriorarea echilibrului extern, deficitul bugetului general consolidat, criza prelungită de pe piaţa muncii şi alte fenomene, ajungem la identificarea unor factori cu impact nefavorabil asupra estimărilor CNP.
În contextul evocat, operând cu metodele care pun în balanţă elementele pozitive şi cele negative, nu putem să nu remarcăm importanţa acţiunilor menite să contracareze, să diminueze efectele vulnerabilităţilor înregistrate la scara întregii economii. Din acest unghi de vedere, prezintă interes cuantificarea produsului intern brut potenţial, respectiv capacitatea economiei româneşti, a economiei reale, de fapt, de a genera valoare adăugată. Chiar şi pentru anul în curs, CNP estimează că PIB-ul potenţial de creştere este 4,6% comparativ cu sporul de produs intern brut prognozat de 5,6%. Pentru a nu se ajunge la o „supraîncălzire" a economiei româneşti, este necesară o creştere semnificativă a PIB-ului potenţial, mai ales prin accesarea în proporţii considerabil mai mari a fondurilor europene nerambursabile. Cu alte cuvinte, datele pe care le oferă economia reală sunt esenţiale pentru aprecierea corectă a valabilităţii estimărilor Comisiei Naţionale de Prognoză. Diminuarea influenţei factorilor negativi şi promovarea în sfera decizională a celor pozitivi ar fi de natură a transforma optimismul în certitudini, în date şi fapte pe care cu toţii le vom putea aprecia drept progrese reale.