Ziua Cercetatorului si Proiectantului din Romania: „Cercetarea, dezvoltarea si inovarea - suport pentru competitivitate economica si dezvoltare sociala“
Data: 1-15 decembrie 2018
Ziua Cercetătorului şi Proiectantului din România a fost marcată, anul acesta, prin simpozionul cu tema Cercetarea, dezvoltarea şi inovarea - suport pentru competitivitate economică şi dezvoltare socială. Evenimentul s-a desfăşurat în amfiteatrul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Maşini şi Instalaţii destinate Agriculturii şi Industriei Alimentare (INMA) din Bucureşti, fiind organizat de Ministerul Cercetării şi Inovării, în colaborare cu Academia Română, Patronatul Român din Cercetare şi Proiectare şi Federaţia Sindicatelor Lucrătorilor din Cercetare şi Proiectare din România. După cum se ştie, în 1994 s-a decis, printr-o Hotărâre de Guvern, ca la 19 noiembrie să se marcheze Ziua Cercetătorului şi Proiectantului din România, în semn de omagiu faţă de activitatea savantului american de origine română George Emil Palade (1912 - 2008), laureat al Premiului Nobel pentru Medicină, în 1974.
Un cald mesaj colegial
Invitat la eveniment, preşedintele Asociaţiei Generale a Inginerilor din România (AGIR) şi al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România (ASTR), Mihai Mihăiţă, a transmis, din partea celor pe care-i reprezintă, următorul mesaj:
„În numele Asociației Generale a Inginerilor din România (AGIR) și al Academiei de Științe Tehnice din România (ASTR), doresc să transmit - cu prilejul Zilei Cercetătorului și Proiectantului din România - un cald mesaj colegial care dă expresie satisfacției față de rezultatele înregistrate pe tărâmul creației, în primul rând a celei științifico-tehnice. O asemenea zi îmbină organic caracterul festiv cu cel al reflecției profunde - la rândul ei - proprie spiritului creator, față de viitorul României în context european și mondial.
Acum, când sărbătorim 100 de ani de la Marea Unire, este cât se poate de firesc să evocăm, cu justificată mândrie, tradițiile, rădăcinile noastre istorice, opere nemuritoare ale înaintașilor care au făcut posibilă însăși existența noastră națională.
În acest an Centenar am marcat - și noi, inginerii - împlinirea unui secol de la înființarea Asociației noastre profesionale, AGIR.
Pentru noi, istoria nu este numai «magistra vitae» («învățătoarea vieții»), cum spuneau strămoșii latini, ci temelia solidă a avuției naționale, a tot ceea ce avem noi mai valoros ca spiritualitate, ca identitate națională. Adică, este o veritabilă forță motrice a ceea ce trebuie și este posibil să fie România noastră eternă într-o lume marcată de pericole, dar și de progrese fără precedent, așa cum o atestă cea de-a patra revoluție tehnico-științifică.
Așa cum o atestă istoria, conștientizarea pericolelor a constituit principalul stimulent pentru orientarea creației spre cele mai nobile cauze ale omenirii ca principal factor de progres, de consolidare a civilizației. O confirmă, cu strălucire, marile contribuții românești la îmbogățirea cunoașterii și acțiunii bazate pe cele mai noi cuceriri ale științei și tehnicii.
Un punct de inflexiune marcat de mari pericole
Nu doresc să confer mesajului meu o notă patetică, însă faptul că întreaga omenire se află la răscruce, la un punct de inflexiune marcat de mari pericole, nu ne poate lăsa indiferenți, iar creațiile noastre pot și trebuie să fie nu numai instrumente de contracarare a pericolelor, ci și cel mai important vector al progresului economic și social, al procesului complex de dezvoltare durabilă.
Aceste considerente ne obligă la analize lucide privind stadiul actual și perspectivele cercetării științifice și proiectării din țara noastră. În momentul de față, dispunem de datele recente publicate de Institutul Național de Statistică referitoare la activitatea de cercetare-dezvoltare din anul 2017. Sigur, unele rezultate sunt de natură să ne bucure, însă, pe ansamblu, constatăm că nu am atins decât jumătate din ținta reprezentată de alocarea a cel puțin 1% din PIB pentru activitatea de cercetare-dezvoltare. Față de anul 2016, s-a înregistrat doar un spor de 0,1%. Din cele 0,50 procente din PIB, ponderea sectorului privat a fost 0,29%, iar a sectorului public de 0,21%. În termeni nominali, în cele patru sectoare de performanță - respectiv mediul de afaceri, domeniul guvernamental, învățământul superior și sectorul privat non-profit - cheltuielile totale au fost de 4,3 miliarde de lei, adică ceva mai puțin de un miliard de euro. Or, calculele specialiștilor arată că alocarea optimă pentru activitatea de cercetare-dezvoltare se situează între 2,3% și 2,6% din PIB, nivel atins și depășit de mai multe țări membre ale Uniunii Europene. Este limpede, deci, că activitatea de cercetare-dezvoltare continuă să fie subfinanțată.
Dar, se cere relevat în special că alocările pentru investiții au fost de numai 40 milioane de lei, respectiv 9,1% din total, ceea ce arată că sunt puține șanse ca, în viitorul previzibil, să se consolideze și să se modernizeze, cel puțin la o manieră satisfăcătoare, infrastructura activității de cercetare-dezvoltare.
Datele realităţii, premisa unor soluţii fezabile
În ceea ce privește capitalul uman, esențial pentru orice demers creativ, datele oficiale arată că, la 31 decembrie 2017, lucrau în activitatea de cercetare-dezvoltare 44 801 persoane. După nivelul de pregătire profesională, 38 125 aveau studii superioare (85,1% din total), iar 6676 aveau alt nivel de pregătire, exclusiv superioară (14,9%). În anul 2017, numărul persoanelor cu studii doctorale și postdoctorale care lucrau în acest sector a fost de 18 916, în creștere ușoară față de 2016. Dintre cei cu studii doctorale și postdoctorale, 9228 au fost femei.
Pe categorii de ocupații, ponderea cea mai mare a salariaților din activitatea de cercetare-dezvoltare a fost reprezentată de cercetători (61,1% din total) respectiv 27 367 de salariați, în scădere cu 434 de salariați comparativ cu anul 2016. Ponderea categoriei tehnicieni și asimilați a fost 13,9% respectiv 6221 de salariați.
Sunt publicate și alte date interesante. Nu le mai prezint. Cert este că, pe baza lor, avem la ce să medităm, pentru a ajunge la soluții fezabile din toate punctele de vedere - economic, social, ecologic și etic. Mai remarc faptul că Raportul pe anul 2018 al Biroului European pentru Cercetare și Inovare efectuează o amplă analiză referitoare la România, consemnând locul nostru «codaș» pe ansamblul Uniunii Europene la principalii indicatori privind activitatea de cercetare-dezvoltare.
O asemenea situație nu trebuie să ne demobilizeze ci, dimpotrivă, trebuie să ne determine, începând cu decidenții la nivel național, continuând cu centrele și nucleele de cercetare și proiectare pe ramuri până la bază, în entitățile economice și sociale, să acționăm unitar, consensual, pentru a impune soluții în concordanță cu potențialul de care dispunem începând, firește, cu cel uman.
Cunoaștem cu toții remediile, iar mesajul meu este axat tocmai pe gândirea și acțiunea capabile «să urnească lucrurile», să înfrângă inerțiile, conservatorismul, să elimine improvizațiile, incompetențele, impostura și să asigure promovarea valorilor autentice. Acest mesaj, transmis în preajma sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, este consonant cu aspirațiile întregii noastre națiuni din a cărei elită fac parte creatorii din sfera cercetării și proiectării; am dovedit - biruind vitregia vremurilor - că avem resurse creative, inepuizabile, pe care am știut să le punem în slujba binelui public. Suntem animați de convingerea că tot așa vom acționa și în viitor.
Închei cu urarea tradițională a mesajelor AGIR și ASTR la marcarea acestei zile de-a lungul anilor:
«Vivat, crescat, floreat» cercetarea și proiectarea românească!"