Tinta 2020
Data: 16 - 29 februarie 2012
Trebuie sa formam la ingineri placerea datoriei de a crea.
(anonim)
Criza a franat si, in unele domenii, a stopat, in general, progresele economice si sociale si a pus in evidenta deficientele structurale ale economiei europene. Europa trece printr-o perioada de transformare. Lumea evolueaza rapid, iar globalizarea, presiunea exercitata asupra resurselor, imbatranirea sunt provocari pe termen lung ce se amplifica. Este nevoie de o strategie care sa duca la iesirea din criza si sa transforme Uniunea Europeana intr-o economie inteligenta, durabila si favorabila incluziunii, caracterizata prin niveluri ridicate de ocupare a fortei de munca, productivitate si coeziune sociala.
Cauze si efecte
PIB-ul european a scazut cu 4% in 2009, productia industriala s-a diminuat la nivelul anilor 1990, iar 23 milioane de persoane (10% din populatia activa a UE) nu au un loc de munca. Criza a pus in evidenta deficiente fundamentale ale economiei europene, unele deficiente structurale manifestate inca din perioada cand se avansa rapid in comparatie cu restul lumii.
Din cauza diferentelor existente intre structurile antreprenoriale, in paralel cu nivelurile scazute ale investitiilor in domeniul cercetarii-dezvoltarii si inovarii, utilizarea insuficienta a tehnologiilor informatiei si comunicatiilor, a reticentelor din partea unor segmente ale societatilor de a sustine inovatia, rata medie de crestere a Europei a fost inferioara celei a principalilor parteneri economici, reflectata in decalajul in materie de productivitate din ultimii 10 ani.
Ratele de ocupare a fortei de munca in Europa, cu o medie de 69%, pentru persoanele cu varsta intre 20 si 64 de ani, sunt, in continuare, mult mai scazute decat in alte parti ale lumii. Numai 46% dintre lucratorii cu varsta intre 55 si 64 de ani au un loc de munca, comparativ cu 62% in SUA si Japonia. Mai mult, cetatenii europeni lucreaza in medie cu 10% mai putine ore decat cei din SUA si Japonia. Se inregistreaza accelerarea imbatranirii populatiei, intrucat generatia nascuta dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial se pensioneaza, iar populatia activa a UE se va reduce drastic din 2013 - 2014. Numarul persoanelor cu varsta de peste 60 de ani creste in prezent de doua ori mai mult ca in 2007, cand cresterea era de un milion pe an. Numarul mare de pensionari va exercita presiuni asupra sistemelor de protectie sociala prin scaderea numarului populatiei active.
Din analizele statistice pentru tara noastra, rezulta ca, daca se mentin actualele tendinte demografice, in 2013 vom avea cu 20% mai putini elevi decat in 2005, iar in 2025, cu 40% mai putini. Scaderea este dramatica, iar consecintele asupra resurselor umane necesare dezvoltarii tarii vor fi deosebit de nefavorabile.
In acelasi timp, provocarile globale se intensifica pentru ca lumea evolueaza rapid si va fi foarte diferita peste 10 ani, timp in care Europa trebuie sa-si solutioneze si propriile deficiente structurale.
Concurenta din partea economiilor dezvoltate si emergente se intensifica, desi Europa profita de faptul ca reprezinta una dintre cele mai deschise economii din lume. China, India si alte tari emergente investesc masiv in cercetare si tehnologie, pentru a inregistra un salt semnificativ in economia mondiala, exercitand presiuni asupra competitivitatii unor sectoare ale economiei europene.
Sunt necesare masuri drastice datorate provocarilor legate de clima. Trebuie gasite solutii globale pentru problemele ridicate de schimbarea climatica si puse in aplicare pe intreg teritoriul UE. Dependenta de combustibilii fosili, cum este petrolul, si utilizarea ineficienta a materiilor prime expun consumatorii si intreprinderile europene la socuri daunatoare si costisitoare. Preturile ridicate ale combustibililor fosili ameninta securitatea economica, dar contribuie la combaterea schimbarii climatice. Prin cresterea populatiei mondiale de la 6 la 9 miliarde se va intensifica concurenta la nivel mondial, concurenta pentru resursele naturale, si se vor exercita presiuni asupra mediului.
Europa s-a angajat sa gaseasca si solutii mondiale in vederea instituirii unui sistem financiar eficient si sustenabil, deoarece finantele mondiale au nevoie in continuare de masuri corective. UE trebuie sa treaca la actiune pentru a evita declinul.
Criza a subliniat legaturile stranse si efectele care exista intre economiile celor 27 de state membre. Va trebui sa functioneze coordonarea la nivelul UE, deoarece raspunsul la criza a demonstrat ca rezultatele sunt semnificativ mai bune daca se actioneaza impreuna. Intr-o lume globalizata, nicio tara nu poate solutiona provocarile in mod eficace actionand in mod izolat. UE va influenta deciziile politice mondiale numai daca actioneaza in mod concertat.
Comisia Europeana se va implica total in noua strategie si va fi monitorul acesteia. Va monitoriza progresele inregistrate pentru indeplinirea obiectivelor si va facilita promovarea initiativelor emblematice ale UE.
Parlamentul European va reprezenta o forta motrice pentru mobilizarea cetatenilor si va juca rolul colegislator in ceea ce priveste initiativele-cheie. Se vor institui parteneriate intre toate partile interesate: la nivelul UE, national, local si regional, al partenerilor sociali si al societatii civile, unde se afla si locul Asociatiei Generale a Inginerilor din Romania, care va participa la indeplinirea obiectivelor asumate de tara.
Prioritati la scara comunitara
Strategia Europa 2020 se axeaza pe trei prioritati care se sustin reciproc si care privesc in cel mai inalt grad profesiunea de inginer:
(i) Dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere si inovare, pe care o numeste crestere inteligenta;
(ii) Promovarea unei economii mai eficiente din punct de vedere al utilizarii resurselor, mai ecologice si competitive, capabile sa sustina o crestere durabila;
(iii) O crestere favorabila incluziunii prin promovarea unei economii cu o rata ridicata a ocuparii fortei de munca, ce va asigura coeziunea sociala si teritoriala.
In acest scop, sunt avute in vedere 5 obiective principale, masurabile:
1) Populatia cu varsta cuprinsa intre 20 si 64 de ani, in proportie de 75% (incluzand si femeile) trebuie sa aiba un loc de munca;
2) Pentru cercetare-dezvoltare (C-D) ar trebui investit 3% din PIB-ul UE, iar activitatea se va concentra mai mult pe impact decat pe resurse; realizarea unui indicator care sa reflecte intensitatea C-D si inovarii;
3) Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu cel putin 20% fata de nivelurile anului 1990, cresterea cu 20% a ponderii surselor regenerabile de energie si cresterea cu 20% a eficientei energetice;
4) Cel putin 40%, fata de 31% in prezent, din generatia tanara cuprinsa intre 30 si 34 de ani, va trebui sa aiba studii superioare, iar rata abandonului scolar timpuriu ar trebui sa fie redusa sub nivelul de 10%, de la 15% in prezent;
5) Numarul persoanelor amenintate de saracie trebuie sa fie redus cu 20 de milioane (cu 25%).
Aceste obiective interconenctate sunt cruciale pentru reusita, cu conditia ca fiecare stat membru sa le transpuna ca obiective nationale.
Un exemplu este asigurarea unui nivel de studii mai ridicat, ceea ce creste sansele de angajare si inregistrarea unor progrese in ocuparea fortei de munca, ceea ce contribuie la reducerea saraciei. Alt exemplu il constituie o capacitate sporita de cercetare-dezvoltare si inovare in toate sectoarele economiei. Combinata cu o utilizare mai eficienta a resurselor, va imbunatati competitivitatea si va accelera cresterea numarului de locuri de munca. La fel, investirea in tehnologii mai ecologice, cu emisii reduse de carbon, va proteja mediul, va contribui la combaterea schimbarii climatice, va crea noi oportunitati de afaceri si noi locuri de munca.
Aceste obiective nu sunt exhaustive si, pentru a asigura indeplinirea lor, sunt necesare game largi de actiuni la nivel national, al UE si international. Se propun unele initiative emblematice pentru a stimula realizarea de progrese in cadrul fiecarei teme prioritate.
Cunoastere si inovare
Cresterea inteligenta inseamna consolidarea cunoasterii si inovarii cu elemente motrice ale viitoarei cresteri, cum sunt inovarea, educatia si societatea digitala.
In Europa, cheltuielile destinate C-D se situeaza sub 2% din PIB, comparativ cu 2,6% in SUA si 3,4% in Japonia, in principal ca urmare a nivelului redus al investitiilor private. Trebuie sa se imbunatateasca investitiile in C-D ale sectorului privat din UE si sa creasca ponderea firmelor high-tech, carora li se atribuie jumatate din decalajul UE fata de SUA. Astfel, se pune problema aportului inovarii ca prim element al cresterii inteligente.
In Romania, cheltuielile in C-D si inovare sunt foarte reduse, iar sectorul privat nu participa la aceste cheltuieli.
Educatie, formare si invatare de-a lungul vietii (permanenta) este al doilea element motric. Un sfert din toti elevii au carente in ceea ce priveste citirea, unul din sapte tineri abandoneaza studiile si formarea prea devreme, iar aproximativ 50% ating un nivel mediu de calificare care nu este suficient pentru nevoile pietei. Mai putin de o treime din populatia cu varsta intre 25 si 34 de ani are o diploma universitara, comparativ cu 40% in SUA si peste 50% in Japonia.
Potrivit cu indicatorii Lisabona, situatia din tara noastra in 2007, anul aderarii la UE, se prezenta astfel:
• Parasirea prematura a sistemului de educatie (se refera numai la invatamantul secundar inferior sau mai putin): Romania 23,6%, UE 14,9% si tinta UE pentru 2010 maximum 10%;
• Ponderea populatiei de 22 ani care a absolvit cel putin liceul (invatamant secundar superior): Romania 66,5, UE 77,3%, tinta UE pentru 2010 minimum 85%;
• Ponderea elevilor de 15 ani care nu reusesc sa atinga nici macar nivelul cel mai scazut de performanta (PISA) 2001: Romania 41%, UE 19,4%, tinta UE pentru 2010 15%;
• Proportia absolventilor in domeniile matematica si stiinte tehnologice: Romania 23%, UE 24,1%, tinta pentru 2010 plus 10%;
• Participarea adultilor la educatia permanenta: Romania 1,6%, UE 10,8%, tinta 2010 12,5%;
• Potrivit indicelui Shanghai, numai doua universitati europene figureaza in clasamentul mondial al primelor 20 de universitati;
• Niciuna dintre universitatile noastre nu se afla in topul celor 500 de universitati din lume, conform aceluiasi clasament Shanghai. Pentru a aspira la un astfel de statut, cele mai performante dintre ele ar trebui sa-si sporeasca productia stiintifica de 7 - 8 ori. Daca raportam la populatie numarul de articole stiintifice, atunci performanta stiintifica a Romaniei este de 11 ori mai mica decat media tarilor OECD, de 5 ori mai mica decat a Ungariei si de doua ori mai mica decat a Bulgariei. Indicele compozit de inovare al Romaniei a fost, in 2006, de doua ori mai mic decat al Bulgariei, de 3 ori mai mic decat cel al Ungariei si de 5 ori mai mic decat al UE si are cea mai importanta tendinta de scadere dintre tarile luate in considerare. Datele referitoare la tara noastra au fost luate din „Raportul Comisiei Prezidentiale pentru analiza si elaborarea politicilor din domeniul educatiei si cercetarii“ din iulie 2007, care, la randul lui, se bazeaza pe articole, studii si date statistice de specialitate.
Bazati si pe alte analize, se poate afirma ca sistemul educational actual din tara noastra are mari probleme de eficienta, de calitate, de echitate si de relevanta pentru economia cunoasterii. El produce insuficienta cercetare si inovare si nu este capabil sa promoveze o Romanie competitiva si prospera. Restructurarea lui apare ca o necesitate prioritara si urgenta, daca nu vrem sa devenim o tara cu oameni saraci si fara speranta.
Spatiul european al creatiei stiintifico-tehnice
Referitor la societatea digitala, se stie ca cererea globala pentru tehnologia informatiei si comunicatiilor reprezinta o piata in valoare de 2000 miliarde de euro, insa numai un sfert din aceasta provine de la firme europene. Europa este in urma si in ceea ce priveste Internetul de mare viteza, ceea ce afecteaza capacitatea de inovare, inclusiv in zonele rurale, precum si in ceea ce priveste diseminarea online a cunostintelor si distributia online de bunuri si servicii.
Initiativa emblematica „O Uniune a inovarii“ are drept obiective de a recentra politica in domeniul cercetarii-dezvoltarii si inovarii spre provocarile cu care se confrunta societatea: schimbarea climatica, energia si utilizarea eficienta a resurselor, sanatatea si schimbarile demografice. Fiecare veriga a lantului inovarii, de la cercetarea fundamentala pana la comercializare, trebuie consolidata.
Conform cu aceasta initiativa, la nivelul UE Comisia va depune eforturi pentru:
- Definirea spatiului european de cercetare, elaborarea unei agende strategice de cercetare centrata pe provocari precum securitatea energetica, transporturile, schimbarea climatica, utilizarea eficienta a resurselor, sanatatea si imbatranirea, metodele de productie ecologice si gestionarea terenurilor, precum si consolidarea programarii comune cu statele membre;
- Imbunatatirea conditiilor-cadru pentru a permite intreprinderilor sa inoveze, crearea unui brevet european unic si a unei instante specializate in materie de brevete, modernizarea cadrului de protejare a drepturilor de autor si a marcilor comerciale, imbunatatirea accesului IMM-urilor la protectia proprietatii intelectuale, accelerarea instituirii unor standarde interoperabile; imbunatatirea accesului la capital si utilizarea deplina a politicilor care vizeaza cererea, de exemplu prin achizitii publice si reglementare inteligenta;
- Lansarea de parteneriate europene in domeniul inovarii intre UE si nivelurile nationale, in vederea accelerarii dezvoltarii si utilizarii tehnologiilor necesare pentru a raspunde provocarilor identificate. Primul parteneriat va avea in vedere urmatoarele elemente: „crearea bioeconomiei pana in 2020“, „tehnologiile generice esentiale care contribuie la modelarea viitorului industrial al Europei“ si „tehnologiile care sa le permita persoanelor in varsta sa traiasca in mod independent si sa fie active in societate“;
- Consolidarea si dezvoltarea, in continuare, a rolului instrumentelor UE de sustinere a inovarii (de exemplu, fondurile structurale, fondurile de dezvoltare rurala, programul-cadru de cercetare-dezvoltare, programul-cadru pentru competitivitate si inovare), inclusiv printr-o colaborare mai stransa cu Banca Europeana de Investitii si prin simplificarea procedurilor administrative in vederea facilitarii accesului la finantare, in special pentru IMM-uri, precum si prin introducerea unor mecanisme inovatoare de stimulare legate de piata carbonului, in special pentru cei cu o evolutie rapida;
- Promovarea parteneriatelor in materie de cunoastere si consolidarea legaturilor intre educatie, intreprinderi, cercetare si inovare, inclusiv prin intermediul Institutului European de Inovare si Tehnologie (ETI), precum si promovarea spiritului antreprenorial prin sprijinirea intreprinderilor tinere inovatoare.
La nivel national, statele membre vor trebui:
- Sa reformeze sistemele de cercetare-dezvoltare si inovare (de la nivel national si regional), pentru a promova excelenta si specializarea inteligenta, sa consolideze cooperarea intre universitati, mediul de cercetare si intreprinderi, sa puna in aplicare programe comune si sa intareasca cooperarea transfrontaliera in domeniile in care UE aduce valoare adaugata si sa adapteze procedurile nationale de finantare in consecinta, sa asigure difuzarea tehnologiei pe teritoriul UE;
- Sa garanteze existenta unui numar suficient de absolventi ai universitatilor de stiinte, matematica si inginerie si sa axeze programele scolare pe creativitate, inovare si spirit antreprenorial;
- Sa acorde prioritate cheltuielilor destinate cunoasterii, inclusiv prin folosirea stimulentelor fiscale si a altor instrumente financiare, pentru a promova investitii private mai semnificative in cercetare-dezvoltare.
Viitorul care incepe... astazi
O alta initiativa emblematica, „Tineretul in miscare“, are ca obiectiv consolidarea performantei si cresterea atractivitatii internationale a institutelor de invatamant superior din Europa, sporirea nivelului de calitate la toate nivelurile de educatie si formare in UE, combinand exigenta cu echitatea, prin promovarea mobilitatii studentilor si a celor care urmeaza un curs de formare profesionala, precum si de a imbunatati situatia incadrarii in munca a tinerilor. La nivelul UE, Comisia va depune eforturi pentru:
- Integrarea si consolidarea programelor UE de mobilitate, cele destinate universitatilor si cele destinate cercetarilor (precum Erasmus, Erasmus Mundus, Tempus si Marie Curie) si conectarea acestora cu resurse si programe nationale;
- Impulsionarea agendei de modernizare a invatamantului superior la nivelul programelor scolare, al guvernantei si al finantarii, inclusiv prin evaluarea comparativa a performantei universitatilor si a rezultatelor educationale in context global;
- Identificarea metodelor de promovare a spiritului antreprenorial prin programe de mobilitate pentru tinerii profesionisti;
- Promovarea recunoasterii instruirii neoficializate (non-formale si informale);
- Lansarea unui Cadru pentru incadrarea in munca a tinerilor, in care sa fie prezente politicile menite sa reduca rata somajului in randul tinerilor; acest cadru ar trebui sa promoveze, cu ajutorul statelor membre si al partenerilor sociali, intrarea tinerilor pe piata muncii prin intermediul uceniciilor, al strategiilor sau al altor experiente de munca, inclusiv printr-o initiativa („Primul loc de munca EURES“) al carui obiectiv este de a spori sansele tinerilor de ocupare a unui loc de munca prin favorizarea mobilitatii in UE.
La nivel national, statele membre vor trebui:
- Sa efectueze investitii eficiente in sistemele de invatamant si de formare profesionala la toate nivelurile (de la nivel prescolar, la nivel universitar);
- Sa amelioreze rezultatele in domeniul educatiei, tratand fiecare segment (prescolar, primar, secundar, profesional si universitar) in cadrul unei abordari integrate, care sa includa competentele-cheie si care are scopul de a reduce abandonul scolar timpuriu;
- Sa consolideze deschiderea si relevanta sistemelor de invatamant prin instituirea unor cadre nationale de calificare si printr-o mai buna directionare a rezultatelor invatarii spre nevoile pietei muncii;
- Sa faciliteze intrarea tinerilor pe piata muncii prin actiuni integrate care cuprind, intre altele, indrumare, consiliere si ucenicie.
Finalitate economico-sociala
Inca o initiativa emblematica, cea intitulata „O agenda digitala pentru Europa“, are ca obiectiv sa se obtina beneficii economice durabile, datorita unei piete unice digitale, bazate pe Internet rapid si ultrarapid si pe aplicatii interoperabile, care sa permita accesul tuturor serviciilor in banda larga pana in 2013, accesul tuturor la Internet de viteza mult mai mare (30 Mbps) pana in 2020 si abonarea a 50% sau mai mult dintre gospodariile europene la conexiuni Internet de mare viteza.
La nivelul UE, Comisia va depune eforturi pentru:
- Oferirea unui cadru juridic stabil, care sa stimuleze investitiile intr-o infrastructura pentru Internet de mare viteza, deschisa si competitiva, precum si in serviciile conexe;
- Dezvoltarea unei politici eficiente in domeniul spectrului;
- Facilitarea utilizarii fondurilor structurale ale UE pentru realizarea acestei agende;
- Crearea unei adevarate piete unice pentru continutul si serviciile online (si anume, servicii web ale UE sigure si fara frontiere si piete de continut digital) care sa beneficieze de niveluri ridicate de securitate si incredere, de un cadru echilibrat de reglementare cu regimuri clare de drepturi, de consolidarea licentelor multiteritoriale, de protectie si remuneratie adecvate pentru detinatorii de drepturi si de un sprijin activ in vederea digitalizarii bogatului patrimoniu cultural european si al modelarii guvernantei globale a Internetului;
- Reformarea fondurilor destinate cercetarii si inovarii si cresterea sprijinului in domeniul ITC, astfel incat atuurile tehnologice ale Europei in domenii strategice sa fie consolidate si sa se creeze conditiile ca IMM-urile care inregistreaza niveluri ridicate de crestere sa devina lideri pe pietele emergente, precum si sa se stimuleze inovarea in domeniul ITC in toate sectoarele de activitate;
- Promovarea accesului la Internet si adoptarea acestuia de catre toti cetatenii europeni, in special prin actiuni de sustinere a competentelor digitale si a accesibilitatii serviciilor digitale.
La nivel national, statele membre vor trebui:
- Sa elaboreze strategii operationale privind Internetul de mare viteza si sa orienteze fondurile publice, inclusiv cele structurale, spre domeniile care nu sunt acoperite integral de investitiile private;
- Sa stabileasca un cadru juridic pentru coordonarea lucrarilor publice astfel incat costurile pentru dezvoltarea retelelor sa se reduca;
- Sa promoveze dezvoltarea si utilizarea unor servicii online moderne si accesibile (de exemplu, e-guvernare, servicii de asistenta medicala online, casa inteligenta, competentele informatice, securitatea).
Acestea sunt cele trei Initiative emblematice care privesc cresterea inteligenta a UE pana in 2020 si in care ingineria este implicata in mod direct prin inovare, educatie si prin societatea digitala.
N.R.: Subtitlurile apartin redactiei