Asigurarea calitatii educatiei - o abordare proactiva

PREFATA

Lucrarea „Asigurarea calitatii educatiei - o abordare proactiva” reprezinta un puternic semnal pe care autorii au dorit sa-l lanseze in spatiul educational romanesc avand in vedere ca, in cadrul acestuia, de peste un deceniu, se vorbeste tot mai mult despre „calitatea educatiei” si „calitatea serviciilor educationale” fara ca revirimentul mult dorit si asteptat sa fie evident sau, uneori, chiar sa se produca.

De la bun inceput doresc sa afirm ca aceasta lucrare nu este o carte „comoda” de complezenta. Nota de „incomoditate” a lucrarii vine din „tonalitatea” ei predominant critica, uneori poate chiar „agresiva” dar, in acelasi timp, realista, credibila si pragmatica.

Succesul deosebit obtinut, pe plan mondial, mai ales pe parcursul ultimelor doua decenii, prin implementarea managementului calitatii in mediul de afaceri a determinat - chiar la nivelul reuniunilor ministrilor educatiei din statele membre ale UE - aparitia unei intrebari legitime: Cum ar putea fi aplicate/ utilizate si in educatie referentialele, conceptele, principiile, tehnicile, metodele si instrumentele specifice managementului calitatii care s-au bucurat de succes in mediul de afaceri?

Absolventii oricarui “furnizor de educatie”, indiferent de nivel, interactioneaza din momentul intrarii lor pe piata muncii, prin angajare sau ca intreprinzatori/ antreprenori pe cont propriu, cu toate aceste elemente specifice ale managementului calitatii, conform standardelor si practicilor internationale care, din fericire, in acest mediu, sunt tot mai mult cunoscute si adoptate inclusiv in Romania.

In aceasta perspectiva, de peste un deceniu, tot mai numeroase sisteme educationale nationale - europene sau din alte zone ale lumii - au consimtit sa actioneze, uneori cu mari eforturi, in scopul integrarii metodelor, “mecanismelor” si instrumentelor specifice managementului calitatii in organizarea si functionarea curenta a organizatiilor/ entitatilor educationale. Aceste eforturi sunt orientate spre obtinerea unor produse si servicii educationale de calitate, adecvate utilizarii lor de catre educabilii si absolventii unei anumite forme de studiu (ciclu de invatamant, program de studiu, program de formare etc). Acest mod de abordare constituie actualmente una dintre cele mai mari provocari ale oricarui sistem educational national deoarece progresele tehnologice fara precedent, schimbarile ultrarapide din societate, accesul tot mai rapid la fluxuri informationale tot mai ridicate, de orice nivel si complexitate, al oricui, indiferent de nivelul instruirii sale, determina o dinamica fara precedent a competitiei pe toate pietele globalizate, inclusiv pe piata muncii si pe piata educatiei, avand, ca prim si esential scop, formarea resurselor umane necesare pietei muncii, in conformitate, in primul rand, cu cerintele acesteia.

Din pacate, actualmente, in Romania, unii educabili - elevi si studenti - continua sa fie pregatiti prea putin (uneori chiar deloc !) in functie de cerintele pietei muncii ori sa fie pregatiti pentru ocupatii/ meserii/ specializari care, nu peste mult timp (uneori chiar la finalizarea studiilor lor), nu vor mai fi cerute pe piata muncii sau, mai grav, vor disparea (in sensul de-a nu mai fi solicitate de agentii economici).

Este oare pregatit sistemul educational din Romania pentru a face fata unor astfel de provocari? Este el oare suficient de flexibil pentru a reactiona in mod rapid, eficace si eficient, astfel incat un absolvent eventual ”rejectat” de piata muncii - din motivele mentionate anterior sau din alte motive - sa se adapteze rapid si in mod adecvat pentru a putea reintra pe piata muncii? Ce se intampla, de exemplu, daca actualul nostru mediu educational utilizeaza un limbaj incompatibil cu cel al altor medii, mai ales cu cel al mediului de afaceri? Este evident ca, in asemenea circumstante, tranzitia oricarui absolvent din mediul educational catre mediul de afaceri se va face, mult mai greu si cu costuri mai mari, iar durata necesara adaptarii acestuia la cerintele noului mediu, inclusiv la regulile specifice acestuia, va creste - de exemplu ca urmare a unor necesare si potential numeroase formari/ instruiri suplimentare.

Daca insa mediul educational accepta si adopta de la bun inceput unele referentiale, practici si modele, precum si filosofia specifice mediului de afaceri, rezultatele vor fi pe masura, intrucat elevii si studentii - in calitatea lor de beneficiari/ clienti directi ai mediului educational - vor primi/ utiliza produse si servicii educationale „adecvate utilizarii lor”, astfel incat, intrand in piata muncii, sa fie deja cel putin initiati in anumite aspecte ale culturii mediului de afaceri!

Astfel, succesul scolii/ universitatii pe piata educatiei ar trebui sa fie reprezentat si la noi - mai presus de orice alt criteriu - de succesul absolventului ei pe piata muncii !

Acesta este si mesajul esential al acestei carti. In ciuda scepticismului unor auto-declarati ”specialisti”, a numeroaselor dar inevitabilelor reticente si rezistente la schimbare manifestate de cei implicati, dar si a ignorantei/ suficientei unor noi ”filosofi” ai calitatii ce se manifesta public in spatiul public romanesc cu privire la continutul si “mecanismele” asigurarii calitatii educatiei, autorii reusesc sa reaseze conceptele, principiile, tehnicile, metodele si instrumentele specifice managementului calitatii in educatie, pe fagasul lor normal, modelat si verificat - pe parcursul a peste 80 de ani - de numeroase personalitati marcante pe plan mondial ale managementului calitatii: Shewhart, Deming, Juran, Crosby, Ishikawa, Taguchi, Imai etc.

In acest sens, lucrarea incepe cu o prezentare pertinenta a conceptelor fundamentale specifice managementului calitatii (Capitolul 1) si cu o prezentare detaliata a referentialelor utilizabile pentru evaluarea organizatiilor/ entitatilor educationale si a sistemului educational, in ansamblul sau (Capitolul 2). Modul de prezentare a referentialelor utilizate si utilizabile in sistemul educational romanesc - pentru evaluarea scolilor si a facultatilor/ universitatilor, dar si a calificarilor profesionale sau a programelor de studii din invatamantul superior - a fost optimizat de autori astfel incat cititorul sa-si poata forma o imagine pertinenta, cat mai completa si realista a acestora. Sunt analizate, in mod critic, cu aspectele lor pozitive dar si cu limitele acestora, actualele introduse prin lege si utilizate in sistemul nostru educational.

In continuare, autorii prezinta si analizeaza avantajele si necesitatea adoptarii - si in asigurarea calitatii educatiei practicate in Romania - a conceptelor specifice managementului calitatii (cu definitiile lor consensualizate pe plan mondial), conform standardului international din seria ISO 9000 precum si a cerintelor aplicabile unui sistem de management al calitatii (ISO 9001). Un loc aparte este acordat ghidului standardizat international ISO IWA 2, special conceput pentru asigurarea calitatii educatiei, cu editiile sale (complet ignorat in Romania, din pacate), precum si altor standarde internationale special concepute pentru educatie.

In acelasi capitol dedicat referentialelor sunt prezentate detaliat si cerintele unor modele ale excelentei utilizate pe plan mondial inclusiv in educatie: “Modelul american al Excelentei” si „Modelul european/ EFQM al Excelentei” (administrat de European Foundation for Quality Management, EFQM). Prezentarea acestor modele este convingatoare, avand in vedere ca, in anul 2006, a fost castigat pentru prima oara de o scoala - Colegiul St Mary’s din Irlanda de Nord, UK - care a repetat aceasta performanta si in anul 2013, multe alte scoli/ universitati - prezentate in lucrare - urmandu-i, incepand din anul 2007, exemplul.

Constatand ca in sistemul educational romanesc se utilizeaza tot mai frecvent, dar in mod confuz si nediferentiat, expresiile ”asigurarea calitatii educatiei” si ”asigurarea calitatii in educatie”, autorii analizeaza detaliat continutul lor, separand cu acuratete semnificatiile acestora si demonstrand argumentat ca aceste expresii au semnificatii diferite (Capitolul 3). In acelasi capitol, autorii clarifica numeorase confuzii, lacune si abordari inadecvate - ce au intrat in circulatie in sistemul educational din Romania mai ales prin cadrul normativ-reglementar instituit incepand din anul 2005 - avand un evident efect contraproductiv.

In continuare, sunt analizate detaliat procesele specifice asigurarii calitatii, clarificandu-se diferentele esentiale intre semnificatiile conceptelor , si , nediferentiate actualmente pe scara larga, in educatie, din pacate, cu consecinte deosebit de negative. (Capitolul 3).

O aplicatie foarte interesanta si utila a proceselor specifice asigurarii calitatii este prezentata in Capitolul 4 al lucrarii, cu privire la asigurarea calitatii procesului de elaborare a curriculei (scolare), pornind de la ”piramida necesitatilor educationale”, pana la realizarea unei proiectii privind curricula ”furnizorului de educatie”.

Alte aplicatii detaliate, abordate managerial-operational in lucrare, sunt cele prezentate in detaliu si cu exemple concrete in Capitolul 5 al lucrarii. Cu ajutorul unor diagrame-flux ale proceselor educationale de furnizare a unor bine cunoscute servicii educationale (lectia, cursul, seminarul, laboratorul, proiectul, examenul scris sau oral), cititorul - fie el elev, student sau profesor - va intelege cu usurinta atat etapele esentiale ale procesului si punctele posibile de introducere si mentinere sub control ale acestuia cat si indicatorii si neconformitatile/ ecarturile posibile, precum si rolurile si responsabilitatile partenerilor direct implicati in procesul educational (educator/ profesor si educabil/ elev/ student) - prezentate foarte clar de autori. De remarcat ca aceste aspecte - deloc sau prea putin analizate in literatura de specialitate - sunt esentiale pentru intelegerea corecta a semnificatiilor , si - concepte relativ noi in Romania desi sunt specifice standardelor internationale

Lucrarea se bazeaza pe o documentare bibliografica ampla, reprezentativa, actuala si relevanta, incluzand si numeroase articole, comunicari si carti publicate de coautori..

Coordonatorul lucrarii - si coautor - este un reputat expert calificat si certificat, pe plan international dar si in Romania, ca auditor, consultant si trainer in managementul calitatii, avand multa experienta atat in mediul educational cat si in mediul de afaceri, in Romania si in strainatate

Autorii cartii provin exclusiv din invatamantul superior si preuniversitar, avand o experienta bogata in educatie (inclusiv in educatia pentru managementul calitatii si in asigurarea calitatii educatiei) precum si in solutionarea multiplelor probleme cu care se confrunta procesele de obtinere a calitatii educatiei.

Sunt convns ca personalitatea, autoritatea profesionala si renumele (intern si extern) al autorilor acestei lucrari, completate cu prestigiul si efortul editurii vor constitui un important gir pentru promovarea, difuzarea si succesul acestei carti.

Prof.dr.ing.ec.Sorin CIUREA
Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti

CUPRINS

Prefata

Introducere

Capitolul 1 - CONCEPTE FUNDAMENTALE

Capitolul 2 - REFERENTIALE INTERNATIONALE SI NATIONALE PRIVIND MANAGEMENTUL CALITATII IN EDUCATIE
2.1 Un concept sine-qua-non in Managementul calitatii -
2.2 Referentiale internationale privind managementul calitatii in educatie
2.2.1 Rolul si necesitatea referentialelor internationale utilizabile in managementul calitatii in educatie
2.2.2 De la la , si
2.2.2.1 Practicile comune (uzuale)
2.2.2.2 Bunele practici
2.2.2.3 Cele mai bune practici
2.2.3 Standarde pentru managementul/ asigurarea calitatii
2.2.3.1 Standardele seriei ISO 9000
2.2.3.2 Standardele ocupationale si standardele de pregatire profesionala
2.2.4 Modele de excelenta
2.2.4.1 Modelul american al excelentei. Criteriile de excelenta a performantelor serviciilor educationale, conform modelului american al Managementului total al calitatii
2.2.4.2 Modelul european (EFQM) al excelentei
2.2.5 Cateva concluzii privind referentialele internationale
2.3 Referentiale nationale actuale utilizate la evaluarea entitatilor educationale din sistemul de educatie si formare profesionala din Romania. Limitele acestor referentiale
2.3.1 Abordarea si utilizarea in mediul educational romanesc, conform “Legii 87/2006 privind asigurarea calitatii educatiei”
2.3.1.1 Standardul - referential sau obiectiv?
2.3.1.2 Referentialul extern si referentialul intern - ale unei organizatii educationale
2.3.2 Particularitati ale evaluarii institutionale in mediul educational romanesc
2.3.3 Referentiale utilizate pentru evaluarea institutionala in invatamantul preuniversitar
2.3.3.1 Inspectie (scolara) versus evaluare (institutionala). Repere conceptuale
2.3.3.2 Referentialul „Regulament de inspectie al unitatilor de invatamant preuniversitar”. Repere conceptuale
2.3.3.3 Standardele nationale - referentiale utilizate in evaluarea institutionala a scolilor. Repere conceptuale
2.3.3.4 Standardul de autorizare (pentru functionarea provizorie a unitatilor de invatamant)
2.3.3.5 Standardul de acreditare
2.3.3.6 Standardul de referinta
2.3.3.7 Referentialul utilizat in evaluarea scolilor din invatamantul profesional si tehnic. Punctele tari si limitele acestui referential
2.3.4 Referentiale utilizate pentru evaluarea institutionala in invatamantul superior
2.3.5 Referentiale utilizate pentru evaluarea multi-nivel in sistemul de formare profesionala
2.4 Standardizarea in educatie si educatia pentru standardizare - realizari si perspective
2.4.1 Standarde consensualizate international pentru organizatiile educationale
2.4.2 Educatia pentru standardizare

Capitolul 3 - ASIGURAREA CALITATII IN ORGANIZATIILE EDUCATIONALE SI PE ANSAMBLUL SISTEMULUI EDUCATIONAL NATIONAL
3.1 Sistemul educational si partile sale interesate
3.2 De la acreditarea universitatilor la asigurarea calitatii educatiei
3.3 Managementul calitatii in sistemul educational romanesc
3.3.1“Asigurarea calitatii educatiei” sau “asigurarea calitatii in educatie” ?
3.3.2 Autorizare, acreditare, evaluare periodica
3.3.3 Limitele abordarii autorizarii/ acreditarii/ evaluarii periodice in sistemul educational romanesc
3.3.4 Asigurarea calitatii la nivelul organizatiei scolare
3.3.5 Aspecte pozitive in asigurarea calitatii la nivelul organizatiilor scolare
3.3.6 Limitele asigurarii calitatii la nivelul organizatiei scolare
3.3.7 Managementul calitatii si Asigurarea calitatii in invatamantul superior

Capitolul 4 - ASIGURAREA CALITATII PROCESULUI DE ELABORARE A CURRICULEI
4.1 Piramida necesitatilor educationale
4.1.1 Teorii si modele motivationale. Piramida lui Maslow
4.1.2 Factorii duali ai lui Herzberg
4.1.3 Piramida necesitatilor educationale
4.1.4 Cele 5 dimensiuni/ niveluri educationale
4.1.5 Cele 5 metode educationale
4.1.6 Motivarea interna (auto-motivarea) individului
4.2 Stilurile de invatare
4.3 Dimensiunile caracteristice ale psihicului uman
4.4 Orizonturile de cunoastere si interactiune ale copiilor si tinerilor (”orizonturile de varsta”)
4.5 Inteligenta sociala si „arborele sefirotic”
4.6 Proiectarea optimizata a continutului curriculei
4.6.1 Ce este curricula?
4.6.2 Proiectarea planurilor de invatamant
4.6.3 Algoritmul de proiectare a continuturilor pe directie de curricula
4.6.4 Formarea profesionala ceruta de o noua curricula
4.6.5 Curricula online si platforma IT
4.6.6 Curricula online destinata dezvoltarii capacitatilor de gandire - exemplu de aplicare a modelului si algoritmului. Avantaje, obstacole si limite
4.6.7 Verificarea corectitudinii tematicilor determinate pe baza modelului
4.6.8 Proiectarea “clasica” a curriculei
4.6.9 Etapele de varsta - Informatii necesare proiectarii de curricula specifica varstei
4.6.10 Cum generam obiectivele de invatare ce permit evaluarea continua
4.6.11 Evaluarea aprofundata a invatarii online
4.6.12 Algoritmul de plasare a sagetilor in hexagonul diagramei

Capitolul 5 - ASIGURAREA CALITATII PROCESELOR EDUCATIONALE
5.1 Abordarea bazata pe proces in organizatiile educationale. Procesul educational
5.2. Asigurarea calitatii proceselor educationale in invatamantul pre-universitar (diagrame-flux)
5.2.1 Diagrama-flux
5.2.2 Procesul de prestare a serviciului educational LEC?IE
5.3. Asigurarea calitatii proceselor educationale in invatamantul superior (diagrame-flux)
5.3.1 Procesul de prestare a serviciului educational CURS
5.3.2 Procesul de prestare a serviciului educational SEMINAR
5.3.3 Procesul de prestare a serviciului educational LABORATOR
5.3.4 Procesul de prestare a serviciului educational PROIECT
5.3.5 Procesul de prestare a serviciului educational EXAMEN SCRIS
5.3.6 Procesul de prestare a serviciului educational EXAMEN ORAL
5.3.7 Alti indicatori relevanti masurabili in cadrul proceselor educationale si administrative din organizatiile educationale
5.3.8 Instrumente si tehnici ale calitatii utilizabile in cadrul proceselor educationale si administrative din organizatiile educationale
5.4. Managementul si diagnoza statistica a capabilitatii proceselor educationale
5.4.1. Consideratii generale
5.4.2. Diagnoza statistica a proceselor tehnologice. Definitii si importanta
5.4.3. Modelul de Control Statistic al Proceselor (Statistical Process Control)
5.4.4. Diagnoza statistica a capabilitatii proceselor tehnologice

Concluzii

Anexa

Bibliografie

INTRODUCERE

Pentru a obtine succes pe pietele locale/ regionale ale fortei de munca si a rezista concurentei tot mai intense de pe piata educationala mondializata, orice actual (scoala gimnaziala, liceu, colegiu, facultate, universitate, etc.), public sau privat, ar trebui sa-si orienteze eforturile, in primul rand, spre colectarea, cunoasterea, intelegerea si satisfacerea cerintelor, necesitatilor si asteptarilor tuturor sai - mai ales ale celor apartinand principalilor sai (cu prioritate angajatorii, - elevii, studentii, cursantii si absolventii) dar si ale parintilor, societatii/ comunitatii in ansamblul ei, in dinamica evolutiei acestora, pe termen mediu-lung.

Un (scoala, universitate, etc.) de succes nu poate fi decat acela ai carui absolventi au cautare si chiar succes fie pe piata fortei de munca (prin angajare in domeniul pentru care s-au pregatit), fie prin continuarea studiilor prin admitere in scoli/ universitati prestigioase (de regula la licenta, masterat, doctorat, cercetare postdoctorala, etc.)

Ulterior, dupa furnizarea de catre a unor si specifice - rezultand din numeroase specifice si corespunzand, mai mult sau mai putin (din multiple cauze posibile, previzibile si imprevizibile) acestor cerinte, necesitati si asteptari - acest ar trebui sa stabileasca si sa utilizeze cele mai adecvate tehnici, metode si instrumente disponibile pentru a evalua continuu gradul de satisfactie a beneficiarilor sai si a imbunatati in mod continuu propriile sale si , astfel incat eventualele insuccese sa nu se repete, iar succesele obtinute sa se poata mentine si chiar sa sporeasca. De fapt, conceptul semnifica, foarte concis si in general, atat „adecvare la cerinte” cat si “diferenta specifica dintre esec si reusita”...

Mai mult, in scopul castigarii si mentinerii unei pozitii competitive pe piata, de regula, dornici de succes adopta si demonstreaza in mod continuu o orientare clara, transparenta si vizibila catre si , in special prin evaluarea continua atat a satisfactiei beneficiarilor lor cat si a performantelor realizate de propriile si .

Toate aspectele esentiale mai sus mentionate ar putea fi realizate in mod firesc, eficace si chiar eficient, in orice organizatie (indiferent de domeniul, specificul, marimea si forma ei de proprietate) prin implementarea unui Sistem de management al calitatii (SMC) in conformitate cu principiile si cerintele stabilite de cea mai cunoscuta si frecvent utilizata serie de standarde internationale, celebra familie a standardelor ISO 9000.

In prezent, este bine cunoscut si unanim acceptat faptul ca implementarea unui Sistem de management al calitatii si a celor 8 principii fundamentale ale managementului calitatii, in orice organizatie, constituie un mijloc eficient pentru a o orienta catre telurile si obiectivele sale prestabilite, facilitandu-i considerabil atat realizarea acestora cat si imbunatatirea continua a performantelor.

Implementarea unui SMC conform cu modelul promovat de standardele internationale ISO 9000 (aplicat initial exclusiv in mediul de afaceri), in organizatiile - deci in ceea ce se cheama „mediul educational” - este nu numai necesara, oportuna si posibila ci si recomandata in mod expres de numeroase reuniuni ale ministrilor educatiei din statele membre ale UE dar si de catre insasi Comisia Europeana, prin documentele specifice acestui demers.

O „abordare pro-activa a asigurarii calitatii educatiei” inseamna, de fapt, implementarea cate unui Sistem de management al calitatii (SMC) in cadrul uneia sau mai multor organizatii , in conformitate cu cerintele privind SMC din standardul de cerinte SR EN ISO 9001, pe baza terminologiei si a principiilor de management al calitatii mentionate in standardul terminologic SR EN ISO 9000. Aceste standarde au marele avantaje ca termenii, principiile si cerintele lor au fost deja consensualizate international de elaboratori (fiind publicate, din 1987 pana in 2013, in patru editii internationale imbunatatite succesiv, fiecare avand zeci de editii nationale, in diferite limbi) si ca pot fi aplicate in orice organizatie, indiferent de specificul, profilul, marimea si/ sau forma ei de proprietate .

Pentru a se tine totusi cont de specificul domeniului activitatilor educationale, un grup de lucru al Organizatiei Internationale de Standardizare (ISO) a elaborat si publicat (incepand din anul 2003) un important standard international - si el consensualizat la acest nivel - intitulat SR ISO IWA 2:2009 - Sisteme de management al calitatii. Linii directoare pentru aplicarea SR EN ISO 9001:2000 in domeniul educatiei. Acest document - editat deja in 2 editii (la noi, in 2006 si 2009) - a fost adoptat ca standard roman, in cadrul Asociatiei de Standardizare din Romania (ASRO), de catre comitetul sau tehnic CT 56 - Managementul calitatii si asigurarea calitatii. Acronimul IWA inseamna „acord international de lucru”.

Standardul SR ISO IWA 2:2006 (care a precedat actualul SR ISO IWA 2:2009) are o structura similara celei a standardului SR EN ISO 9001:2000. El are marele avantaj de a include, intr-un singur document, cerintele privind SMC din standardul de baza SR SR EN ISO 9001:2000, liniile directoare privind imbunatatirea continua prezentate in standardul SR EN ISO 9004:2000 - toate fiind bazate pe terminologia si principiile stabilite prin standardul SR EN ISO 9000:2000 - carora le-a adaugat cerintele si liniile directoare specifice aplicarii acestora in organizatiile furnizoare de .

In prezent, expertii ISO lucreaza la inlocuirea ghidului ISO IWA 2 cu un standard elaborat atat pe structura acestuia cat si pe structura standardului ISO 29990:2010 . Noul standard este promovat sub denumirea de ISO/WD 18420 - Sisteme de management al calitatii - Cerinte de aplicare a standardului ISO 9001:2008 in organizatiile educationale .

Aceasta lucrare - inspirata din practicile confirmate in timp ale celor mai competitive actuale organizatii din Uniunea Europeana, SUA si alte state dezvoltate - prezinta particularitatile, detaliile, implicatiile, avantajele precum si limitele abordarii pro-active standardizate international a asigurarii calitatii educatie - toate ca pledoarie pentru cunoasterea si utilizarea/ respectarea terminologiei, principiilor si cerintelor specifice standardelor ISO 9000 aplicate in educatie.

Ea se va putea constitui ca o alternativa argumentata, deci credibila si convingatoare, la actuala abordare oficiala a asigurarii calitatii educatiei in invatamantul preuniversitar si superior din Romania (datand din anul 2005) ce s-a dovedit a fi, din multiple si importante motive - prezentate pe larg in aceasta lucrare - simultan ineficace, ineficienta si chiar contraproductiva.

Nu in ultimul rand, autorii acestei lucrari si-au propus ca - prin datele, faptele si ideile ce sunt prezentate in mod argumentat si critic in cadrul acestei lucrari - sa sensibilizeze „mediul educational” din Romania si factorii sai de decizie cu privire la nocivitatea tot mai numeroaselor abordari conceptuale confuze, eronate, lacunare - deci ineficiente si chiar contraproductive - din asa numita „asigurare a calitatii educatiei” practicata in sistemul educational romanesc incepand din anul 2006 pana in prezent, mai ales cu si prin ignorarea constienta (uneori, chiar prin respingerea neargumentata credibil) atat a standardelor internationale de management al calitatii educatiei (pe ansamblu!) cat si chiar a Sistemului de management al calitatii (SMC) in educatie, in sine....

Din pacate, efectele negative ale mimetismului si simulacrelor generate de aceste abordari conceptual eronate - „originale” cu orice pret, dar in realitate fundamental deficitare - s-au multiplicat exponential in timp (inclusiv prin propagarea lor rapida pe ansamblul sistemului educational national) si chiar au creat un „status quo” ce s-a dovedit a fi redundant, nociv si, pe ansamblu, ineficient si chiar contraproductiv, tocmai datorita ignorarii, in fapte, a modelelor, standardelor si practicilor consacrate pe plan international, fiind elaborate si continuu imbunatatite de valorosi experti internationali..

Actualmente, aceasta situatie regretabila este vizibila la diferite niveluri ale sistemului nostru educational desi ea este considerata - in mod oficial, pretios si a priori - ca fiind o contributie “originala”, “de baza” si „credibila”. Au fost si sunt elaborate la noi tot mai numeroase programe de formare, conferinte “stiintifice”, suporturi de curs, etc. dar si dizertatii de masterat sau chiar teze de doctorat, toate fiind menite, chipurile, sa dezvolte si sa demonstreze. o noua „cultura a calitatii” in scoli si universitati.

In realitate, prin ignorarea intentionata a modelelor, standardelor si ghidurilor internationale specifice managementului calitatii, inclusiv in educatie, la noi a aparut si s-a dezvoltat o paguboasa subcultura a calitatii in educatie bazata pe concepte preluate arbitrar, lacunar si confuz, ce au fost intelese, de regula, decat fie insuficient, fie eronat fie chiar deloc si care au fost aplicate superficial, prost sau chiar deloc (mai ales datorita absentei expertizei certificate international in domeniu) ...

Aceasta situatie regretabila a generat in Romania atat numeroase paradoxuri nocive pentru sistemul educational cat si incredibile bariere conceptuale si practice care, de fapt, separa complet abordarea managementului/ asigurarii calitatii in „mediul educational” de cea practicata (de cateva decenii !!!) in „mediul de afaceri”, ignorandu-se complet atat necesitatea ca absolventii (fostii elevi si studenti) din „mediul educational” sa satisfaca cerintele angajatorilor din “mediul de afaceri” cat si unele recomandari ale conferintelor ministrilor educatiei din UE privind adoptarea in „mediul educational” european a unor modele, standarde, practici si instrumente bine cunoscute si aplicate in “mediul de afaceri” pentru a obtine - in mod cat mai eficient - ceea ce este, de fapt, asigurarea calitatii.

Aceasta lucrare poate fi deosebit de utila oricarui din tara noastra care doreste sa aiba succes pe piata si sa devina tot mai competitiv - pe plan national, european si/ sau mondial - prin abordari pro-active ale asigurarii calitatii educatiei, bazate pe cunoasterea si utilizarea modelelor, standardelor si celor mai bune practici internationale aplicabile.