Bazele tehnice si economice ale pietelor de energie electrica
Autor: Virgil Musatescu, Nicolae Golovanov, Virgil Dumbrava, George Cristian Lazaroiu, Marius Aurelian Nicolae
Editura: A.G.I.R.
Format: 17x24 cm
Nr. pagini: 346, color
Coperta: brosata
ISBN: 978-973-720-774-6
Anul aparitiei: 2019
PREFATA
Pietele de energie electrica si reforma sistemelor energetice reprezinta teme extrem de importante si actuale cu o larga prezenta in literatura de specialitate si in numeroase conferinte sau simpozioane la nivel local, regional, national si chiar mondial.
Au trecut peste 30 de ani de cand primele idei privind liberalizarea in sectorul energiei electrice si introducerea conceptelor de piata, privatizare si liberalizare a pietei de energie au aparut in Chile in anii 80.
In Europa, in anul 1990 s-au produs primele privatizari in industria energiei electrice in Anglia, iar in anul 1991 a inceput dereglementarea in tarile scandinave; in decembrie 1996, a fost aprobata prima Directiva a Parlamentului si Consiliului European privind reglementarile comune pentru piata interna de energie electrica, Directiva 96/92/EC.
Daca in regim reglementat toate preturile sunt stabilite de reglementator sau de catre organisme guvernamentale, in regim dereglementat, reglementatorul stabileste numai preturi/tarife pentru transport/distributie, care reprezinta un monopol natural, in timp ce producerea si furnizarea sunt considerate segmente concurentiale in care preturile sunt stabilite in piata, pe baza de cerere si oferta.
Prin liberalizarea sectorului energetic, companiile de producere sau furnizare nu se mai bazeaza pe un venit predictibil reglementat, ci se confrunta cu un risc financiar mult mai mare. Energia va fi supusa legilor concurentei, deci nu mai este privita ca un „serviciu public”. Mediul concurential asigura managementul eficient al costurilor, formarea libera a preturilor si crearea de stimulente in vederea reducerii costurilor si a utilizarii eficiente a resurselor.
Dezvoltarea pe baze sustenabile a sectorului energetic trebuie sa conduca la satisfacerea necesarului de energie electrica la un pret competitiv, in conditii de siguranta si calitate in alimentare, utilizarea eficienta a resurselor si limitarea impactului asupra mediului inconjurator.
In general se considera ca energia este o „marfa speciala”, deoarece:
- energia electrica se produce si se utilizeaza simultan si intotdeauna trebuie sa existe un echilibru intre producere si utilizare;
- chiar daca stocarea energiei tinde sa schimbe paradigma producere -utilizare simultana, in prezent este la o scara foarte mica si din punct de vedere economic nu este inca o solutie cu aplicare pe scara larga;
- transportul si distributia sunt realizate prin retele electrice specifice;
- energia trebuie asigurata conform nevoilor utilizatorului final.
Introducerea competitiei a fost necesara deoarece vechiul model nu oferea stimulente pentru o operare eficienta, era mult mai usor pentru guvern sa conduca si sa influenteze deciziile, nu erau incurajate investitiile necesare si toate costurile erau trecute la utilizatori fara niciun filtru.
In acelasi timp, oponentii introducerii pietei argumenteaza ca este nevoie de mentinerea unui control strategic asupra infrastructurii tarii, de o coordonare/planificare centralizata pentru un nivel adecvat al capacitatilor, de mentinerea unui nivel adecvat al mixtului de combustibil, de un volum mare de investitii si de asigurarea sigurantei in alimentarea cu energie a utilizatorilor.
Cu siguranta insa cresterea concurentei ofera un mecanism eficient de determinare a pretului corect, in beneficiul utilizatorilor finali si al tarii.
In acelasi timp, sectorul energiei electrice este supus unor noi provocari cum ar fi: Decarbonarea, Descentralizarea, Digitizarea, dar si escaladarea pretului combustibililor fosili sau impactul energiei nucleare, care au o influenta directa asupra proiectarii si functionarii pietelor de energie.
Cartea „Bazele tehnice si economice ale pietelor de energie electrica” - elaborata de un colectiv de cadre didactice de la Facultatea de Energetica din Universitatea Politehnica Bucuresti la care s-a alaturat un magistrat cu experienta in domeniu - are meritul de a prezenta intr-o singura lucrare trei aspecte fundamentale ale pietei de energie electrica:
- Bazele economice ale pietelor de energie electrica in care sunt prezentate elemente de baza privind piata in general, o atentie speciala fiind acordata pietelor de energie electrica (tipuri, operatori, viitor etc.) si interdependentei cu alte piete (integrare surse regenerabile, eficienta energetica, cogenerare de inalta eficienta, internalizare a externalitatilor de mediu);
- Bazele tehnice. Piete de energie electrica in Romania care cuprinde 4 capitole cu referire la producerea energiei electrice atat in centrale clasice cat si din surse regenerabile, caracteristici ale sistemului electroenergetic, o descriere detaliata a pietelor centralizate de energie electrica din Romania organizate de OPCOM si Transelectrica si in final a pietei cu amanuntul;
- Elemente juridice privind pietele de energie electrica in care sunt prezentate aspecte juridice cu caracter general, o descriere a cadrului de reglementare in sectorul energiei electrice la nivelul Uniunii Europene si aspecte privind legislatia primara si secundara in domeniul energiei electrice in Romania.
Plecand de la faptul ca, de regula, specialistii sunt preocupati mai degraba de un anumit aspect al pietei, autorii au decis sa realizeze o lucrare cu o abordare interdisciplinara a problematicii pietelor, respectiv aspecte economice, tehnice si juridice, care sa permita o imagine de ansamblu a interactiunilor si a constran-gerilor impuse de cele trei aspecte.
Cu siguranta, cartea este utila specialistilor care vor dori sa inteleaga si sa isi lamureasca aspectele perspectivei proprii, tinand seama si de restrictiile si impactul celorlalte domenii, dar cred ca, in primul rand, este utila studentilor si masteranzilor care doresc sa lucreze in domeniul furnizarii si tradingului energiei electrice, sau in domeniul proiectarii si/sau operarii pietelor de energie electrica.
Avand in vedere perspectiva multidisciplinara pe care o ofera asupra unui domeniu extrem de captivant, complex, actual si de perspectiva, autorii merita din plin felicitarile si consideratia mea.
Bucuresti, Februarie 2019
Dr. ing. Ion LUNGU
Presedinte Asociatia Furnizorilor de Energie Electrica din Romania
Director General CEZ Trade Romania
CUPRINS
Prefata 7
Cuprins 9
Introducere. De ce o asemenea carte? 15
Partea I. Bazele economice ale pietelor de energie electrica 19
1. Elemente economice de baza privind teoria pietei 21
1.1 Cererea pentru un produs sau serviciu 21
1.2 Oferta pentru un produs sau serviciu 23
1.3 Echilibrul pietei 24
1.4 Elasticitatea cererii si a ofertei 26
1.4.1 Elasticitatea cererii fata de pret 26
1.4.2 Elasticitatea ofertei fata de pret 30
1.5 Surplusul consumatorului si al producatorului 32
1.6 Concluzii ale capitolului 1 33
Bibliografie 34
2. Sectorul energiei si reforma 35
2.1 Industrii de retea. Importanta, caracteristici si structura 35
2.2 Structuri posibile 38
2.3 Elemente de reglementare 49
2.4 Concluzii ale capitolului 2 51
Bibliografie 52
3. Piete posibile pentru structuri monopoliste 53
3.1 Monopol. Caracteristici. Elemente economice 53
3.2 Mituri despre monopol [3.8] 59
3.3 Concluzii ale capitolului 3 63
Bibliografie 64
4. Competitia imperfecta 65
4.1 Competitia monopolista 66
4.1.1 Functionarea pe termen scurt 66
4.1.2 Functionarea pe termen lung 67
4.2 Oligopolul 68
4.2.1 Elemente economice. Modele 68
4.2.2 Puterea/dominatia asupra pietei 72
4.3 Bariere la intrarea in piata ([4.2]) 76
4.4 Modelul oligopolist al cererii „frante” 78
4.5 Concluzii ale capitolului 4 79
Bibliografie 80
5. Concurenta „perfecta” 81
5.1 Maximizarea profitului pe termen scurt 82
5.2 Comportarea pe termen lung 86
5.3 Echilibrul general 88
5.4 Concluzii ale capitolului 5 93
Bibliografie 94
6. Tipuri de piete de energie electrica 95
6.1 Elemente generale privind pietele produselor sau serviciilor 95
6.2 Elemente generale privind pietele de energie electrica 97
6.3 Tipuri de piete pentru energia electrica 99
6.3.1 Piete caracteristice 99
6.3.2 Piata pentru ziua urmatoare (PZU) 102
6.3.3 Piata Intrazilnica (intra-day sau real-time market) 104
6.3.4 Piata serviciilor de sistem 105
6.3.5 Piata de capacitati 105
6.4 Concluzii ale capitolului 6 107
Bibliografie 107
7. Piete interdependente cu pietele de energie 109
7.1 Problema externalitatilor 109
7.2 Modalitati de internalizare a externalitatilor de mediu produse de sectorul electroenergetic 112
7.3 Mecanisme de internalizare a efectelor emisiilor de gaze cu efect de sera prin piete specifice 114
7.4 Mecanisme de sprijin pentru energia electrica produsa folosind surse regenerabile 116
7.5 Mecanisme de piata pentru promovarea eficientei energetice 117
7.5.1 Piata certificatelor albe 117
7.5.2 Scheme de ajutor pentru cogenerarea de inalta eficienta 118
7.6 Concluzii ale capitolului 7 119
Bibliografie 120
8. Disparitatile pietelor de energie electrica si viitorul acestora 121
8.1 Este piata infailibila in incercarea de a repartiza corect resursele? 121
8.2 Tendinte in tranzactiile cu energie electrica 124
8.3 Concluzii ale capitolului 8 125
Bibliografie 126
Partea a II-a Bazele tehnice. Piete de energie electrica in Romania 127
9. Producerea energiei electrice 129
9.1 Centrale termoelectrice cu abur 129
9.2 Centrale termoelectrice cu turbine cu gaze (ITG) 133
9.3 Centrale termoelectrice cu ciclu combinat 134
9.4 Centrale nucleare cu fisiune 135
9.5 Centrale hidroelectrice 136
9.5.1 Centrale hidroelectrice pe firul apei 137
9.5.2 Centrale hidroelecrice cu lac de acumulare 137
9.5.3 Centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompare 138
9.5.4 Microhidrocentrale 139
9.6 Centrale eoliene 140
9.7 Instalatii fotoelectrice 144
9.8 Utilizatori activi (prosumatori) 149
9.9 Stocarea energiei electrice 150
9.9.1 Sisteme de stocare a energiei 150
9.9.2 Conectarea sistemelor de stocare la reteaua electrica 153
9.9.3 Sisteme mobile de stocare a energiei 154
9.9.4 Functionarea sistemelor de stocare pe piata de energie electrica 155
9.10 Servicii de sistem 157
9.11 Concluzii ale capitolului 9 162
Bibliografie 163
10. Caracteristici ale sistemului electroenergetic 165
10.1 Aspecte generale 165
10.2 Utilizatori finali de energie electrica 166
10.3 Puterea activa, puterea reactiva, puterea aparenta 169
10.4 Grafic de sarcina 173
10.5 Profiluri de sarcina 177
10.6 Concluzii ale capitolului 10 178
Bibliografie 180
11. Piete de energie electrica in Romania 181
11.1 Ansamblul de piete centralizate pentru energie electrica 181
11.2 Piete organizate de OPCOM 183
11.2.1 Piata pentru ziua urmatoare - PZU 183
11.2.2 Exemple pentru determinrea ordinii de merit si a unor indicatori ai pietei de energie electrica 188
11.2.3 Piata intrazilnica 195
11.2.4 Piata centralizata cu negociere dubla continua a contractelor bilaterale de energie electrica - PC OTC 196
11.2.5 Piata centralizata a contractelor bilaterale - PC CB (LN, NC, PC) 198
11.2.6 Piata de energie electrica pentru clientii finali mari PMC 202
11.2.7 Piata centralizata pentru serviciul universal PCSU 203
11.2.8 Piata certificatelor verzi 204
11.3 Piete organizate de Transelectrica 207
11.3.1 Piata centralizata obligatorie de Echilibrare 207
11.3.2 Piata centralizata de servicii de sistem tehnologice 211
11.3.3 Piata centralizata pentru alocarea Capacitatilor de Interconexiune Internationala 214
11.4 Piata cu amanuntul 217
11.5 Concluzii ale capitolului 11 219
Bibliografie 219
12. Integrarea centralelor electrice virtuale pe piata de energie electrica 221
12.1 Introducere 221
12.2 Modelarea componentelor unei centrale electrice virtuale 221
12.2.1 Unitati generatoare clasice 221
12.2.2 Utilizatori cu consum flexibil 223
12.2.3 Baterii sau banc de acumulatoare 224
12.2.4 Surse regenerabile de energie 224
12.3 Participarea unei centrale electrice virtuale (CEV) la piata de energie 225
12.3.1 Ofertarea pe piata pentru ziua urmatoare 227
12.3.2 Participarea CEV la piata pentru ziua urmatoare si tranzactionarea certificatelor verzi 228
12.4 Concluzii ale capitolului 12 233
Bibliografie 234
Partea a III-a Elemente juridice privind pietele de energie electrica 235
13. Aspecte juridice introductive 237
13.1 Consideratii generale 237
13.2 Aparitia dreptului - necesitatea reglementarii 237
13.3 Regula - norma 238
13.4 Actul normativ juridic sau Legea ca izvor de drept 239
13.5 Alte izvoare de drept 244
13.5.1 Hotararile instantelor de judecata 244
13.5.2 Hotararile Curtii Europene a Drepturilor Omului si ale Curtii de Justitie a Uniunii Europene 245
13.6 Ierarhia normelor juridice 245
13.7 Introducere in dreptul civil 247
13.8 Consideratii generale privind raporturile juridice civile 247
13.9 Concluzii ale capitolului 13 251
Bibliografie 251
14. Dreptul Uniunii Europene in sectorul energiei electrice 253
14.1 Introducere in dreptul Uniunii Europene 253
14.2 Procedura de infringement 254
14.3 Ordinea juridica a Uniunii Europene 255
14.4 Cadrul de reglementare la nivelul Uniunii Europene in sectorul energiei electrice 258
14.4.1 Primul pachet legislativ european in domeniu energiei electrice 259
14.4.2 Al doilea pachet legislativ european in domeniul energiei electrice 259
14.4.3 Al treilea pachet legislativ european in domeniul energiei electrice 261
14.4.4 Alte acte normative adoptate la nivelul Uniunii Europene in sectorul energetic 263
14.4.5 Noul pachet legislativ din domeniul energiei 264
14.5 Concluzii ale capitolului 14 265
Bibliografie 265
15. Aspecte legislative privind piata de energie electrica din Romania 267
15.1 Introducere 267
15.2 Reglementare. Scurta istorie. 267
15.3 Legislatia energiei electrice. Cadrul general legislativ in domeniul energiei electrice. Legea nr. 123/2012 a energiei electrice si a gazelor naturale 270
15.4 ANRE - arbitrul sau reglementatorul pietei energiei? 270
15.4.1 Rolul si atributiile 270
15.4.2 Obiectivele generale ale ANRE in sectorul energiei electrice 271
15.4.3 Reglementarile ANRE 272
15.4.4 ANRE - Arbitru pe piata energiei electrice. Solutionarea disputelor pe piata energiei electrice 273
15.5 Participantii la piata energiei electrice 276
15.6 Cadrul de desfasurare a tranzactiilor din domeniul energiei electrice. Piata producatorilor de energie electrica si piata furnizorilor de energie electrica 278
15.6.1 Piata reglementata a energiei electrice 278
15.6.2 Piata concurentiala de energie electrica 280
15.7 Concluzii ale capitolului 15 282
Bibliografie 282
16. Concurenta pe piata energiei electrice 283
16.1 Concurenta si piata energiei electrice 283
16.2 Protectia concurentilor 284
16.3 Practicile inselatoare si practicile agresive prevazute de Legea nr. 363/2007 286
16.3.1 Practicile inselatoare 287
16.3.2 Practicile agresive 287
16.4 Protectia pietei 288
16.4.1 Antantele 288
16.4.2 Abuzul de pozitie dominanta 290
16.4.3 Concentrari economice 291
16.4.4 Ajutoare de stat [16.3] 293
16.5 Autoritatea nationala de control in domeniul concurentei - Consiliul Concurentei 294
16.6 Concluzii ale capitolului 16 297
Bibliografie 298
Anexe 299
A1. Eficienta energetica 301
A1.1 Utilizarea eficienta a energiei si mediul ambiant 301
A1.2 Evaluarea costurilor pentru cresterea eficientei energetice 302
A1.3 Tehnologii cu amprenta redusa de carbon 306
A1.4 Studii de caz 308
A1.4.1 Alegerea sistemului de iluminat electric 303
A1.4.2 Reducerea pierderilor de energie in retelele electrice de distributie 309
A1.4.3 Recuperarea energiei de franare 311
A1.4.4 Renuntarea la tensiunea de distributie de 10 kV 311
A1.5 Concluzii ale capitolului A1 311
Bibliografie 312
A2. Transferul energiei electrice prin linii de transport si de distributie 313
A2.1 Linii electrice 313
A2.1.1 Linii electrice aeriene 313
A2.1.2 Linii electrice in cablu 314
A2.2 Transformatoare 316
A2.3 Statii electrice 317
A2.4 Pierderi de energie in sistemul electroenergetic 320
A2.4.1 Pierderi pe liniile electrice 320
A2.4.2 Pierderi in transformatoare 325
A2.5 Defecte in reteaua electrica 326
A2.6 Masurarea marimilor electrice 323
A2.6.1 Transformatoare de masurare 328
A2.6.2 Masurarea energiei electrice 329
A2.7 Sisteme de protectie contra defectelor din reteaua electrica 333
A2.8 Retele electrice „inteligene”. Microretele 335
A2.9 Concluzii ale capitolului A2 337
Bibliografie 338
INTRODUCERE. DE CE O ASEMENEA CARTE?
Reforma sectorului energiei electrice este un proces complex, cu motivatii multiple. In pledoaria adeptiilor reformei se apeleaza la enumerarea avantajelor care se asteapta sa apara in aplicarea transformarilor impuse de aceasta reforma. Se mentioneaza imbunatatirea calitatii serviciului, posibilitatea atragerii de investitii absolut necesare sectorului (inclusiv din sectorul privat, cel public neputand acoperi intregul necesar), reducerea prin concurenta a pretului de furnizare catre consumatori fie ei casnici sau industriali si - prin aceasta - marirea competitivitatii economiei statului respectiv pe pietele internationale, cresterea adecvantei si rezilientei sectorului prin posibilitatea introducerii de noi tehnologii, inclusiv digitizarea.
In esenta, reforma presupune separarea activitatilor sectorului, asa-numitul „unbundling” si desprinderea zonelor de monopol natural de cele posibil concurentiale. Odata cu introducerea concurentei in zonele nemonopoliste ale sectorului energiei electrice si a instrumentelor economice specifice, respectiv dezvoltarea pietelor aferente, problematica fluxurilor financiare se complica, dar apare marele avantaj de a permite abordarea unor politici avantajoase atat pentru sector, cat si pentru consumatorul final. Iar un sector energetic mai performant este esential pentru economia oricarei tari, atat prin beneficiile asupra celor interesati direct, cat si asupra statului in sine, prin faptul ca acest sector esential este capabil sa participe sustenabil la realizarea veniturilor bugetare si a stabilitatii economice ale acelui stat.
Elementul cheie pe care se bazeaza toata reforma sectorului il reprezinta aparitia pietelor specifice (angro si cu amanuntul) si aceasta pentru ca alimentarea fiabila cu energie a utilizatorilor cu cel mai redus pret posibil al energiei furnizate reprezinta principala cerinta care a condus la aparitia acestor piete si - inevitabil - a regulilor aferente. Dar constructia si functionarea pietelor specifice nu pot fi facute fara o intelegere adanca a necesitatilor reformei si fara o cunoastere corespunzatoare a bazelor economice, a necesitatilor si a limitarilor tehnice, respectiv a cadrului legislativ necesar a fi dezvoltat. Liberalizarea acestor piete necesita administratori ai acestora, participanti informati si o reglementare mai stransa pentru segmentele monopoliste, respectiv stabilirea unor reguli clare si transparente ale „jocului”. Este primul motiv pentru care autorii acestei carti au considerat ca subiectul este interesant de abordat. Un al doilea motiv ar fi actualitatea (legata de transformarile tehnologice pe care le suporta sectorul) si utilitatea acestui demers. In sfarsit, un al treilea motiv ar fi complexitatea unor asemenea piete care trebuie nu numai sa permita optimizarea functionarii sistemelor electroenergetice, dar si sa nu prejudicieze stabilitatea acestora. Or, acest lucru nu se poate realiza decat printr-o intelegere profunda a mecanismelor economice si a necesitatilor tehnice aferente. Nu trebuie uitat si faptul ca pietele de energie electrice sunt bune exemple de urmat si pentru alte piete de energie, in primul rand de gaze naturale, care si ele au la baza o industrie de retea.
Nu pretindem ca nu s-au mai scris carti despre pietele de energie electica, carti care prezinta informatii utile, accentul punandu-se pe subiecte importante dar mai ales din perspectiva inginereasca. Avand insa in vedere complexitatea subiectului, credem ca este necesara o abordare integrata, din perspectiva tuturor celor implicati. In acest fel, credem ca diversele categorii de profesionisti implicati vor putea intelege mai bine aspectele legate de aceste piete complexe si modul in care ele conlucreaza.
Din aceste motive, colectivul de autori a considerat ca o noua carte despre pietele de energie electrica este nu numai utila, dar chiar absolut necesara. Scopul declarat al acesteia este sa depaseasca dificultatile interdisciplinare, sa ajute inginerii, economistii si juristii sa treaca peste granitele propriilor profesii si sa inteleaga acest proces complex printr-o abordare integratoare.
De aceea, lucrarea prezenta incearca sa extinda si sa omogenizeze cunostintele, sa-i faca pe unii sa inteleaga fenomenele atat din propria perspectiva, dar si din perspectiva celorlalti. In consecinta, cartea este astfel alcatuita incat o serie de capitole reiau si extind informatii dintr-un domeniu, pentru ca si specialistii din celelalte domenii sa beneficieze de ele. Astfel, unele parti care se concentreaza pe aspecte economice sunt dedicate in primul rand inginerilor pentru a intelege mai bine ratiunea reformei in sector si legile economice specifice acestui tip de piete, in timp ce unele capitole cu aspect ingineresc se adreseaza in primul rand energeticienilor, dar permit si economistilor o intelegere mai adanca a sistemului energetic si a conditiilor speciale de lucru a acestuia. Juristii sunt probabil cei mai avantajati intrucat pot obtine o intelegere a motivatiilor fizice si economice care guverneaza aceste piete si pot vedea dintr-o noua perspectiva cadrul legislativ, respectiv de reglementare, specific domeniului. In esenta, fiecare isi poate lua ce are nevoie in functie de ce stie deja despre aspectele fizice, economice si legale ale pietelor de energie electrica.
Sub aceasta forma consideram ca lucrarea de fata este interesanta pentru cei care invata despre si lucreaza in domeniul sistemelor electroenergetice, a consultantilor de specialitate, a „traderilor”, cercetatorilor, proiectantilor, antreprenorilor din domeniu si chiar a celor implicati in conducerea marilor consumatori de energie electrica. Toti acestia vor gasi aspecte suficient de detaliate privind bazele economice si tehnice ale pietelor, care le vor permite intelegerea proceselor aferente acestor piete si luarea unor decizii in cunostinta de cauza.
Suntem - de asemenea - constienti ca acest demers este - de aceea - mai dificil fata de cel legat numai de o descriere simpla a pietelor. In aceste conditii, materialul prezentat in continuare, fiind o prima incercare, poate fi probabil imbunatatit si - evident - asteptam cu interes si ne bazam pe reactia cititorilor. Ne asteptam ca acestia sa fie in primul rand studenti, masteranzi si doctoranzi din domeniul ingineresc, economic si juridic, dar si specialisti cu experienta interesati de domeniu.
Cartea este structurata in trei parti. In timp ce prima parte se concentreaza pe bazele economice ale pietelor in general si a celor de energie electrica in special, partea a doua abordeaza in special elementele tehnice, ingineresti, care impun anumite tipuri de piete, explicand necesitatea existentei si construirii pe o anumita arhitectura a pietelor specifice pentru energie electrica, servicii de sistem, ca si a celorlalte, inclusiv cele impuse de schemele de ajutor care folosesc mecanisme de tip piata. In sfarsit, partea a treia extinde analiza asupra problemelor cadrului legislativ si de reglementare aferent pietelor de energie electrica, pe doua paliere: cel european (definit in timp prin cele patru pachete legislative aferente), dar si elementele specifice pietelor romanesti de energie electrica. Prin aceasta structura incercam sa raspundem necesitatilor de cunoastere si intelegere pentru toti cei interesati - indiferent de bagajul profesional cu care pleaca la drum - in acest domeniu dinamic. Totodata, asa cum s-a aratat mai sus, fiecare poate sa-si ia ceea ce doreste din informatiile prezentate in carte. Materialul este completat cu doua anexe tehnice pentru completarea cunostintelor legate de sistemul electroenergetic.
Pentru cei interesati sa adanceasca un anumit subiect, este bine de stiut ca ei pot merge la radacinile problemei respective consultand lucrarile citate, care - in mod voit - sunt in special carti sau articole de baza in domeniu, fiind - evident - completate si de altele recente. In plus, pentru o urmarire sintetica a problematicii, fiecare capitol contine si un sumar final care permite recapitularea rapida a cunostintelor prezentate in cadrul repectivului capitol. Speram ca din toate aceste motive veti considera lucrarea utila si interesanta.
Contributia autorilor este urmatoare: Virgil Musatescu - coordonarea lucrarii si Partea I, Nicolae Golovanov - coordonare a Partii a II-a, capitolele 9 si 10 si anexele A1 si A2, Virgil Dumbrava si Cristian Lazaroiu - capitolele 11 si 12, iar Marius Aurelian Nicolae - Partea a III-a.
Va invitam la lectura si asteptam cu interes si nerabdare reactia dumneavoastra.