Eroziunea electrica cu rupere de contact cu obiect de transfer banda metalica

PREFATA

O serie de domenii de varf ale industriei (constructia de masini, mecanica fina, aeronautica, navala etc.) reclama aplicarea unor procedee „neconventionale”, respectiv a unor tehnologii de prelucrare care sa satisfaca necesitatile tot mai mari privind prelucrarea:

- unor categorii multiple de materiale ale proprietatii fizico-chimice si mecanice deosebite;

- unor suprafete ale unor ateliere dure si extra-dure etc.

Procedeul de prelucrare prin Eroziune Electrica cu Rupere de Contact (E.E.R.C.) constituie una dintre metodele moderne aplicate in industria prelucratoare (de exemplu metalurgie, constructia de masini etc.).

State cu o bogata experienta in domeniul prelucrarilor neconventionale (S.U.A., Germania, Japonia, Elvetia etc) utilizeaza tot mai mult unele dintre procedeele de prelucrare „neconventionale”, cu bune rezultate.

Ca arie de aplicare din punct de vedere tehnologic, procedeul de prelucrare prin E.E.R.C. se utilizeaza cu succes la anumite operatii privind:

- debitarea semifabricatelor dintre oteluri cu un continut ridicat de carbon (greu prelucrabile);

- indepartarea defectelor de pe suprafetele unor semifabricate din industria metalurgica;

- ascutirea unor suprafete aschietoare;

- netezirea sau rectificarea de suprafete, ale unor piese din otel, cu duritate ridicata;

- debitarea unor piese din materiale metalice.

Echipamentele de prelucrare specifice procedeului de prelucrare prin E.E.R.C. s-au obtinut prin transformarea unor masini-unelte in utilaje specializate, asigurand conditii fizice specifice.

Prin reproiectarea constructiva a masinilor unelte clasice a devenit posibila realizarea de operatii de debavurare, debitare, rectificare, slefuire a unor piese cu dimensiuni si configuratii diversificate.

In acest context sunt mentionate, in literatura de specialitate, o gama larga de rezultate obtinute de cercetatori in directia imbunatatirii si eficientizarii proceselor de prelucrare, a tehnologiilor neconventionale, dintre care printre cele mai semnificative se pot mentiona studiile privind fluidele dielectrice si a efectelor acestora in cadrul eroziunii electrice si anume:

- efectele materialului electrodului scula asupra evitarii testarii reziduale, in vederea prelucrarii prin eroziune electrica (prin compararea materialelor);

- includerea de metale de dimensiuni mari, ce influenteaza in special proprietatiile mecanice (reducerea conductivitatii electrice sau a performantelor procesarii electrice a eroziunii);

- instalatiile existente in prezent pentru debitarea prin eroziune electrica cu rupere de contract (E.E.R.C.), fiind de fapt solutia constructiva cel mai frecvent folosita.

Exista inca o serie de restrictii fenomenologice, constructive si tehnologice care limiteaza posibilitatile de utilizare a acestor utilaje.

Aceste restrictii sunt determinate atat de gama semifabricatelor cu dimensiuni si gabarite mari (care le fac greu manevrabile) cat si de existenta „arcului eronat” intre suprafetele laterale ale sculei (obiectului de transfer) si semifabricatului (obiectul supus prelucrarii - O.P.). Valoarea acestor „pierderi” legate de consumul ridicat de energie electrica, este discret proportionala cu cresterea suprafetelor de prelucrare ale semifabricatului (O.P.).

Cercetarile experimentale efectuate, prezentate in aceasta carte de specialitate, asupra procedeului de debitare, au pus in evidenta existenta unor valori diferite ale parametrilor de lucru, nefavorabile, determinate de utilizarea ca obiect de transfer banda metalica.

Inlocuirea discului metalic cu banda metalica ca obiect de transfer (O.T.), pentru realizarea unor operatii de debitare a unor oteluri aliate, schimba fundamental solutiile constructive aplicate pana in prezent, determinand forme constructive complet diferite.

Multiplele variante de prelucrare aplicate au condus la identificarea unor valori optimizate ale elementelor constructive ale benzii metalice (lungime, latime, grosime), precum si in ceea ce priveste corelarea diametrului volantilor de lucru si in raport cu elementele din structura standului experimental.

Cercetarile desfasurate si care au fost prezentate pe larg in aceasta carte de specialitate au avut la baza un program de cercetari experimental prin care s-a asigurat succesiunea determinarii pe cale experimentala a valorilor concrete a unor categorii de parametri si factori de influenta rezultand diagrame, grafice 2D si 3D toate acestea fiind obtinute in urma punerii in aplicare a unui experiment de tip activ si anume un experiment factorial central compus.

Printr-o abordare ampla a problemelor legate de debitarea prin Eroziune Electrica cu Rupere de Contract (E.E.R.C.), utilizand ca obiect de transfer o banda metalica, rezulta ca acesta poate constitui una dintre tehnologiile moderne care pot rezolva unele probleme legate de prelucrarea unor materiale metalice (oteluri aliate), cu caracteristici deosebite, in conditii de eficienta economica, aspect care poate conduce la obtinerea unui avantaj competitiv durabil.

Chiar daca in domeniul abordat, mai exista destul de multe aspecte nerezolvate, autorii isi exprima convingerea ca aceasta carte in cadrul caruia sunt prezentate atat aspecte teoretice dar mai ales practice poate conduce la evidentierea unor elemente tehnice de notorietate dar si de solutii practice ce pot fi aplicate cu succes in industrie, cu efecte asupra unor probleme de natura tehnologica (care mai persista si in prezent).

Trebuie evidentiat faptul ca instalatia prezentata de catre autori a fost brevetata si a fost prezentata la cele mai importante saloane de inventica din lume iar la acest moment reprezinta un reper important al tehnologiei de debitare a materialelor metalice prin eroziune electrica cu rupere de contact cu obiect de transfer banda metalica.

Aceasta carte de specialitate se adreseaza specialistilor, inginerilor, managerilor si studentilor de la toate nivelurile din invatamantul tehnic superior, cu preocupari in domeniul tehnologiilor neconventionale si nu numai.

Autorii au convingerea ca acest manual prezentata poate fi imbunatatit prin sugestii, interventii si informatii, aducandu-le multumiri in acest sens, tuturor celor care vor transmite astfel de solutii.

Multumim tuturor celor care, prin contributia lor, au favorizat aparitia acestei carti de specialitate si care au incurajat munca noastra.

Dedicam aceasta carte tuturor celor care au fost, sunt si vor ramane devotati acestui domeniu atat de interesant, un domeniu de mare viitor si anume domeniul Tehnologiilor Neconventionale (Tehnologiilor Alternative).

Sibiu, Romania, 2022
Autorii

CUPRINS

1. TEHNOLOGICE DE PRELUCRARE NECONVENTIONALA PRIN EROZIUNE ELECTRICA (E.E.) 23
1.1. Stadiul actual al prelucrarilor neconventionale prin eroziune electrica (E.E.) 23
1.1.2 Posibilitati de aplicare a unor procedee de prelucrare neconventionale 25
1.2 Eroziunea ca metoda tehnologica de prelucrare 26
1.2.1 Prelucrarea prin eroziune - metoda tehnologica de prelucrare dimensionala a metalelor 27
1.2.1.1. Definirea unor concepte specifice tehnologiilor de prelucrare dimensionala prin eroziune a materialelor din industria constructiilor de masini 30
1.2.1.2 Modalitati de definire a principalelor forme ale eroziunii electrice de interes tehnologic 32
1.2.2 Tehnologii si sisteme tehnologice de prelucrare neconventionala a materialelor metalice 35
1.2.2.1 Categorii de tehnologii neconventionale 35
1.2.2.2 Metoda tehnologica de prelucrare dimensionala prin tehnologii neconventionale 36
1.2.2.3 Procedee care nu realizeaza prelevari de material sau depunere a acestuia 36
1.2.2.4 Procedee care au loc la baza indepartarea de material, sau depunerea acestuia de/pe anumite suprafete 37
1.2.3 Caracteristicile principale ale metodei de prelucrare cu energii concentrate (tehnologii neconventionale), prin eroziune electrica 42
1.2.3.1 Contactul mecanic - principala caracteristica a metodei de prelucrare 42
1.2.3.2 Gruparea caracteristicilor 42
1.2.3.3 Caracteristici comune procedeelor de prelucrare prin eroziune in functie de natura agentului eroziv si a energiei distructive 44
1.2.4 Procesele de eroziune 45
1.2.4.1 Repartitia spatiala a agentului eroziv 46
1.2.4.2 Categorii de agenti erozivi 46
1.2.5 Variantele procedeului de prelucrare prin eroziune electrica (E.E.) 47
1.2.5.1 Criterii care stau la baza clasificarii (fig. 1.6) 47
1.3 Prelucrarea prin eroziune electrica (E.E.) 51
1.3.1 Prezentarea schemelor de principiu specifice prelucrarii dimensionale prin eroziune electrica (E.E.) 51
1.3.1.1 Conditii fizice necesare pentru realizarea prelucrarii prin eroziune electrica 54
1.3.1.2 Stadiile descarcarii electrice prin impuls 56
1.3.1.3 Descarcarile electrice prin impuls. Variatia tensiunii (u) si curentului (i) 59
1.3.1.4 Coeficientul de umplere - pentru tensiune (KUu) sau curent (KUi) 61
1.4 Prelucrarea prin eroziune electrica cu rupere de contact (E.E.R.C.) 61
1.4.1 Abordarea evolutiei eroziunii electrice cu rupere de contact (E.E.R.C.) in sfera cercetarilor stintifice internationale 61
1.4.2 Surse active termice la prelucrarea prin E.E.R.C. 62
1.4.2.1 Procese fizice la formarea contactului electric 64
1.4.2.2 Modelul lui Holm 65
1.4.2.3 Arcul electric nestationar (la descarcari in gaze) 67
1.4.3 Mecanismul fizic al prelucrarii prin E.E.R.C. 68
1.4.3.1 Conditiile fizice necesare pentru realizarea prelucrarii dimensionale prin E.E.R.C. 68
1.4.3.2 Procese elementare de eroziune electrica cu rupere e contact (E.E.R.C.) 68
1.4.3.3 Procese elementare de erodare care stau la baza aparitiei procesului de eroziune electrica cu rupere de contact (E.E.R.C.) 69
1.5 Prelucrarea prin eroziune elecrica cu rupere de contact (E.E.R.C.), cu obiect de transfer (O.T.) - banda metalica 71
1.5.1 Consideratii generale 71
1.5.1.1 Prezentarea schemelor de prelucrare prin E.E.R.C. 72
1.5.1.2 Domeniile de aplicare ale prelucrarii prin E.E.R.C. (cu O.T.-banda metalica sau disc metalic) 74
1.5.2 Prelucrarea prin eroziune electrica cu impulsuri amorsate prin ruperea unor microcontacte electrice (eroziunea electrica cu rupere de contact - E.E.R.C.) 75
1.5.2.1 Conditiile de desfasurare a procesului de prelucrare dimensionala prin E.E.R.C. 75
1.5.2.2 Interpretarea schemelor de principiu a prelucrarii prin E.E.R.C. 76
1.6 Sinteza unor teorii si modele de referinta referitoare la mecanismul fizic de indepartare de material la prelucrarea prin eroziune electrica 77
1.6.1 Clasificarea teoriilor privind procesele fundamentale din spatiul de lucru 77
1.6.2 Prezentarea sintetizata a unor marimi relative din structura unor teorii (privind procesele fundamentale din spatiul de lucru la prelucrarea prin E.E.) 78
1.6.3 Principalele teorii care prezinta procesul de prelucrare prin eroziune electrica (E.E) 78

2. UTILIZAREA BENZII METALICE CA OBIECT DE TRANSFER (O.T.), LA DEBITAREA PRIN E.E.R.C. A OTELURILOR ALIATE 80
2.1 Cercetari privind oportunitatea utilizarii ca O.T. - banda metalica la debitarea prin E.E.R.C. a otelurilor aliate 80
2.1.1 Oportunitatea utilizarii benzii metalice fata de discul metalic ca obiect de transfer (O.T.) 80
2.1.1.1 Argumente in favoarea utilizarii ca O.T. a benzii metalice la operatiile de debitare prin E.E.R.C. 81
2.1.1.2 Importanta asigurarii unei conceptii constructive optime pentru O.T. Banda metalica 82
2.1.2 Determinarea suprafetelor laterale de contact si a celor in cvasicontact intre O.T. si O.P. 82
2.1.2.1 Calculul suprafetelor laterale de contact intre O.T. si O.P. 83
2.1.2.2 Calculul suprafetelor in cvasicontact intre O.T. si O.P. 86
2.2 Materiale specifice necesare pentru executia obiectului de transfer O.T. Banda metalica 89
2.2.1 Materiale compatibile pentru executia O.T. Banda metalica 90
2.2.2 Cerinte impuse materialelor utilizate pentru executia O.T. Banda metalica 90
2.3 Proiectarea obiectului de transfer O.T. Banda metalica 92
2.3.1 Aspecte tehnologice avute in vedere 92
2.3.2 Proiectarea constructiv-tehnologica a obiectului de transfer - banda metalica 93
2.3.2.1 Consideratii tehnologice 93
2.3.2.2 Proiectarea tehnologiei de realizare a formelor capetelor de imbinare ale benzii metalice 93
2.3.2.3 Parametrii avuti in vedere la proiectarea tehnologiei de prelucrare a benzii metalice 95
2.3.3 Tehnologia sudarii benzii metalice 96
2.3.3.1 Imbinarea capetelor benzii metalice 96
2.3.3.2 Parametrii de lucru utilizati 96

3. CERCETARI PRIVIND COMPORTAREA BENZII METALICE (O.T.) LA SOLICITARILE DINAMICE EXISTENTE IN TIMPUL DEBITARII PRIN E.E.R.C. 98
3.1 Elementele geometrice de dimensionare ale O.T. Banda metalica 98
3.2 Calcule de rezistenta pentru obiectul de transfer (O.T.) - banda metalica (pentru portiunea de lucru), utilizat la operatia de debitare prin E.E.R.C. 100
3.2.1 Solicitarile O.T. - pentru portiunea liniara 1-2 100
3.2.2 Solicitarea la flambaj lateral a O.T. 102
3.3 Calculul obiectului de transfer O.T. Banda metalica la solicitari variabile in timp 106
3.3.1 Calculul eforturilor variabile 106
3.3.1.1 Determinarea tensiunilor produse la infasurarea si desfasurarea O.T. 106
3.3.1.2 Ciclul alternant-simetric pentru O.T. Banda metalica 107
3.3.2 Determinarea relatiilor de dimensionare a diametrului D,
al volantului de lucru, din conditia de rezistenta la oboseala a O.T. Banda metalica 108
3.3.2.1 Prezentarea diagramelor de rezistenta la oboseala pentru O.T. Banda metalica 108
3.3.2.2 Calculul coeficientului de siguranta 109
3.4 Conceptia constructiv-tehnologica a obiectului de transfer (O.T.) executat prin constructie sudata 112
3.4.1 Calculul imbinarii sudate la tensiuni si eforturi 112
3.4.2 Valori adoptate pentru unghiul imbinarii sudate 114

4. ANALIZA CONSTRUCTIV-FUNCTIONALA A INSTALATIEI DE DEBITARE PRIN EROZIUNE ELECTRICA CU RUPERE DE CONTACT (E.E.R.C.) CU O.T. BANDA METALICA 115
4.1 Consideratii teoretice 115
4.2 Identificarea solutiilor constructiv-functionale pentru instalatia de debitare prin E.E.R.C, cu O.T. Banda metalica 117
4.2.1 Aplicarea unui studiu creativ asupra solutiilor (variantelor) constructive 117
4.2.2 Elaborarea diagramei ideilor si matricilor morfologice pentru componentele dinamice (ale standului experimental) analizate 120
4.2.2.1 Batiul standului experimental 120
4.2.2.2 Sistemul de pretensionare a O.T. si inclinare a volantilor 121
4.2.2.3 Sistemul de asigurare a fortei de apasare asupra O.T. 123
4.2.2.4 Sistemul de reglare a spatiului de lucru 125
4.2.2.5 Sistemul de generare a suprafetelor 127
4.2.2.6 Sistemul de fixare si avans a O.P. 128
4.2.2.7 Sistemul de alimentare cu energie a O.T. 129
4.2.2.8 Sistemul pentru agentul de racire 131
4.2.2.9 Sistemul de protectie al operatorului 133
4.2.2.10 Sistemul pentru ghidarea O.T. 134
4.2.3 Analiza variantelor constructive ale standului experimental proiectat prin studiul creativ 135

5. INSTALATIA EXPERIMENTALA PENTRU STUDIUL DEBITARII MATERIALELOR METALICE, PRIN E.E.R.C., CU O.T. BANDA METALICA 139
5.1 Influenta unor parametri si factori asupra structurii instalatiei experimentale de debitare prin E.E.R.C. 139
5.1.1 Aspecte privind caracteristicile unor parametri tehnologici 139
5.1.2 Parametrii si factorii avuti in vedere in faza de conceptie 140
5.2 Componentele din structura instalatiei experimentale 141
18 Eroziunea electrica cu rupere de contact cu obiect de transfer banda metalica
5.2.1 Sursa de alimentare cu energie electrica 141
5.2.1.1 Actionarea electrica a instalatiei de alimentare cu energie 142
5.2.1.2 Comanda sistemului de avans 143
5.2.2 Standul experimental pentru debitare 144
5.2.2.1 Schema cinematica a standului experimental 144
5.2.2.2 Structura standului experimental 144

6. CERCETARI EXPERIMENTALE CONSACRATE IN DOMENIUL ABORDAT (AL E.E.R.C.) 153
6.1 Aspecte tehnologice urmarite in timpul cercetarii experimentale 153
6.1.1 Programul de cercetare utilizat 153
6.1.2 Sistemul tehnologic la debitarea prin E.E.R.C cu O.T. Banda metalica 155
6.1.2.1 Alegerea parametrilor procesului tehnologic 155
6.1.2.2 Abordarea sistemica a proceselor tehnologice 155
6.1.2.3 Legaturile de cauzalitate ale sistemului tehnologic 156
6.1.2.4 Debitarea prin E.E.R.C. cu O.T. Banda metalica,
prezentata ca sistem tehnologic 157
6.1.3 Structura experimentului si algoritmul cercetarii experimentale 157
6.1.3.1 Modelul intuitiv care a stat la baza atingerii obiectivelor cercetarii experimentale 158
6.1.3.2 Premodelarea experimentala prin metode statistice 159
6.1.3.3 Ordinea de influenta a variabilelor independente 160
6.1.3.4 Modelarea matematica a sistemului tehnologic considerat (utilizand pachetul de Programe Factoriale) 161
6.1.3.5 Utilizarea pachetului de „Programe Factoriale” la programarea si conducerea experimentarilor 162
6.2 Aparate si scheme de masurare utilizate 164
6.2.1 Aparate montate pe standul experimental 164
6.2.2 Schema de masurare a fortei de intindere (F0), din banda metalica 164
6.2.3 Schema de masurare a presiunii de contact (pc) dintre banda metalica si semifabricatul (O.P.) 166
6.3 Desfasurarea cercetarilor experimentale pe baza experimentului clasic 169
6.3.1 Conditiile de desfasurare a cercetarilor 169
6.3.2 Variatia parametrilor tehnologici de intrare (considerati variabile de stare), de factorii dependenti 170
6.3.2.1 Rezultatele experimentale obtinute 170
6.3.2.2 Dependenta timpului de taiere (Tt), de viteza de avans (Va) a O.P. si de grosimea (s) a benzii metalice 170
6.3.2.3 Dependenta latimii taieturii, (Lt), de viteza relativa, (Vr), a O.T. si de grosimea (s) benzii metalice 175
6.3.2.4 Dependenta calitatii suprafetei, (Ra), de curentul de lucru (I), viteza de avans (Va) a O.P.
si de grosimea (s) benzii metalice 177
6.3.2.5 Dependenta zonei influentate termic, (Z.I.T.) de curentul de lucru (I), de viteza de avans (Va) a O.P. si de grosimea (s) a benzii metalice 181
6.3.2.6 Interpretarea rezultatelor obtinute 184
6.4 Utilizarea metodei experimentului factorial central compus (E.F.C.C.) la prelucrarea rezultatelor obtinute 185
6.4.1 Consideratii teoretice 185
6.4.2 Prezentarea Programului Experimental la debitarea otelurilor prin E.E.R.C. cu O.T.- banda metalica 186
6.4.3 Interpretarea variabilelor de stare in functie de valorile estimate si de cele masurate 192
6.4.4 Interpretarea diagramelor PARETO 194
6.4.5 Intrepretarea variabilelor de stare in functie de influenta factorilor de intrare 196
6.4.6 Interpretarea sectiunilor prin graficele de variatie a functiilor obiectiv 204
6.5 cercetari metalografice privind macro Si micro-structura probelor debitate prin e.e.r.c. cu o.t. Banda metalica 216
6.5.1 Etapele de realizare a probelor metalografice 216
6.5.2 Caracteristicile probelor metalografice 217
6.5.3 Analiza microduritatii straturilor superficiale 218
6.5.4 Macrostructura probelor metalografice 225
6.5.5 Analiza microstructurala a probelor metalografice 227
6.5.6 Interpretarea structurilor metalografice 230

7. ASPECTE TEHNOLOGICE SI MANAGERIALE LA DEBITAREA PRIN E.E.R.C. CU O.T. BANDA METALICA 233
7.1 Locul debitarii prin E.E.R.C cu O.T. Banda metalica, in cadrul proceselor tehnologice 233
7.1.1 Utilizarea unor criterii pentru ierarhizarea unor procedee de debitare 234
7.1.2 Analiza comparativa a importantei criteriilor stabilite 235
7.2 Stabilirea elementelor de capacitate, specifice debitarii prin E.E.R.C. cu O.T. Banda metalica 237
7.2.1 Stabilirea normei tehnice de timp de taiere pe unitatea de produs (Ntt) 237
7.2.2 Stabilirea necesarului de utilaje de debitare prin E.E.R.C. cu O.T. Banda metalica 240
7.3 Organizarea locului de munca destinat debitarii prin E.E.R.C. cu O.T. Banda metalica 244
7.4 Consumurile de materiale din cadrul procesului de debitare prin E.E.R.C. cu O.T. Banda metalica 246
7.5 Reglementari specifice normelor de tehnica securitatii muncii, la debitarea prin E.E.R.C. cu O.T. Banda metalica 247
7.6 Aspecte manageriale legate de optimizarea operatiei tehnologice de debitare prin E.E.R.C. cu O.T. Banda metalica 248
7.6.1 Consideratii teoretice 248
7.6.2 Utilizarea unor criterii la realizarea procesului de optimizare a tehnologiei de debitare, in industrie 249
7.6.2.1 Centre unice sau compartimente specializate pentru realizarea debitarii in sectiile de productie 250
7.6.2.2 Analiza proceselor de productie de debitare, pe baza criteriilor specifice 250
7.6.3 Utilizarea criteriilor si restrictiilor la optimizarea operatiei tehnologice de debitare prin E.E.R.C. cu O.T. Banda metalica 252
7.6.3.1 Utilizarea unor criterii la optimizarea debitarii prin E.E.R.C. 252
7.6.3.2 Utilizarea restrictiilor la optimizarea debitarii prin E.E.R.C. 255

8. EVALUAREA EFICIENTEI ECONOMICE A APLICARII TEHNOLOGIEI DE DEBITARE PRIN E.E.R.C. CU O.T. BANDA METALICA 258
8.1 Consideratii teoretice 258
8.2 Calculul lotului optim de fabricatie 259
8.2.1 Determinarea cantitatii anuale de semifabricate debitate 260
8.2.2 Determinarea cheltuielilor dependente de lotul de fabricatie 261
8.2.3 Calculul costurilor materialelor (Cm) semifabricatelor pentru debitare 262
8.2.4 Calculul cheltuielilor independente de marimea lotului de fabricatie (A’) 262
8.2.5 Calculul lotului optim pentru fiecare categorie de semifabricate 264
8.2.6 Calculul timpilor pe bucata la debitarea prin E.E.R.C. si prin aschiere pe F.C.A.-710 265
8.3 Calculul economic justificativ pentru adoptarea variantei propuse de tehnologie de debitare prin E.E.R.C. cu O.T. Banda metalica 266
8.3.1 Determinarea cheltuielilor curente, independente de marimea lotului de fabricatie 267
8.3.2 Determinarea categoriei de cheltuieli speciale 271
8.3.3 Analiza comparativa a costurilor determinate 272
8.4 Analiza comparativa a productivitatii muncii 274
8.4.1 Economia de timp normat pe bucata, si anuala la operatia de debitare 274
8.4.2 Productivitatea muncii vii 275
8.4.3 Costul manoperei la debitarea semifabricatelor prin cele doua procedee 276
8.4.4 Economia de manopera directa pe bucata si anuala, realizata prin aplicarea debitarii prin E.E.R.C. 277
8.4.5 Economia de material rezultata prin aplicarea debitarii prin E.E.R.C. cu O.T. Banda metalica 278
8.4.6 Costul materialelor consumate pentru debitare 279
8.4.6.1 Costurile generate de achizitionare a panzelor circulare si colacilor de banda metalica 281
22 Eroziunea electrica cu rupere de contact cu obiect de transfer banda metalica
8.4.6.2 Costurile generate de executia obiectului de transfer - banda metalica 282
8.4.7 Economiile rezultate prin aplicarea debitarii prin E.E.R.C. cu banda metalica 283
8.4.8 Interpretarea valorilor obtinute 284

9. INTERPRETAREA REZULTATELOR EXPERIMENTALE 285
9.1 Constatari cu caracter specific 285
9.2 Solutii constructive aplicate 285
9.2.1 Solutii constructive aplicate privind obiectul de transfer - banda metalica 285
9.2.2 Solutii constructive aplicate privind instalatia/standul experimental de prelucrare prin E.E.R.C. 286
9.2.3 Aspecte tehnologice 288
9.2.4 Aspectele economice si manageriale rezultate 291

BIBLIOGRAFIE 292

ANEXA. STRUCTURA SOFTULUI PROGRAME FACTORIALE 299

DESPRE AUTORI

Prof. univ. dr. ing. si ec. Viorel BUCUR este cadru didactic asociat la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (U.L.B.S.), Facultatea de Inginerie, Departamentul Inginerie Industriala si Management si conducator de doctorat la Universitatea din Pitesti, in Domeniul Fundamental Inginerie Industriala. Nascut in 30.09.1945, la Turda, jud. Cluj; casatorit. Este absolvent in anul 1972 al Facultatii de Mecanica a Institutului Politehnic „Traian Vuia” din Timisoara, specializarea Utilajul si Tehnologia Sudarii, si totodata absolvent al Facultatii de Drept Economic si Administrativ, in 1981, la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. In 1999 a sustinut in cadrul Universitatii „Lucian Blaga” din Sibiu teza de doctorat cu titlul „Contributii la optimizarea tehnologiei de prelucrare dimensionala prin Eroziune Electrica cu Rupere de Contact (E.E.R.C.), cu obiect de transfer - banda metalica”, avandu-l conducator stiintific pe prof. univ. dr. ing. Dan Nanu. In perioada 1972-1992 a desfasurat activitati in domeniul industrial, in calitate de inginer (la I.M. Marsa si I.M. Sibiu). Are o experienta in productie de 30 de ani in industria constructiilor de masini (din anul 1962). Din anul 1992 pana in anul 2001 a activat ca sef de lucrari si conferentiar din cadrul U.L.B. Sibiu, Facultatea de Inginerie, Departamentul de Inginerie Industriala si Management, iar din anul 2001 pana in 2011 a activat, ca profesor in cadrul Universitatii de Stat din Pitesti, Facultatea de Stiinte Economice si Juridice, Departamentul de Management si Marketing. Din anul 2010 este conducator de doctorat in Scoala Doctorala, domeniul Inginerie Industriala de la Universitatea din Pitesti. A elaborat doua brevete de inventie si peste 100 de lucrari stiintifice publicate in Romania si in strainatate; autor al unor contracte de cercetare si a 10 carti in domeniul Ingineriei Industriale, Managementului si Marketingului. Este medaliat cu aur la Salonul Mondial de Inventii de la Geneva (2009). Expert evaluator ARACIS in domeniul Inginerie si Management. Viorel BUCUR este membru titular al Asociatiei Romane pentru Tehnologii Neconventionale (www.artn.ro) si al Asociatiei Romane pentru Tehnologii Alternative Sibiu (www.artasibiu.ro).

Aurel Mihail TITU este profesor universitar la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS), Facultatea de Inginerie, Departamentul Inginerie Industriala si Management si conducator de doctorat la Universitatea Politehnica din Bucuresti in Domeniul Fundamental Stiinte Ingineresti, Domeniul de Doctorat INGINERIE si MANAGEMENT, fondator al acestui domeniu la Universitatea „Politehnica” Bucuresti alaturi de alti doi colegi profesori. A parcurs toate etapele in formarea sa ca dascal, pornind la preparator universitar (1995) si pana la profesor universitar (2007). Este expert si consultant european in Proprietate Intelectuala, este expert PATLIB acreditat de Oficiul European de Brevete si Ambasador al Inovarii desemnat pentru zona Europa si zona Asia, director al Centrului Regional pentru Promovarea Protectiei Proprietatii Industriale al OSIM si EPO (Centrul PatLib din Sibiu) din anul 2010. Din 2007 este presedinte al Asociatiei Romane pentru Tehnologii Alternative din Sibiu (A.R.T.A. Sibiu), asociatie profesionala cu activitatea de cercetare acreditata si cu obiect de activitate cercetare, inovare, training, consultanta in domeniul Protectiei Proprietatii Intelectuale in speta Brevete de Inventie, Marci, Desene si Modele Industriale etc., consultanta si cercetare in domeniul Tehnologiilor Neconventionale si in domeniul Ingineriei si Managementului Calitatii. Este vicepresedinte al Asociatiei Romane de Tehnologii Neconventionale cu sediul central in Timisoara si presedintele Asociatiei Romane pentru Tehnologii Neconventionale, filiala Sibiu. Este membru activ asociat al Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania (A.O.S.R.), filiala Brasov, cofondator si editor-sef al revistei „Nonconventional Technologies Review”, indexata intr-un numar important de baze de date internationale, este editor al revistei „Management of Sustenabile Development Review”, indexata intr-un numar important de baze de date internationale si membru in comitetul editorial si stiintific la un numar important de reviste si conferinte internationale de prestigiu din Romania, Hong Kong, Malaezia, Thailanda, mai multe tari din Uniunea Europeana, Elvetia, China, Vietnam, Taiwan etc. Este secretar al asociatiei „Societatea Academica de Management din Romania”, filiala Sibiu si secretar general al Asociatiei China Center din Romania. Din 2022 este presedinte al Asociatiei Generale a Invatatorilor si Profesorilor din Romania (AGIPR) cu sediul central la Sibiu. Aurel Mihail TITU a infiintat in 2016 primul cerc stiintific in domeniul Protectiei Proprietatii Intelectuale din Romania la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, unde participa anual studenti, ingineri si economisti, juristi si alte categorii profesionale, inclusiv studentii Academiei Fortelor Terestre din Sibiu - cursantii sunt din regiunile Sibiu, Alba, Rm. Valcea, Gorj si Hunedoara, dar nu numai. Este cofondator si editor al revistei „Journal of Electrical Engineering, Electronics, Control and Computer Science”, JEEECCS, revista indexata in numeroase baze de date internationale. O alta recunoastere importanta este cea de membru al Asociatiei Internationale a Inginerilor din ASIA, IAENG, nr. legitimatie 11873. A infiintat in anul 2004 si a coordonat in calitate de director, in perioada 2004 - 2016, Departamentul Protectia Proprietatii Intelectuale de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, primul departament, ca structura suport, in domeniul Protectiei Proprietatii Intelectuale creat in universitate. Aurel Mihail TITU este Membru activ al Asociatiei Inginerilor din Germania (Verein Deutscher Ingenieure), VDI - Germania inca din anul 2006 si este unul din promotorii inventicii si inovarii la nivel international. Aurel Mihail TITU este doctor in Inginerie Industriala (1999) si doctor in economie, domeniul Management (2007), este absolvent al Facultatii de Inginerie de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, specializarea Tehnologia Constructiilor de Masini (1994) si al Facultatii de Stiinte Economice de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, specializarea Finante-Banci-Asigurari (2003), este absolvent a doua programe de master la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, unul in domeniul ingineriei mecanice si al doilea in domeniul stiintei calculatoarelor. A absolvit unul din cele mai bune colegii nationale de 12 clase din Romania la specializarea matematica-fizica si anume Colegiul „Mircea cel Batran” din Rm. Valcea. Este nascut la Iasi in anul 1969, de Buna Vestire, pe 25 martie. Aurel Mihail TITU are ca si domenii de competenta Inventica, Inovare si Transfer Tehnologic, Managementul Calitatii, Managementul Proprietatii Intelectuale, Management Universitar, Cercetarea Experimentala si Prelucrarea Datelor, Proiectarea asistata si clasica a dispozitivelor de prelucrare si control, Tehnologii Neconventionale si nu in ultimul rand Managementul cunostintelor. Este autorul a 87 de carti, monografii si tratate, a 42 de cereri de brevete de inventie in analiza si brevete de inventie acordate, 11 lucrari stiintifice publicate in reviste WOS ISI, Q1, Q2, Q3, peste 120 de articole publicate in ISI Proceedings indexate, peste 300 de lucrari stiintifice BDI, director a 31 de contracte de cercetare stiintifica la nivel national, director a 11 contracte de cercetare stiintifica la nivel international, 19 instalatii si tehnologii puse in functiune, respectiv integrate in procese cu documentatia aferenta, 17 produse software realizate si utilizate si aplicate in cadrul unor granturi, contracte de cercetare, colaborari, teze de doctorat. Consultanta in domeniul calitatii la 31 de organizatii printre care trebuie amintita compania Universal Alloy Corporation Europe (UAC) - Dumbravita, Baia Mare cu contract de colaborare incepand cu anul 2018. Fiind conducator de doctorat, in prezent coordoneaza 17 doctoranzi, a participat ca referent stiintific in 20 de comisii de doctorat in domeniul Inginerie Industriala si in domeniul Inginerie si Management dar si intr-un numar important de Comisii de indrumare a doctoranzilor in centrele universitare Sibiu, Bucuresti, Iasi. Este cadru didactic asociat in domeniul Managementului Calitatii incepand cu 2010 la Universitatea Tehnica din Cluj Napoca. Este membru al Centrului de Studii si Cercetari pentru Deformari Plastice de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Facultatea de Inginerie. Este castigator al multor premii, distinctii si medalii nationale si internationale, decorat in domeniul inventicii cu 148 medalii de aur, 1 medalie de aur alb, 51 medalii de argint, 1 medalie de argint masiv, 12 medalii de bronz, 264 premii speciale oferite de diverse entitati, ministere de profil, jurii internationale, senate ale unor universitati. Decorat de primul ministru al Romaniei in domeniul inventicii in data de 18 aprilie 2019 la Palatul Victoria din Bucuresti. A participat la cursuri de perfectionare incheiate cu examen la Oficiul European de Brevete (EPO) (intre 2 si 5 pe an incepand cu anul 2002) si la Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale (WIPO) (intre 1 si 2 pe an incepand cu anul 2006). Aurel Mihail TITU cunoaste doua limbi straine, engleza si franceza. Ca aspecte generale, dar importante, de ansamblu, cu caracter global, Aurel Mihail TITU este un om inteligent si modest, fiul a doi intelectuali, tot ce a realizat pana acum in viata a realizat prin munca, nu a avut niciodata sprijinul unui partid politic si nici a altor entitati, bunicul sau a luptat pe front in razboi, este un om deschis si direct, poseda usurinta in comunicare si rezolvarea situatiilor extreme prin experienta acumulata, are experienta in organizarea de echipe, a lucrului in echipa mai ales pentru dovedirea practica a posibilitatii organizarii de activitati in domenii de granita sau de varf, are capacitatea de a sesiza directia spre care trebuie indreptata o structura, organizatie formand, sustinand, motivand si comunicand cu membrii echipei cu care lucreaza. Se implica in vederea atingerii obiectivelor, creeaza si mentine un climat favorabil activitatilor de grup, nu incurajeaza indolenta si „lucrul prost facut” si nu se amesteca in comentarii de tip „barfa”, mai mult incurajeaza si promoveaza sloganul „a face bine de prima data si de fiecare data”. In prezent colaboreaza foarte mult cu studentii si lucreaza cu acestia, a format in perioada 1995-2022 un numar important de generatii de absolventi in domeniul ingineriei si stiintelor economice, coordoneaza activitatea in domeniul Protectiei Proprietatii Intelectuale (inventicii) in cadrul Centrului Regional pentru Promovarea Protectiei Proprietatii Intelectuale Sibiu - CRPPPI Sibiu (Centrul European PatLib din Sibiu OSIM-EPO), Centru gazduit la ora actuala de Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. Aurel Mihail TITU are experienta si capacitatea de a organiza activitatea unor mici colective sau unor mari grupari de oameni dobandita prin ocuparea de functii de conducere medii sau la varf pe parcursul activitatii de pana acum si nu este interesat de functii de conducere trecatoare obtinute prin vot sau prin numire ci doar posturi ocupate prin concurs. Are abilitati importante tehnice, utilizarea sistemelor informatice, utilizarea aparaturii tehnice, puneri in functiune, inclinatii spre latura tehnica si mai ales poseda un foarte bun simt tehnic. In alta ordine de idei Aurel Mihail TITU a facut parte din echipa de teatru a scolii si liceului timp de 8(opt) ani, a parcurs la Scoala de Muzica cursuri de vioara timp de 12 ani, in paralel pregatire in particular la vioara timp de 12 ani cu profesor muzician, participare la diverse spectacole, concerte, in orchestra - „vioara I” - cunoaste si la aceasta ora un numar de 15 concerte si 41 de partituri. Asculta multa muzica pentru ca a avut si are o inclinatie spre muzica inca de mic copil, muzica clasica dar nu numai, lucru care a contribuit la dezvoltarea capacitatii de a mobiliza audienta, oamenii, echipa. A practicat sport, a jucat volei de performanta timp de 12 ani la CSS Rm. Valcea, a practicat la absolvirea colegiului volei in divizia B timp de 2 ani, a fost cooptat sa joace in divizia A in anul 1987. A practicat automobilism si karting inainte de 1989 timp de 8 ani ocupand la un moment dat locul 2 pe tara la un concurs national de karting desfasurat la Constanta in 1983. Aurel Mihail TITU este Crestin Ortodox. Contact: mihail.titu@yahoo.com