Falimentarea naturii. Negarea limitelor planetei.

Traducere de Vlad A. Arghir;
Prefata la editia in limba romana de Calin Georgescu;
Prefata la editia in limba engleza de Sunita Narain, director general al Centrului pentru Stiinta si Mediu din New Delhi;
Cuvant inainte de Pavan Sukhdev, director fondator al Corporation 2020, director de studii TEEB.

DESPRE CARTE

Aceasta carte substantiala ne atrage atentia ca ne situam pe pozitiile unei negari a im­por­tan­tei provocarilor legate de mediu si de epuizarea re­sur­selor. Desi consensul stiintific asupra perico­lelor cu care se confrunta mediul inconjurator si asupra epui­zarii resurselor naturale este aproa­pe unanim, societatea isi vede de treaba ca si cum nimic nu s-ar intampla si incearca, in cel mai bun caz, sa mai dreaga cate ceva pe ici, pe colo, prin partile neesen­tiale. Autorii arata ca, indi­fe­rent daca statele reactioneaza la criza econo­mica prin masuri de stimulare sau prin reducerea cheltuielilor guvernamentale, pro­ble­mele legate de mediu si de resurse nu vor disparea. Aceste probleme se vor agrava din cauza efectului cu­mu­lat al schim­barilor clima­tice, al deteriorarii mediului si al epuizarii re­sur­selor naturale, mai cu seama a titeiului. Conceptul de limite pla­ne­­tare ser­ves­te aici ca baza pentru o explicare cu­prin­zatoare a limitelor in care biosfera mai poate inca sus­tine o crestere conventionala de-acum inainte.

Se pledeaza aici pentru abando­­na­rea indicelui de crestere a PIB-ului ca obiectiv al dezvoltarii. Accentul ar trebui mutat pe un numar limitat de alti indicatori ai starii materiale. ?arilor bogate li se adreseaza aici un apel la limitarea cresterii ma­­teriale, care sa lase loc cresterii nivelului de trai in tarile sarace. Ni se prezinta modele de afaceri al­ter­­­native, cum ar fi trecerea de la pro­­ductie la servicii sau adoptarea unui sistem economic circular, bazat pe reutilizare, recondi­tio­na­re si reci­cla­re - totul cu scopul de a des­chi­de calea unei dezvoltari durabile.

«Nu vedem cum s-ar putea rezolva problemele cu care ne confruntam fara o schimbare radicala de perspec­tiva atat in chestiunea folosirii, cat si in cea a alocarii resurselor pe Pamant. Trebuie restructurat intreg cadrul politic. Chiar ignorand cres­terea populatiei si cresterea econo­mica rapida din multe tari in curs de dezvoltare,nu putem ignora ca tipul de economie de consum practicat in Occident nu este sustenabil in timp.

A castiga adeziunea la acest punct de vedere nu e lucru usor. Opozitia e pu­ternica. Importante interese finan­ciare sunt investite in actuala eco­no­mie de productie si consum. Multe guverne din lume sunt inglodate in datorii si au nevoie de o rapida cres­tere conventionala pentru a-si re­stabili echilibrul financiar. Sute de milioane de consumatori din tarile dezvoltate sunt de­prinsi sa echi­va­leze consumul crescand de bunuri materiale cu calitatea vietii. Miliarde de oameni din regiunile in curs de dezvoltare aspira la stilul occidental de viata si vor sa imite obiceiurile de consum din Occident.

Ceea ce ne trebuie este nici mai mult, nici mai putin decat o revolutie atat in atitudini, cat si in organizarea socio-economica.»

CUPRINS

1. Spatiul in mediul inconjurator este limitat 19
2. «Politici in criza» 30
3. Rolul stiintei si responsabilitatea 45
4. De la Copenhaga la Durban 61
5. Respectul pentru limitele planetei 71
6. O tripla revolutie verde 91
7. Energia este singura moneda de schimb 108
8. O problema uitata 140
9. Arma indoielii 149
10. Efectul de sera 171
11. Ce nu vor sa stie negationistii 175
12. Canarul din mina: Arctica 196
13. Suedia - campion mondial la politicile privind clima? 201
14. Intelegerea corecta a economiei 207
15. Sectorul financiar ignora riscurile 229
16. Dilema cresterii 248
17. Spre o economie circulara 265
18. Cat de mult e destul? 280
19. Incotro? 289
Bibliografie 305

DESPRE AUTORI

Anders Wijkman este consultant la nivel inalt al In­stitutului pentru Mediu din Stockholm (Suedia) si vice­presedinte al Clubului de la Roma. A fost membru al Parlamentului suedez si al Parlamentului European, secretar general al Crucii Rosii din Suedia, director ge­ne­­ral al Agentiei Suedeze pentru Cooperarea in Cer­cetare cu ?arile in Curs de Dezvoltare, precum si secretar ge­ne­ral adjunct al ONU si director de politici al Pro­gramului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare. Wijkman este membru al Academiei Regale de Stiinte a Suediei si al Acade­miei Mondiale de Arta si Stiinta.

Johan Rockstrom este profesor de gestiunea re­sur­selor naturale la Universitatea din Stockholm si di­rector executiv al Centrului pentru Rezilienta din Stockholm. Este recunoscut pe plan mondial ca savant in domeniul sus­tenabilitatii. Recent a condus, de exemplu, fundamen­tarea conceptului de limite planetare pentru dezvoltarea umana in perioada actuala de schimbari globale rapide. Rockstrom este copresedinte al Future Earth, o initiativa internationala in cercetarea suste­nabilitatii la nivel global.