Pretabilitatea reliefului pentru cai de comunicatii si transporturi in Culoarul Prahovei (sectoarele montan si subcarpatic)

MOTTO

„...cel mai frumos spectacol pe care nici in muntii Elvetiei si Tirolului nu-l mai vazusem: varfurile muntilor erau inecate in flacari... Bucegii erau fermecatori... prima lucire a soarelui rumenea crestele inzapezite, care cu padurea de dedesubt pareau din povesti...”

dr. Ernest Quitzman traversand Culoarul Prahovei in 1846

CUPRINS

Cuvant inainte 9

1. Probleme generale 11
1.1. Introducere 11
1.2. Probleme ale geomorfologiei aplicate in spatiul montan si subcarpatic 14
1.2.1. In literatura staina 14
1.2.2. In literatura din Romania 21
1.3. Asezare si limite 23
1.4. Istoricul cercetarilor 29
1.4.1. Prima etapa 29
1.4.2. A doua etapa 30
1.4.3. A treia etapa 30

Partea I - Particularitati geologice si geomorfologice - favorabilitatea si restrictivitatea pentru infrastructura de transport
2. Evolutia paleogeografica. Influenta litologiei in relief 34
2.1. Particularitati tectonice. Structura majora 34
2.2. Litologia. Relieful petrografic 36

3. Morfografia
3.1. Particularitati morfografice 47
3.2. Interfluviile 48
3.3. Talvegurile 48
3.4. Versantii 49
4. Morfometria
4.1. Hipsometria 51
4.2. Densitatea fragmentarii 56
4.3. Pantele (Geodeclivitatea) 60
4.4. Expunerea versantilor 63
4.5. Energia de relief 66

Partea a II-a - Dinamica reliefului si influenta asupra infrastructurii de transport
5. Insfrastructura de transport 69
5.1. Semnificatia geografica a infrastructurii de transport in Culoarul Prahovei 69
5.2. Localizarea cailor de comunicatie 75
5.2.1. Reteaua rutiera 80
5.2.2. Reteaua feroviara 90

6. Dinamica reliefului
6.1. Factorii geologici 97
6.2. Factorii geomorfologici 105
6.2.1. Caractere generale 105
6.2.2. Studiu de caz: impactul pantei in viteza de circulatie a trenurilor 121
6.2.3. Studiu de caz: valoarea pantei in relatie cu configuratia drumurilor 125
6.2.4. Harta geomorfotehnica 129
6.2.5. Studiu de caz: Bazinetul Floreiul (defileul de la Posada) - schita geomorfotehnica 141
6.2.6. Analiza reliefului pentru constructia autostrazii in defileul de la Posada 145
6.3. Factorii climatici 154
6.4. Factorii pedologici 160
6.5. Harta pretabilitatii reliefului pentru infrastructura de transport 162

Partea a III-a - Relieful si infrastructura de transport
7. Pretabilitatea reliefului pentru amenajarile infrastructurii de transport 174
7.1. Amenajarea albiei 175
7.2. Amenajarile versantilor 175
7.3. Amenajarile destinate protectiei drumurilor nationale si autostrazii 177
7.4. Amenajarile destinate protectiei caii ferate 180
7.5. Amenajarile de albie si de versanti intre Campina si Predeal 184

8. Impactul asupra mediului 192

9. Perspectiva cailor de comunicatie in contextul dezvoltarii durabile 196

10. Terminologie si definitii folosite in studiul infrastructurii de transport 222

Concluzii 233

Bibliografie selectiva 234

CUVANT INAINTE

Imi aduc aminte cu multa placere de sfarsiturile de saptamana in care impreuna cu parintii mei urcam in tren si luam invariabil drumul Vaii Prahovei, fie ca aveam ca destinatie Predeal, Busteni, Sinaia sau Babele, Cota 1400, Piscul Cainelui. Si la fel de clar si cu multa placere imi aduc aminte ca abia asteptam sa ajung la Posada, sa stau cat mai ‘plecat’ in afara ferestrei, sa vad cum se indoaie trenul la curbe, sa ma feresc de crengile care loveau vagonul si sa ascult inconfundabilul zgomot metalic al rotilor. Ochii imi lacrimau din cauza vitezei trenului insa refuzam sa ma retrag in compartiment. Priveam cu uimire si respect tot peisajul care ma coplesea.

Cativa ani mai tarziu, impreuna cu prietenii descopeream inaltimile Bucegilor, insa la fel de emotionat traversam defileul de la Posada cu ai sai versanti care stateau sa cada si cu Prahova mereu involburata.

Mai tarziu, departe de Romania nu am uitat acest spatiu: cu ochii mintii incercam sa fac paralele intre traversarile alpine si Valea Prahovei pentru un studiu care se apropie de sfarsit.

Acum mi-am dat seama ca nu am cum sa fiu indiferent fata de Valea Prahovei. Am revenit de curand cu trenul in defileul de la Posada. Ochii imi lacrimau, insa refuzam sa ma retrag in compartiment.

Autorul

DESPRE AUTOR

S-a nascut in martie 1980 in Bucuresti.

A absolvit Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucuresti in anul 2004 si un an mai tarziu masterul Geomorfologie dinamica si protectia mediului terestru.

Este doctor in geografie din 2009, cu teza ``Pretabilitatea reliefului pentru cai de comunicatie si transporturi in Culoarul Prahovei (sectoarele montan si subcarpatic).``

A urmat mai multe stagii de studiu, cercetare si perfectionare la Roma si Modena in 2003 - 2004, 2007 si 2008.

A participat la zece contracte de cercetare, nationale si internationale, din care la unul in calitate de director.

A participat la numeroase simpozioane si conferinte nationale si internationale, dintre care amintim Gant, Savona, M’sila, Atena, Fiorano.

A publicat peste 25 de articole stiintifice dintre care trei in publicatii cotate ISI si 3 carti in calitate de co-autor.

Este trezorier al Asociatiei Geomorfologilor din Romania.

Preocuparile sale de baza se inscriu in sfera geomorfologiei, geomorfologiei aplicate, dezvoltarii durabile, GIS, geografiei regionale a Romaniei.

In prezent este asistent universitar doctor la departamentul Geomorfologie - Pedologie - Geomatica din Facultatea de Geografie, UB.